4,386 matches
-
vindeau odată cu materialele și primele himere. Pe ei îi evocă, nu fără invidie, D. Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și primele himere. Pe ei îi evocă, nu fără invidie, D. Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fără invidie, D. Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu corpul ca zdrobit/ Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal apare, nu o dată, chiar și pentru bărbați, ca o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu corpul ca zdrobit/ Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal apare, nu o dată, chiar și pentru bărbați, ca o despodobire de iluzii sau ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu corpul ca zdrobit/ Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal apare, nu o dată, chiar și pentru bărbați, ca o despodobire de iluzii sau ca o trezire dintr un vis
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu corpul ca zdrobit/ Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal apare, nu o dată, chiar și pentru bărbați, ca o despodobire de iluzii sau ca o trezire dintr un vis frumos, stare surprinsă cu finețe de Mircea Dem. Rădulescu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie” și (după bal): „Slăbită d oboseală, cu corpul ca zdrobit/ Din bal cumplit de tristă iată-mă c-am venit”8). Ieșirea din bal apare, nu o dată, chiar și pentru bărbați, ca o despodobire de iluzii sau ca o trezire dintr un vis frumos, stare surprinsă cu finețe de Mircea Dem. Rădulescu: „Și zîmbind mi-aduc aminte/ - Prin zăpada ce se cerne -/ Cum o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
finețe de Mircea Dem. Rădulescu: „Și zîmbind mi-aduc aminte/ - Prin zăpada ce se cerne -/ Cum o clipă mainainte/ Toate îmi păreau eterne;// Rochiile elegante/ Cu nuanțele lor pale,/ Aventurile galante,/ Tainicile madrigale”9) etc. Dacă scriitorii mai vechi privesc balul ca pe un spectacol dat de alții, contemporanii lui Bacovia îl percep, de cele mai multe ori, ca actori ai lui, cu voluptate. Ei trăiesc mai intens muzica și dansul. Simt ceea ce înaintașii lor n-au evocat niciodată: abandonarea treptată a conștiinței
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Simt ceea ce înaintașii lor n-au evocat niciodată: abandonarea treptată a conștiinței în timpul dansului, uitarea de sine, frenezia, erupțiile de senzualitate, „foamea voluptății”: „Dansau cu fețe zîmbitoare/ Și-și făureau un ideal/ Din strălucirea trecătoare/ A unei nopți tîrzii de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de bal.// în larma veselei orchestre/ înmormîntau un trist amor,/ Și-n goana albelor ferestre/ Zbura fantastic umbra lor.// Pluteau cu mintea rătăcită/ Ca-n alte lumi, răpiți de joc.../ Și atît părea de fericită/ Părechea fără de noroc!” 10) Atracția balurilor asupra lui Bacovia se vede în felul admirativ în care el vorbește despre muzica de dans, îndeosebi despre vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vals, slăbiciunea sa: „O, mîndrul vals... poate superb...” 11). Valsul îl impulsionează, îi dă avînt. „Valsul era răpitor”12). Plecat de la o petrecere, pe drum,”în cap [îi cîntă] valsurile pianului”13). „De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal [mărturisește într-un poem],/ Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și plînge-n mine un vals provincial./ De la fereastra ninsă, cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un poem tîrziu, amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o ratare: „Ții minte?/ Orchestra frigea/ în bizare prevestiri,/ Balul.../ Cum am plecat de-acolo,/ Nu știu,-/ Sau tu că ai fi rămas/ în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un poem tîrziu, amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o ratare: „Ții minte?/ Orchestra frigea/ în bizare prevestiri,/ Balul.../ Cum am plecat de-acolo,/ Nu știu,-/ Sau tu că ai fi rămas/ în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Orchestra frigea/ în bizare prevestiri,/ Balul.../ Cum am plecat de-acolo,/ Nu știu,-/ Sau tu că ai fi rămas/ în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scriitor Pantazi Ghica (avea cocoașă), e victima unei farse povestite de Caragiale în „Din carnetul unui vechi sufleor”5). Un fragment din Dan, de Vlahuță, arată, de asemenea, disprețul față de specimenele de acest fel: „Ce capete sclivisite aveau aseară [la balul doamnei Raspal - n. m.] unii giovini. Erau fardați, se vede, prea semănau a manechini din vitrinele barbierilor”6). „Giovinii” sînt o altă generație de „juni corupți”, tineri excentrici, efeminați, provocatori. Aversiunea față de oricine ar semăna cu cei de mai sus
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Proză. Scrisori, ediția cit., p. 97. (Datată: „Fierbinți, 1891”) 6. Opere, 2, ediția cit., p. 330. 7. „Valuri de mătase”, în Spre țărmul dreptății, ediție citată, p. 93. 8. Poesii, Tipografia Al. Codreanu, Focșani, 1890, p. 61-62. 9. „Nopți de bal”, în „Convorbiri literare”, 45, nr.9, sep. 1911, p. 1005. 10. Șt. O. Iosif, „în bal”, Opere alese, 1, Ediție îngrijită de Ion Roman, Editura pentru Literatură, 1962, p. 56. 11. „Bucăți de noapte”, în Opere, p. 320. Valsul (mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
7. „Valuri de mătase”, în Spre țărmul dreptății, ediție citată, p. 93. 8. Poesii, Tipografia Al. Codreanu, Focșani, 1890, p. 61-62. 9. „Nopți de bal”, în „Convorbiri literare”, 45, nr.9, sep. 1911, p. 1005. 10. Șt. O. Iosif, „în bal”, Opere alese, 1, Ediție îngrijită de Ion Roman, Editura pentru Literatură, 1962, p. 56. 11. „Bucăți de noapte”, în Opere, p. 320. Valsul (mai exact unul dintre ele) face parte din „slăbiciunile lui Pantazi”, personajul lui Mateiu I. Caragiale. Starea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un vers de Anton Pann: „Numai cele frumușele valsul, jocul învîrtea” („Despre învățătură”, în Povestea vorbii, Ed. Facla, 1991, p. 191), adică din 1851. Valsul devine popular spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, odată cu democratizarea distracțiilor, prin înființarea sălilor de bal, teraselor și grădinilor de vară. Bacovia, care-l „simte”, e unul din admiratorii lui. Lucru intreresant de constatat, la noi, spre deosebire de Franța, și de alte țări europene, poeții (unii dintre ei și jurnaliști) sînt cei mai sensibili la fenomenul mondenității
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
simte”, e unul din admiratorii lui. Lucru intreresant de constatat, la noi, spre deosebire de Franța, și de alte țări europene, poeții (unii dintre ei și jurnaliști) sînt cei mai sensibili la fenomenul mondenității. Pictorii romîni nu par atrași de scenele de bal și de cabaret, precum Renoir, Van Gogh, Toulouse Lautrec, Gustav Klimt, Degas. Subiectul la care rămîn e hora. 12. „Dintr-un text comun”, op. cit., p. 334. într-una din postumele sale, „Verset slav”, figurează și cuvîntul „tango”. 13. „Bucăți de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
text comun”, op. cit., p. 334. într-una din postumele sale, „Verset slav”, figurează și cuvîntul „tango”. 13. „Bucăți de noapte”, loc. cit., p. 321. 14. „Dormitînd”, op. cit., p. 78. Ca unul care le frecventează rar, Bacovia reține partea fascinantă a balurilor, nu cea obositoare, de bîlci sau de iad, falsă, cum fac alți autori. 15. Op. cit., p. 279. 16. Op. cit., p. 54. Cînd e vorba de Bacovia monden, cel mai greu e să ți-l imaginezi în „ținuta de rigoare”: redingotă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Patria”. Aceleași clișee (plus „infatigabilii dansatori”) pot fi găsite în „Serata de la madam Ionescu” - Cronică mondenă -, de George Ranetti. (Vezi: „Schițe vesele”, Editura Librăriei Leon Alcalay, 1908, p. 4). 18. Ca student în Capitală, Bacovia a colaborat la Gazeta teatrelor, balurilor și spectacolelor (o efemeridă) cu poemul „Singur” (Potop cad stele albe de cristal). (Cf. Ionuț Niculescu, „150 de ani de presă teatrală romînească”, în „Teatrul”, nr. 3, mar. 1986, p. 64) Gustul fardului 1. „Dintr-un text comun”, în Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]