3,311 matches
-
474) 114. WEISS F. E., 1925 Contributions to the anatomy of the foliage leaves of officinal and pharmaceutically important Compositae, Pharm. J., 115: 411-412 (cf. Metcalfe and Chalk, 1972) 115. WHITAKER S. E., 1923 Root hairs and thickening in the Compositae, Bot. Gaz., 76: 30 59 (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 116. WILLMER C, FRIECKER M., 1996 Stomata (second edition), Chapman and Hali, London, New York, Melbourne 185 117. *** 1961, 1964 Flora R. P. Române, Fam. Labiatae (t. ș: 87397), Fam. Compositae (t
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
simbolică, punând început unei noi vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo, / La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă, / Ea nici că nu-mi paște, / Nici nu mi s-adapă, / Umblă strejuind, / Streajă de trei părți, / Din gură grăind: / Dar voi ciute multe / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Comment vivre avec l`image, Ed. cit., pp. 49-65. 34 Ibidem, pp. 55-56. 35 Ibidem p.57. 36 v. Pierre Laurette, Pour une sémiographie du texte, în Comment vivre avec l`image, Ed. cit., pp. 149-174. 37 v. Marc Le Bot, L`image et ses tecniques, în Comment vivre avec l`image, Ed. cit., pp. 295-307. 38 Jean-Jacques Wunenburger, Filozofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Ediție îngrijită și postfață de Sorin Alexandrescu, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 259. 39 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la mănăstirea Coșula, punând În evidență Însemnătatea acestui manuscris din jurul anului 1650 pentru istoria limbii române. În partea a II-a, „Probe de sinonimică românească”, autoarea prezintă câteva serii de termeni sinonimi, cum sunt cei pentru: gravidă, violonist, șobolan, gură, bot, cioc, cascadă, colină (p. 56). Desigur, astfel de bibliografii sunt utile pentru că oferă cititorului interesat de materia tratată un scurt rezumat al conținutului. 2.5. Bibliografia unui autor Aceasta consemnează tot ce a scris autorul În cauză, respectiv tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I, Scena II) 4.5. Marea întâlnire politică Scena discursurilor de la întâlnirea politică din Actul III este antologică. Acesta este punctul de vârf al tensiunii dramatice în care sensurile
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Doina Uricariu și Arșavir Acterian, postfață Doina Uricariu, București, 1991. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Abecedar pentru cartea ratărilor, LAI, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, O femeie ca oricare alta, FLC, 1991, 46; Ion Buzera, „Jocurile” lucidității, R, 1991, 12; Ioana Bot, Jurnalul unei ființe care a învins, TR, 1992, 20; Ovid S. Crohmălniceanu, Pedeapsa lucidității, CC, 1992, 1-2; Arșavir Acterian, Recviem pentru Jeni, ECD, 1992, 10-11; Acterian, Privilegiați, 156-170; Marta Petreu, Jeni Acterian, APF, 1993, 6; Lovinescu, Unde scurte, VI, 263-268
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
o zi înainte, La capannine văzusem, tot pe la prânz, cu totul altfel de cai, la școala de echitație. Ăștia nu cred că băuseră vreodată apă colorată, dar nici n-avuseseră parte de culorile podoabelor fraților plimbăreți din Palermo. Țanțoși, cu boturile în mâncare, au ridicat ochii cercetători și nările fremătând spre intrusul care le tulbura masa, vrând sa-i vadă intențiile, dar să și simtă dacă plutește cumva în aer vreun iz de măr sau de zahăr în palma musafirului neinvitat
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
la început m-am speriat, pe urmă m-am obișnuit, m-am trezit luată de mână, a fost mai întâi un rottweiller în lesă, pe urmă un maidanez la trecerea de pietoni, la semafor. Ușor, de vârful degetelor, împingând cu botul și apoi lăsându-mi mâna liberă, nimic mai mult. Și nu mă latră niciodată, nici măcar atunci când sunt cu bicicleta, iar dacă au vreo tentativă de a se repezi la roți, îi văd cum mă fixează, și e de ajuns să
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
a face... și am văzut și cai. frumoși. mai ales cei de competiție. m-am împrietenit cu unul, după ce i-am dat mere și zahăr... și pe urmă m-a scuipat (mestecând mărul în semn de mulțumire), și-a lipit botul de palma mea, m-a lăsat să-l mângâi... pe urmă miroseam corespunzător... asta a fost la primire... gazda, un domn, cum îl știi: frumos (nu s-a schimbat deloc) și extrem de elegant, ca întotdeauna; și cam atât, tot ca
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
până ieri pentru a transmite mesajele către profesori. [CASE#10 ZIARE:Adevărul Variable:DOCUMENT Paragraph:17] Un lider de sindicat generalizează fără discernământ atunci când spune: "Nu mai dați crezare la toate măgăriile care se scriu în PRESĂ. Nu mai puneți botul! Ei folosesc toată MEDIA să ne dea la cap! Trebuie să ne păstrăm unitatea" [CASE#111 ZIARE:Cotidianul Variable:DOCUMENT Paragraph:15] Un "spărgător de grevă" întrebat de un jurnalist de ce își ține orele când este grevă generală a răspuns
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași, 1984. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
graiul vorbit, ea își schimbă formele, pentru că se schimbă cuprinsul sufletesc care le-a zămislit. Este totdeauna o doză de strîmbătură să vorbești ca oamenii de altădată: aici e originea, aici e și condamnarea grimasei clasiciste. Fiecare vreme vorbește pe potriva botului său, a minții sale". Nu sînt iertați nici băieții culți sau fetele culte, în fapt semidocți ce nu urmăreau decît susținerea unei conversații de salon pigmentată cu noutăți culturale la modă ciupite de-a gata din revistele ce pot oferi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului, și intră În hotarul satului Lupoaia, la locul numit „ Groapa Lupilor ” de unde se bifurcă; un deal se Întinde Înspre sud, sprijindu- se pe șoseau Motru-Baia de Aramă și se termină, cu un bot de deal, numit „Dealul Bisericii ”, pe care este construită biserica satului. Cealaltă ramură a bifurcației dealului, de la „ Groapa Lupilor ” se Întinde spre apus și se prelungește pe aproape 22 km., sprijinindu-se, cu poala capului, În Poiana Padeșului la Apa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sud a acestui deal, chiar pe sub poala lui, se Întinde șoseaua Motru Baia de Aramă, dea lungul căreia sînt așezate satele Valea MÎnăstirii, Steicul, Valea Perilor, Olteanu, Glogova, Negoiești, Tarnița.Din dealul ce mărginește satul, de la „Groapa Lupilor” , și pînă la botul de deal al bisericii, perpendicular pe matca Lupoița-Lupoaia,se lasă mai mulți pinteni de deal, ce se sprijină pe matca de scurgere a ploilor. Între acești pinteni sînt mai multe văi, dintre care unele arabile, altele Împădurite, iar altele cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se sprijină pe matca de scurgere a ploilor. Între acești pinteni sînt mai multe văi, dintre care unele arabile, altele Împădurite, iar altele cu cîteva așezări gospodărești. Prima deschizăturăde vale, formată de doi pinteni, pornind de la „ Groapa Lupilor ” , cu un bot de deal Între ei, spre dreapta la intrare, este Valea Socului, vale bogată În vegetație și prielnică culturilor de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului apter, RL, 1991, 12; Adriana Zeck, Reintegrarea sacrului în cultură, RL, 1992, 4; Liviu Grăsoiu, Bart. și Val sub oglinda cerului nostru duhovnicesc, VR, 1992, 5; Ioana Bot, Poetul, ca și preotul, TR, 1993, 17; Doina Curticăpeanu, Biblia comentată, ST, 1994, 4-5; Valeriu Anania, DRI, I, 16-25; Păcurariu, Dicț. teolog., 15-16; Micu, Scurtă ist., II, 360, IV, 34-37; Nicolae Oancea, Parabola lucanică în „Hoțul de mărgăritare”, TR, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
umblase o noapte întreagă după hrană și nu găsise nicăiri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (b) "...în mijlocul odăii se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tătucul Satalin îndeplinid testamentul Marelui Monstru Bolșevic - Lenin - le-a făcut un cuib satanist cu speranța că șărpăria bolșevică a cazarilor mozaici pe care o stipendia, va răspîndi otrava comunismului în tot Orientul Apropiat. Oricît s-ar pupa ei în bot cu întunecatul Iahwe, în fața lui ivriții sînt ,,ca niște străini și venetici”. Uite că și Iahwiță mai scapă cîte un adevăr despre cei pe care i-a ales să-i scarpine între coarne și să-i pună la bir de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
toți specialiștii în făcături și istorii drăcești spun că neamurile arimi-ne erau atît de sălbatice încît nici nu beleau animale ci se băgau direct în blana lor după ce le mîncau carnea crudă, cîntul XXlV din poem le dă rău în bot! Cînd rege-le troian Priam află că fiul său Hector este prizonier la Ahile, el dă ordin să se umble la sipete pentru a-și răscumpăra feciorul din robie. ,,Aur apoi cîntărind de zece talanți mai ridică, Patru lighene mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vine ,,din bătrîni”, ca măsură a cinstei și bunului simț. După ce au ocupat Panonia, romanii și-au adus cu ei și divinitățile. O inscripție descoperită la Buda pomenește de Deus Arimanius ca epitet pentru Mithra, așa ca să le dea în bot lati- niștilor. Tot ca Deus Arimanius apare Mithra și la Roma iar menționarea este făcută de marele preot al cultului mitraic. Ori se smintiseră romanii de atîta glorie și nu mai știau cui să se închine ori profeții noștri întru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
steagul geților, pe cap poartă un fel de bentiță sau coroană amintind că vine din străvechiul cin al arimaspilor iar privirea o are îndreptată spre dreapta. Sub scaun se vede un cap de lup care stă pe o carte. Deasupra botului are o sferă. Mîna dreaptă a personajului este pusă în șold. Picioarele îi sînt acoperite parțial cu un șorț așa cum purtau solomonarii și esenii din Palestina. Personajul din partea opusă care stă pe scaun cred că este Orfeu, fiindcă el cîntă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la bază convingerea examinatorului că subiectul evocă o mișcare pe care a resimțit-o interior. Conținutul este cel de-al treilea criteriu de cotare a răspunsurilor. Dintre simbolurile folosite: H, când conținutul este uman, A, când răspunsul desemnează un animal, Bot, pentru conținutul botanic, Geog, pentru cel geografic etc. Al patrulea criteriu de cotare îl reprezintă originalitatea sau banalitatea răspunsurilor. Se consideră originale răspunsurile cu o frecvență de maximum 1%, cu condiția să fie un F+ (formă bună). Aparatul statistic de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
de talie medie. Lungimea corpului este de 42-55 mm, a antebrațului de 39-47 mm,anvergura aripilor de 25 29 cm. Urechile sunt lungi. Masa corpului este de 6-12 gr. Spatele este bruncărămiziu, iar abdomenul, gri deschis. Urechile sunt mari, rotunjite. Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
până la 21 de ani. Liliacul de apă (Myotis daubentonii) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mică, lungimea corpului este de 40-60 mm, a antebrațului de 33-40 mm, anvergura aripilor de 24-27 mm. Spatele este grimaroniu, iar abdomenul, gri argintiu. Botul are o nuanță roz și este lipsit de blană în jurul ochilor. În cadrul unei populații coloritul blănii poate să varieze în limite mari. Raspândirea: Este larg raspândit în Europa și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]