3,615 matches
-
un subsol. Clădirea este construită din piatră de carieră fasonată. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu legat cu liant din mortar, având o fundație din beton ciclopian turnat în cofraj. Pardoseala este din lut stabilizat + strat filtrant de balast în ambele încăperi. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și șarpantă în îmbinări chertate. Fumul este evacuat printr-un coș de cărămidă. Instalația de măcinat are în exterior, fixată de grindei, o roată
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
imediata vecinătate a orașului München. La vest, la marginea localității, curge spre nord râul Isar. Malul drept, aflat pe teritoriul comunei, este ceva mai înălțat decât cel stâng. Nu departe de localitate se află lacul Feringa ("Feringasee"), escavat pentru obținerea balastului necesar construirii autostrăzii A99, este acum amenajat pentru agrement. Comuna este parcursă și de canalul Isar mijlociu, care face parte din sistemul de amenajare hidrografică a râului Isar. Evoluția demografică: Distrugerea podului de la "Föhring" peste râul Isar și construirea unui
Unterföhring () [Corola-website/Science/309424_a_310753]
-
traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20-25 m se găsește un complex aluvionar de vârstă cuaternară constituit din pietrișuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
m se găsește un complex aluvionar de vârstă cuaternară constituit din pietrișuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia, Ionești și Mătăsaru). Sub aceste adâncimi încep să apară lentile de argilă distribuite neuniform cu grosimi de la 1-5 m, chiar 7-9 m. La adâncimea de 20 m forajele au identificat formațiuni de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
cu privire la existența unui submarin primitiv în jurul anului 200 î.H. De fapt, acest submarin se pare că se deplasa pe fundul mării. După mai multe secole, în 1578, William Borne a proiectat primul design de submarin. Acesta includea tancuri de balast care erau folosite pentru a scufunda și pentru a aduce la suprafață ambarcațiunea. Din nefericire acest submarin nu a trecut dincolo de proiect. Mai târziu, submarinele din secolul al XVII-lea și al XVIII-lea, au fost vase în formă de
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
cele mai dese ori, au amplasate tuburi de lansare a torpilelor și minelor. Orice submarin are un dublu deplasament, de suprafață și de imersiune, acesta din urmă fiind egal cu cel de suprafață plus greutatea apei care umple tancurile de balast. Unele submarine în afara armelor principale ca torpile, mine și rachete sunt dotate cu mitraliere, piese ușoare de artilerie sau chiar cu un mic hidroavion. La suprafață submarinele clasice navigă cu motoarele Diesel, iar în imersiune cu motoare electrice alimentate de la
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
acumulatorilor se face de la generatoare de curent continuu în imersiune, antrenate de motoarele Diesel în timpul navigației la suprafață sau la cota periscopică cu schnorkelul ridicat. Submarinele au instalații de ventilație și regenerare a atmosferei interioare, de propulsie, de guvernare, de balast, de asietă, de compensare a variațiilor de flotabilitate, aparatură de comunicații și de navigație, dispozitive de salvare etc. De asemenea sunt dotate cu instalații de luptă cum ar fi dispozitive de lansat torpile, mine sau rachete, magazii de muniții etc.
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
este de culoare alb-sidefie, e moale și ușor, găsindu-se sub formă de lentile fără continuitate între ele, de lungimi și grosimi variabile. De asemenea, în zona localității Alun se află un important strat de marmură. Foarte necesare construcțiilor, nisipurile, balastul, piatra de construcție, care se găsesc în zonă, sunt extrase din dealurile Teliucului-Mic(acolo unde se află o carieră de piatră), Zlaștului, Hășdatului sau din albia râuliui Cerna. Subarboretumul este caracterizat prin prezența boschetelor de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), care
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
conform principiului lui Arhimede, o forță ascensională care poate fi redată de expresia: formula 1 Pentru ca balonul să se ridice de la pământ sau să urce în atmosferă, această forță ascensională trebuie să fie mai mare decât suma greutăților componentelor balonului (nacelă, balast, învelitoare și încărcătură utilă). În cazul baloanelor cu gaz, astăzi, se folosește de obicei amestecul de heliu cu aer, în loc de amestecul hidrogen cu aer. Dintre motivele pentru care se face această alegere, două sunt următoarele: masa unui metru cub de
Balon () [Corola-website/Science/305877_a_307206]
-
"Florile Dalbe" este o revistă săptămânală educativ-cognitivă și literar-artistică pentru copii și adolescenți, care este editată la Chișinău, în limba română. Pe timpuri, revista a apărut cu titlul "Tânărul leninist" (1941-1990), fiind, dincolo de balastul ideologic inevitabil, tribuna tinerelor talente din toată Republica Moldova. Aici și-au publicat primele creații litrerare majoritatea absolută a scriitorilor din Moldova, iar o bună parte din pictori și-au tipărit aici primele desene și schițe grafice. La această publicație periodică
Florile Dalbe (revistă) () [Corola-website/Science/314013_a_315342]
-
Indian Vansittart" care s-a scufundat în anul 1718. 1838 : englezul W.H.Taylor concepe primul scafandru rigid ce avea articulații, confecționate din piele și cu niște inele în formă de arcuri. Taylor a atașat de asemeni un rezervor de balast care se umplea cu apă pentru flotabilitate negativă. 1856 : Lodner D. Phillips concepe primul scafandru rigid articulat complet etanș. Acesta avea forma unui butoi cu capetele închise. Mâinile erau prevăzute cu articulații tip racord sferic la umeri și coate, iar
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
D. Phillips concepe primul scafandru rigid articulat complet etanș. Acesta avea forma unui butoi cu capetele închise. Mâinile erau prevăzute cu articulații tip racord sferic la umeri și coate, iar picioarele la genunchi și șold. Costumul includea un rezervor de balast, un iublou, o mică elice acționată manual pentru deplasare sub apă, precum și dispozitive rudimentare de manevrare la mâini. 1882 : frații Carmagnolle din Marsilia, brevetează primul scafandru rigid articulat prevăzut la încheieturi cu secțiuni de sfere concentrice, formând o îmbinare compactă
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
fost utilizat la adâncimi de peste 120m cu ocazia recuperării unei cantități de aur din epava navei "Egypt" ce s-a scufundat în anul 1922. Cu acest costum, pentru a se obține flotabilitate negativă, apa era admisă într-un rezervor de balast din jurul corpului, iar pentru a se ridica la suprafață, apa era evacuată cu ajutorul aerului comprimat. Marina Germană a utilizat câteva astfel de costume construite de firma Neufeld und Kuhnke, care au fost capturate de aliați la sfârșitul celui de al
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
În tehnica arderilor se consideră că compoziția combustibililor solizi și lichizi este, în mod convențional, formată din cinci elemente chimice pure: carbon (C), hidrogen (H), sulf (S), oxigen (O) și azot (N), la care se adaugă două componente care formează "balastul": apa (W - notația provine din ) și cenușa (A - notația provine din ). Se consideră că elementele C, S și H ard, conform reacțiilor: Oxigenul se consideră că se adaugă la cel din aerul atmosferic, iar celelalte componente: azotul, apa și cenușa
Ardere () [Corola-website/Science/314072_a_315401]
-
stins incendiul, a celorlalte mijloace și materiale de vitalitate; ... q) curățenia santinelor și a încăperilor de la bord. Articolul 506 Ofițerul de gardă pe submarin trebuie să verifice personal: a) poziția închis a purjelor și valvulelor Kingston ale tancurilor principale de balast și ale tancului de rapidă imersiune; ... b) poziția închis a valvulelor Kingston de la circuitul de răcire al motoarelor Diesel; ... c) poziția închis a valvulelor de drenaj ale ecluzelor și santinelor, ale sistemelor pentru aruncarea gunoiului și pentru lansarea contramăsurilor; ... d
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
află în permanență la post; părăsirea postului se aprobă de către ofițerul de gardă pe submarin. ... Articolul 535 Înainte de intrarea în serviciu, cartul în postul central inspectează submarinul și verifică: a) unghiurile de bandă și asietă; ... b) presiunea în tancurile de balast auxiliare; ... c) existența mirosurilor de materiale inflamabile; ... d) deschiderile din corpul rezistent și lipsa apei în corpul rezistent; ... e) starea și iluminarea santinelor, încăperilor bateriei, ecluzelor și tuburilor lanstorpilă; ... f) existența presiunii și starea de funcționare a sistemelor de stins
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
km - rupt corp drum Refacere 1 pod avariat sat Prăvăleni Refacere 1 podeț afectat sat Vălișoara │Comuna Vălișoara │ 2 Refacere sferturi de con la pod BA pe DJ 207 A km 8 + 884 și decolmatare albie pr. Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.0 km, km 9 + 500-10 + 500 și decolmatare │ │ │ │ │șanțuri pe L = 1.0 km (sat Dochia, com. Dochia) Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.5 km, km 11 + 100-12 + 600 (sat Bălușești
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
DJ 207 A km 8 + 884 și decolmatare albie pr. Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.0 km, km 9 + 500-10 + 500 și decolmatare │ │ │ │ │șanțuri pe L = 1.0 km (sat Dochia, com. Dochia) Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.5 km, km 11 + 100-12 + 600 (sat Bălușești, │ │ │ │ │com. Dochia) Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 0.9 km, km 12 + 600-13 + 500 (sat Bălușești, │ │ │ │ │com. Dochia) Refacere aripi din zidărie de piatra
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
0 km, km 9 + 500-10 + 500 și decolmatare │ │ │ │ │șanțuri pe L = 1.0 km (sat Dochia, com. Dochia) Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.5 km, km 11 + 100-12 + 600 (sat Bălușești, │ │ │ │ │com. Dochia) Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 0.9 km, km 12 + 600-13 + 500 (sat Bălușești, │ │ │ │ │com. Dochia) Refacere aripi din zidărie de piatra Pod DJ 127 A pct. Chindiuc (sat Bicaz, Chei com. Bicaz Chei) Refacere acostament și platformă DJ 127 A
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
127 A pe L = 04 km amonte pod Chinduc (sat Bicaz Chei, │ │ │ │ │com Bicaz Chei) Refacere apărare de mal din zidărie de piatră la DJ 127 A pe L = 002 km (sat Bicaz Chei, │ │ │ │ │com. Bicaz Chei) Refacere platformă din balast DJ 280 pe L = 0.65 km și decolmatare șanț stânga │ │ │ │ │km 20 + 350-21 + 000 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.1 km, │ │ │ │ │km 22 + 000-22 + 100 (sat
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
la DJ 127 A pe L = 002 km (sat Bicaz Chei, │ │ │ │ │com. Bicaz Chei) Refacere platformă din balast DJ 280 pe L = 0.65 km și decolmatare șanț stânga │ │ │ │ │km 20 + 350-21 + 000 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.1 km, │ │ │ │ │km 22 + 000-22 + 100 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.3 km, │ │ │ │ │km 22 + 600-22 + 900
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
km și decolmatare șanț stânga │ │ │ │ │km 20 + 350-21 + 000 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.1 km, │ │ │ │ │km 22 + 000-22 + 100 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.3 km, │ │ │ │ │km 22 + 600-22 + 900 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.3 km, │ │ │ │ │km 24 + 400-24 + 700
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
pe L = 0.1 km, │ │ │ │ │km 22 + 000-22 + 100 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.3 km, │ │ │ │ │km 22 + 600-22 + 900 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere acostament din balast și îmbrăcăminte din mixtură asfaltică DJ 280 pe L = 0.3 km, │ │ │ │ │km 24 + 400-24 + 700 (sat Bâra, com. Bâra) Refacere radier beton aval pod BA km 23 + 294 pe DJ 280 Refacere rampă acces podeț tubular km 25 + 200
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
pr. Dragova km 9 + 206 Refacere pod din BA pe DJ 127 A peste pr. Dămuc km 38 + 100 (sat Huisurez, com. Dămuc) Refacere podeț BA pe DJ 127 A km 38 + 300 (sat Huisurez com. Dămuc) Refacere platformă din balast DJ 207 D pe L = 1,2 km și decolmatare șanț stânga + dreapta │ │ │ │ │pe L = 0,6 km, km 4 + 800-6 + 000 (sat Gâdinți, com. Gâdinți) Refacere platformă din balast DJ 207 D pe L = 1,1 km și decolmatare
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
km 38 + 300 (sat Huisurez com. Dămuc) Refacere platformă din balast DJ 207 D pe L = 1,2 km și decolmatare șanț stânga + dreapta │ │ │ │ │pe L = 0,6 km, km 4 + 800-6 + 000 (sat Gâdinți, com. Gâdinți) Refacere platformă din balast DJ 207 D pe L = 1,1 km și decolmatare șanț stânga + dreapta │ │ │ │ │pe L = 1.2 km, km 6 + 000-7 + 100 (sat Gâdinți, com. Gâdinți) Refacere platformă din balast DJ 241 C pe L = 0,4 km (sat Poiana
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]