4,866 matches
-
te milui, / Nu te jelui, / Bucură-te, bucură / Că rădăcina ta, / Murind în pământ, / A prins în cer, / Și lutul tău / S-a încurat / De unde-a venit, / În vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați, / Și voi ceilalți, / Oamenilor-pomilor, / Femei și bărbați, / Beți și mâncați, / Cântați și jucați / Că (Ion) nu a răpus, / E numai dus, / E numa întors / În lumea ce-o fos`..."187 Pactul cu universalul însoțește umanul de-a lungul vieții, convertind-o la o permanentă interacțiune cu cosmicul. II
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu mine cine-o vorbi / Cu de miere s-o îndulci, / Cu mine cine va sta, / Cu de vin s-o îmbăta / Și de-aici n-o mai pleca. / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat! Luați fetelor, și beți, zăboviți și-o să vedeți! / Apă, dulce mergătoare, / Pe sub lună, pe sub soare, / Pe sub cetină de brazi, / S-aduci mândri feciorași. / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat! / Luați, fetelor, și beți, așteptați și-o să vedeți! / Apă, apă, eu te bat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
eu te bat, / Eu te desbat! Luați fetelor, și beți, zăboviți și-o să vedeți! / Apă, dulce mergătoare, / Pe sub lună, pe sub soare, / Pe sub cetină de brazi, / S-aduci mândri feciorași. / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat! / Luați, fetelor, și beți, așteptați și-o să vedeți! / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat!"164 Soarele este astrul care veghează îndeaproape pragurile de trecere ale vieții. Copilul nou-născut este închinat soarelui, râvnind la frumusețea astrului, când are loc prima purificare, la scăldăciune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zelos și festiv crimele și teroarea fascismului"9. Este epoca în care el persifla malițios arta, prietenia, adolescența, romantismul, eroismul: Mai sus, mai sus, vom trece de Dumnezeu/ pământul este o virgulă, cercul un ban -/ de sete, de veacuri, suntem beți,/ pentru disprețul tuturor crucilor înșirate,/ pentru chibriturile cu creier, de jos,/ pentru prea frumos gând răsărit peste noapte,/ să nu mai scriem băieți" ("Odă", 1940). Poemele sunt discursive, ironice, antisentimentale, într-un limbaj cotidian, dur; imaginea, deși există, ea trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Conachi"1, și prin universul de tradiții proiectat într-un ținut fabulos, cuprins în formulă clasică, suprarealistă sau chiar dadaistă. Horia Zilieru îl reînvie pe Ion Barbu sau pe Emil Botta, amintind de tehnica imagistică a "Cântecului pentru nunțile necesare": "Beat, din zale/ siderale/ scoate/ telescoape scufundate". Se poate vorbi la Horia Zilieru de un univers floral, de motive de ceramică, de ie țărănească, de port național; poetul evocă casele și porțile lor încrustate: "Fetele noastre cu fotă și ie/ Se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunt sensibile deschiderii interpretative: oglinzile nepipăite ale vântului, fecior de brumă, cuvântul altar de tăcere, blestem închis în ambră. Insula Leuky este, ne-o spune însuși poetul, "în imaginea verbului a înflori", insulă a somnului în care poetul se refugiază beat de nostalgia depărtărilor și sufocat de orașul îmbâcsit de fum. Metaforele continuă să fie susținute de sugestii simbolice; astfel, în orașul cu fabrici de conserve și de spirit: "Fântânile în timpul nopții exaltate se resemnau/ într-o răcoare mai mult făgăduită
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la dragoste. Șerpii se târăsc prin iarbă și printre pietre, arborii sunt negri, poeta plânge lângă pământ, cu bucurie pentru că anotimpul pornește din fruntea ei lipită de semințele viitoare. Printre alte imagini notabile, apar copaci plictisiți, râs fără dantură, copaci beți, alcoolici care îi scutură de roadă; copacii sunt lucizi și beți ca oamenii ce vin la nuntă. Florica Mitroi "Rugăciune către Efemera", Editura Tineretului, 1969; "Diapazon", Editura Cartea Românească, 1973. Ca și Ileana Mălăncioiu, încearcă îmbinarea tradiționalului cu modernul; paparudele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sunt negri, poeta plânge lângă pământ, cu bucurie pentru că anotimpul pornește din fruntea ei lipită de semințele viitoare. Printre alte imagini notabile, apar copaci plictisiți, râs fără dantură, copaci beți, alcoolici care îi scutură de roadă; copacii sunt lucizi și beți ca oamenii ce vin la nuntă. Florica Mitroi "Rugăciune către Efemera", Editura Tineretului, 1969; "Diapazon", Editura Cartea Românească, 1973. Ca și Ileana Mălăncioiu, încearcă îmbinarea tradiționalului cu modernul; paparudele, priculicii, șerpii, florile de câmp, combinate cu motive livrești, compun climatul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să fie copilăria. Poem și roman mereu suprapuse. Contopire de viață și basm. Să aibă lectorul mereu impresia miracolului posibil, ca în epocile evanghelice, deși acțiunea să fie situată în realitatea contem porană. De altfel, astai copilăria. Copiii nau cretinismul beat și serafic pe care lil atribuie literatura confecționată în cofetării. Realitatea există pentru copii mai violent decât pentru omul matur, blazat de ea. Copilul no evită, o înfruntă mereu. Omul matur cearcă so uite, să scape de ea, copilul o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
picioare. Cînd calci pe o tăvălitură de cal sau vezi mînz întîi și ești cu picioarele goale, vei face bă tături sau trîntituri*. Bătrînețe Se crede că dacă mănîncă cineva nouă păsărele numite „pescărași“, acela nu va îmbă trîni. Cu betele* de la botezul unui copil să nu se încingă mă-sa, căci îmbătrînește curînd. Se crede că cel ce rîde de oameni bătrîni - și el va îmbătrîni. Cel ce a fost ras la moartea sa sau după moarte, cînd s-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de mînz, își lasă betele ori brîul să atîrne, ca să mănînce lupii pe acel mînz, astfel ca paguba să nu fie pentru cel spurcat. Pune cap de cal în parul gardului, de vrei să nu te doară capul. (Gh.F.C.) De vrei să-ți îngrași calul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de pomană. Mărgele Cînd pui mărgele la gît, plîngi beat. Dacă un băiat poartă de mic mărgele, apoi se crede că, crescînd el mare și îmbătîndu-se, va plînge ca muierile, va fi muieros. Dacă pui copilului mărgele la gît, petrece zile cu necaz: „Mi-a pus la grumaz mărgele, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe care a avut purcei pentru prima dată, le fierbe în apă și apoi bea acea apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd interpretul obosit a revenit în scenă, Cornel Vulpe a vrut s-o dreagă și a zis: "Nu-l lăsați să vorbească, fiindcă e peltic!". În fine, după ce Stela Popescu s-a chinuit să condenseze multele ei scene cu interpretul beat al lui Verșinin, în final actorul, îndopat cu cafele, părea că s-a trezit. Numai că declarația pe care trebuia s-o facă Mașei, aproape inteligibilă, a făcut-o... Olgăi! Publicul, vorba autorului cărții, a crezut... că așa e piesa
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Vas); a devenit campion național la atletism juniori; a intrat la Agronomie; a fost exclus apoi, în '53, din UTM (pentru origine nesănătoasă); cu noroc, în '54 a ajuns șeful secției viticole Recaș (unde, după cum spune cu umor intervievatul, "erai beat o dată pe an: de la 1 ianuarie, la 31 decembrie"); a ebrietat o parte din guvernul de-atunci al României (printre alții, pe Al. Moghioroș, "cărat ca un sac cu făină la mașina cu care venise"; a cîntat, împreună cu soldații ruși
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
oamenilor suspecți din high-life). Apoi, urma altă analfabetă, Suzana Gîdea, ministrul culturii (și educației socialiste o toantă grasă, care se ducea la aeroport cînd pleca Tovarășul... și cam atît). Urma o femeie deșteaptă și citită, Tamara Dobrin, soție de general, beată în permanență (trăgea la măsea pînă cînd ajungea să fie cărată pe brațe). Mai erau oameni fără personalitate, cu un singur merit clar: dosarul de cadre. Erau și ei cam bețivi și oleacă pleșcari. Făceau, cei care aveau veleități, un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
om minunat din conducerea Uniunii Scriitorilor). După premieră, alte măști, aceeași piesă: tot așa, multă lume bună a Bucureștiului. Atunci l-am cunoscut pe I. Druță. Și pe Traian Iancu (umbra lui Druță, evident!). Fiindcă unul dintre critici era cam beat și urma să plece seara la Galați, Chiriță m-a rugat să nu-l las singur: așa am ajuns și eu, duminică, să văd Cuza Vodă de M. Ștefănescu, pe scena soră a Brăilei, cea gălățeană. Aici... nu am mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
citesc din nou trăsnăi cu actori hedoniști și să mă (re)amuz mai de fiecare dată. Subiectele? Nu foarte diferite cu mici variațiuni: actori la cîrciumă, artiști la degustare, histrioni care beau și uită textul (e formidabilă povestea cu Pisoschi beat, care-n Cuza Vodă nu putea să zică Moș Ion Roată și a rostit... Vasile Roaită! Sau descoperirea adevărului despre celebrele pahare ale lui Horia Lovinescu în ambele era votcă!), concurs de recitat, la cîrciumă, întîmplări de la filmări, portretizări tandre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
spinarea copilului. Dar nu era numai cureaua, ci și alte instrumente: lemnul de la mătură, un furtun ce zăcea de obicei prin baie, o vărguță proaspăt culeasă din copacul ce se întindea pînă aproape de balcon, un umeraș, iar cînd era prea beat să mai poată ajunge la un astfel de instrument, își folosea propriile palme și picioare. Radu nu știa cu ce se ocupă bătrînul, altceva decît cu băutura și bătăile. Poate odată se ducea la ceva pe care-l numea serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
legătură cu o excursie, dar tata nu s-a înțepat. Însă bătrînul i-a văzut gestul, cînd felia mușcată de pîine tocmai se pierdea în întunericul sacului de bucătărie. Naiba știe cum de s-a întors așa rapid, cînd era beat și preocupat de vama aia. Idiotule, a răcnit el. Dobitocule. Prostăvanule. Așa te porți cu taică-tu? Arunci mîncarea de parcă s-ar găsi pe toate drumurile. Nu știi că-i scumpă și obținută cu trudă?, După ce m-am chinuit să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Acesta își iese din fire, o consideră pe Acrivița o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă în față castronul cu ciorbă fierbinte, îl acuză în fața musafirilor că are țiitoare, că umblă beat și o torturează. După o vreme, atmosfera se înseninează, soții se împacă, dar Acrivița pune la cale un plan diabolic de ruinare a soțului. În scurt timp, vestitul negustor, plin de datorii, a fugit în lume, s-a împrietenit cu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
șantiere, se practică oriunde băieții sunt în concentrație mare. Peste vreo zece-cincisprezece ani, același băiat, ajuns om în toată firea, poate simți o strângere de inimă când merge seara pe stradă, și prima lui reacție în fața unui grup de bărbați beți pe lângă care trebuie să treacă este spaima la gândul că ar putea fi prins, imobilizat și castrat. Aceasta i se pare a fi agresiunea supremă. Din această teamă și din altele legate de ea rezultă multe consecințe. Una dintre acestea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vorbire sacadată, fie că e vorba de celebrul ceas pendulat în fața ochi lor, ritmul monoton este capabil să reducă activitatea psihică la un minimum necesar perceperii mesajelor de sugestie. Dragoste și alcool Nu este nimic mai respingător decât o femeie beată. Mulți băieți consideră însă că o fată devine mai accesibilă sexual când bea. Efectul alcoolului are două componente utile pe termen scurt în sexualitate: dezinhibiția și euforia. În prima fază a impregnării cu alcool, procesele psihice cenzurate până atunci devin
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]