5,205 matches
-
un morman șifonat. Verdele era culoarea preferată a lui Susan atunci când venea vorba de haine. Asta pentru că orice culoare mai îndrăzneață, roz sau portocaliu, ar fi făcut notă discordantă cu roșul natural al părului. — Să știi că e un adevărat blestem să fii femeie. —Pe bune? a răspuns Nick neatent, încercând să-și desfacă papionul. De ce? Pentru că trebuie să te strecori în rochii ca asta, când tu, de fapt, nu-ți dorești să te îmbraci decât în pijamaua ta lăbărțată, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să plătească bucătăresele... Ce jigodie! Pentru cine găteau ele atunci zi-lumină? Clienții, deh, și el că să fie mulțumite că le asigură mâncarea, care și aia costă... A încercat și pe la câteva buticuri, vânzătoare, și ca un făcut și un blestem, mereu a ieșit lipsă la bani și nu s-a ales cu nimic din salariu. Tot așa i-a mers și la doi patroni cu tarabe de ziare, ce să te mai faci, Mirelo, că toți se uită să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bine s-a umflat tărâța în lume, de i s-a urât omului și-a dat pe afară mizeria, buruiana asta rea a sărmănelii și a smintelii, ca să facă Revoluție și să-l omoare pe Ceaușescu, de i-au ajuns blestemele și s-au încărcat de păcate grele, ca să-l împuște și pe el, și pe nevastă-sa în ziua de Crăciun, de să vedem acum pe unde or mai scoate cămașa... Cui porți de grijă și cui îi plângi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-n cap cât cepele. Arăta mai mult ca oricând ca un cocoș țopăind și umflându-se-n pene pe o grămadă de bălegar. Pleca de la ea zbierând și înjurând și trântind ușa-n urmă, ca și cum s-ar fi scuturat de blesteme, de duhurile rele care-și fac de lucru-n femeie. I se scârbise, i se acrise, nu mai vroia și nu-i mai trebuia în veci de veci... Ba bine că nu. O lună dacă-l ținea era mult. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fi îmbiat cu carne de orfan, carnea sălbăticiunilor ălora mici pe care le ucidea seară de seară cu bulanul și cu zvasturi în cap... Și el fusese cândva ucis. Nu se putuse împotrivi și nu putea nici acum. Era un blestem perpetuându-se de-a lungul întregii vieți și picurându-i venin în oase - blestemul lui, răscolit de blestemul femeii ăsteia. Ea scotea din sacoșă și punea pe masă ditamai oala cu mâncare, din care umplea de două-trei ori castronul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
seară de seară cu bulanul și cu zvasturi în cap... Și el fusese cândva ucis. Nu se putuse împotrivi și nu putea nici acum. Era un blestem perpetuându-se de-a lungul întregii vieți și picurându-i venin în oase - blestemul lui, răscolit de blestemul femeii ăsteia. Ea scotea din sacoșă și punea pe masă ditamai oala cu mâncare, din care umplea de două-trei ori castronul cu ostropel, cu musaca sau cu ardei umpluți, sau cu pilaf cu bucăți de carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bulanul și cu zvasturi în cap... Și el fusese cândva ucis. Nu se putuse împotrivi și nu putea nici acum. Era un blestem perpetuându-se de-a lungul întregii vieți și picurându-i venin în oase - blestemul lui, răscolit de blestemul femeii ăsteia. Ea scotea din sacoșă și punea pe masă ditamai oala cu mâncare, din care umplea de două-trei ori castronul cu ostropel, cu musaca sau cu ardei umpluți, sau cu pilaf cu bucăți de carne cât pumnul în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
mai rău îmi pare de copiii ăștia. Care ei are să sufere, copiii... Roșioara agita și învârtea zeama de zaț de pe fundul ceștii, urmărindu-i prelingerea cu o privire împietrită, în timp ce Geta parcă s-ar fi încrâncenat pe un soi de blestem. Oh, nebună să fii să mai faci copii în vremurile astea. — Se mai găsește, se mai găsește, mărunțea Vasilica din buze, îngânând-o, contrazicând-o. Femei ca lumea, sănătoase la cap... Degeaba c-a dat drumu’ la avorturi, că la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
care se închinau și îngenuncheau la mormintele ucișilor lor. Eroii-martiri, orfanii, în numele lor se făceau și se desfăceau alianțe, apăreau și dispăreau partide, se formau centrele de putere care aveau să decidă și deja decideau care-i voința poporului și blestemul lui perpetuat și amplificat; se puneau bazele marilor averi și ale marilor enclave de condamnați pe viață la sărăcie lucie, popoare de copii ai morții, vegheate de cascade de rânjete electorale, spre care se îndreaptă și stă ațintită atenția noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lui izbind în birouri, pe când se plimba în sus și-n jos prin redacție, maestre, să-i ierte cine i-o ierta, numai Dumnezeu poate să-i ierte, păi, să le fie țărâna, deh, neam de neamul lor vor trage blestemul, minerii și feseneul, Iliescu și Roman, și Brucan, toți nomenclaturiștii și securiștii care habar n-au pe ce pământ calcă și vor avea o soartă mai rea decât a lui Ceaușescu; oricum, îi calcă pe urme, uitând pasămite cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
M-a trecut un mic fior la auzul numelui ei și am observat că și Derek Îl pronunțase cu grijă. Era ca și cum nici unul dintre noi nu voia să rostească numele celor două cu voce tare, de parcă asta ar fi Împiedicat blestemul violenței și crimei să se risipească din locul ăsta, acum, după ce Rachel fusese arestată. — Sper că te vei mai cumiți, spuse Lou. Fii băiat de treabă, Însoară-te cu drăguța aia de Janice și crește-ți copilul. Întotdeauna mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
a stârnit totul”, afirmă cu hotărâre un cronicar. Nu, lucrurile nu sunt atât de simple. E adevărat că, Într-o după-amiază de noiembrie, vechiul protector al lui Khayyam sosește pe neașteptate la Isfahan, cu femei și bagaje, Înșirând Înjurături și blesteme. De Îndată ce a trecut de Poarta Tirah, cere să fie condus la prietenul său, care Îl instalează În casa lui, bucuros să aibă, În sfârșit, prilejul de a-și dovedi recunoștința. Efuziunile obișnuite sunt rapid date la o parte. Abu Taher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
doilea dintre fiii ei. Malik Șah s-a lăsat repede convins, l-a copleșit cu titluri cu totul surprinzătoare pentru cei nouă ani ai lui, dar epoca e pompoasă, ceremonioasă: „Rege al regilor, Stâlp al Statului, Protector al Cârmuitorului Dreptcredincioșilor...” Blestem și deochi, noul moștenitor n-a Întârziat, la rându-i, să moară. Tot atât de brusc ca și fratele său. Din cauza unei febre la fel de suspecte. Chinezoaica avea un ultim fiu, i-a cerut sultanului să-l desemneze pe acesta drept succesor. Problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pe seama conjuncțiilor aștrilor. Numai cancerul și-a păstrat, În toate limbile, denumirea astrologică. Spaima e intactă. Rămas, câteva clipe, gânditor și melancolic, nu Întârzie s-o ia de la capăt, pe un ton vioi, foarte afectat, dar cu atât mai sfâșietor. — Blestem acest cancer. Cu toate acestea, nimic nu dovedește că el mă va ucide. șahul Îmi cere extrădarea: sultanul nu poate să mă predea pentru că rămân oaspetele său, nici nu poate să lase nepedepsit un regicid. În zadar Îi detestă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
despre Manuscris, despre poeme, despre cronică, despre picturile care-i evocau pe Îndrăgostiții din Samarkand. Mi-aș dori atât de mult să văd această carte! Știți că tot ce a existat În acea epocă a fost distrus? Ca printr-un blestem. Zidurile, palatele, livezile, grădinile, canalizările, locurile de cult, cărțile, principalele obiecte de artă. Monumentele pe care le admirăm astăzi au fost construite mai târziu, de Tamerlan și descendenții acestuia, au mai puțin de cinci sute de ani vechime. Dar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să conteste hotărârea judecătorească, însă nici un tribunal nu i-a dat curs și nici copilul înapoi, și atunci a încercat să se sinucidă, însă nici asta nu-i reușise, iar acum, iat-o aici, după o nouă tentativă, torturându-mă, blestemele sale uitate prind din nou viață. Iar plângi, mă scrutează Udi cu un ochi plin de ostilitate, dar mie nu îmi pasă, ți-o amintești pe Gheula, cea căreia i-am luat copilul cu forța, tocmai au adus-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
asistentei sunt fine și pricepute, are unghiile îngrijite, observ dintr-odată mâinile mele alături de mâinile ei și mă cutremur, pete provocate de soare, care s-au grăbit să apară, pielea lipsită de strălucire, riduri adânci imprimate în mâinile mele de blesteme ce nu mai pot fi șterse, încerc să îmi ascund mâinile, o las pe ea să îi pună pantalonii de pijama, tubul cateterului stă ascuns, umil, la locul său, îi observ apatică degetele frumoase cu care îl atinge, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pare rău, Ieremia, apartamentul nostru este micuț, nu avem loc și pentru tine, iar el strigă, peste puțin timp veți avea destul loc gol în casă; o împing pe Noga în lift, ușile se închid în fața pumnului său strâns, dar blestemul lui se cuibărește în interiorul ascensorului gol și se aude reverberând, lovindu-se de pereții săi argintii, peste puțin timp veți avea destul loc gol în casă. Capitolul cincitc "Capitolul cinci" Toată noaptea am ținut-o în brațe în patul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
nu poată pleca fără să îmi spună, dar nu îmi mai amintesc ce am făcut cu ele, era în toiul nopții, eram pe jumătate adormită, iar eu mă uitam neputincioasă la grămezile de haine, nu-i nimic de făcut, un blestem a fost aruncat asupra acestui trio, asta suntem noi, un trio, nu o familie, nu reușim nici măcar să ieșim împreună din casă, mă întind calmă pe patul ei, urmărindu-i indiferentă eforturile, deodată reușisem și eu să mă moderez, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
electricitatea... „Nu vă Întreb cum ați reușit să ghiciți”. „Vedeți? Ei se mulțumesc cu electricitatea, ca și cum ar fi un oarecare inginer Marconi. Ar fi mult mai puțin puerilă ipoteza radioactivității. E o conjectură interesantă care, spre deosebire de ipoteza electricității, ar explica blestemul proclamat de Tutankamon. Cum au făcut egiptenii ca să ridice blocurile piramidelor? Erau ridicate stâncile prin zguduiri electrice, erau făcute să zboare prin fisiunea nucleară? Egiptenii găsiseră modul de a elimina forța gravitației, și posedau secretul levitației. O altă formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
luna, totuși nu chiar atât cât să Întunece poiana, care rămânea luminată pe margini. Atunci văzurăm o druidesă ieșind din nor și alergând către pădure, urlând, cu brațele Întinse Înainte, Încât am crezut că ne descoperise și că ne azvârlea blesteme. Dar, ajunsă la câțiva metri de noi, Își schimbă direcția și Începu să alerge În cerc În jurul nebuloasei, dispăru către stânga În albeață, ca să apară În dreapta după câteva minute, din nou ajunse foarte aproape de noi și am putut să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
smuls din rădăcini. Părinții ei se cruciseră. Când se supăra pe viață, dispărea la mănăstiri. Cel mai des se refugia la Frăsinei. Acolo făcea exorcizări părintele Gherontie. Când cobora de la mănăstirea din munte - unde părții muierești i se interzisese cu blestem greu să urce -, ieșea soarele. Bătea munții și pădurile de una singură până la mănăstirile unde stătea în aceeași cameră cu douăzeci de posedate. Uneori se întorcea cu păduchi. N-avea nicio importanță - ce văzuse ea acolo, ehei! Cum mai lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am zis la fel, dar uite că mi s-au umflat sânii și am niște pofte teribile. Gândul la sânii ei umflați mă face să-mi pierd o clipă capul, dar îmi revin repede. Ce mă fac? Dacă mă atinseseră blestemele lui madam Ciolpac, pentru că o lăsasem să aștepte în gară cu valiza doldora de bani? Viața mea era încheiată. Pe de altă parte, nu o puteam împinge către un avort. Convingerile mele religioase de ortodox amator mă împiedicau să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să-mi vorbești așa? Știi doar că te iubesc! Să te duci la dracu-n praznic cu iubirea ta stupidă. Bine a zis mama că o să mă nenorocești! Orice declarație de-a mea o enerva și mai mult. Ajunsese la blesteme grele și simțeam că turbează. Mi-a trântit telefonul în nas. L XXXI M-am întors în casa de paiantă a lui tanti Cucu. Mătușă-mea a avut grijă să-l cheme pe taică-meu, de la Arad, să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
îți iei revanșa. Să înțeleg că ai devenit vegetariană ca să nu te mai reîncarnezi? Subiectul disputei mai scotea din când în când capul pe ușa dormitorului. Avea o figură îngrozită. Spre marea sa mirare, convorbirea nu degenerase în insulte, țipete, blesteme. Din contră, în ultima parte ochii Adelinei erau plini de lacrimi. La sfârșit, i-a urat rivalei o noapte ca o trufanda. Clar, în ochii lor el era monstrul. L XLVI Am ajuns în Roman pe la nouă seara. Ningea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]