6,134 matches
-
la sfârșitul căreia însă nu poate evidenția decât o degradare accentuată a celor care aveau menirea de a propovădui această religie. Spre stupoarea vecinului său, dar și a cititorilor care așteptau un cu totul alt deznodământ, Abraham alege să se boteze, argumentând că puterea creștinismului este una imensă, dacă erodat fiind din interior de clerici, reușește să se impună și chiar să se extindă, devine pentru el cu adevărat o religie revelată de Duhul Sfânt, ce nu ține seama de slăbiciunile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
călugărul Rinaldo, „băiat frumos și de neam bun”545 (din nou atribute pe care nu le găsim proprii vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete și balade”547. Femeia, asaltată de avansurile călugărului și nefiind nici prea instruită, cedează mai ales în fața „explicațiilor” convingătoare pe care i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
obținea o pastă numită „chisăliță’’, ce se consuma cu pâine, mălai sau mămăligă. Preocupări deosebite pentru pomicultură amintim la Emil Țarălungă, Filip Dorneanu, Dumitru Lehănceanu, Costică Puiu, Vasile T. Tătărășanu, Vlad Tătărășanu, Dumitru Galan, Dumitru Apostu, Mihai Nastor și Gheorghe Botezatu. VITICULTURA Ca ramură a agriculturii, viticultura a cunoscut pe meleagurile noastre o dezvoltare puternică, deoarece dealurile însorite ofereau condiții optime pentru cultivarea viței de vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
transportului impus de cerințele gospodărești. Baza furajeră a creșterii cabalinelor este constituită din fân, resturi vegetale, lucernă și ovăz. Se cresc rasele Huțul, Lipițan, Rusetu. În Tarnița, familiile care cresc cai sunt Ion Puiu, Mihăilă Neculai, Tătărășanu Viorel, Sava Spiridon, Botezatu Gheorghe, Țarălungă Spiridon, Guțu Costinel, Gabi Panaite ș.a.. Creșterea păsărilor este extinsă în fiecare gospodărie, greutatea unei găini ajungând în medie la 2,5-3,5 kg, iar producția de ouă la 130- 150 buc./an. De regulă, se cresc rase
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fronturile din 1913-1914, 1916- 1918 și în continuare, pe cele din 1939-1944-1945, au căzut mulți eroi din comuna noastră: Vasile Andone, Alecu Aruxandei, Vasile Avram , Vasile Bădița, Ion Balan, Vasile Bertea, Vasile Briceag, Vasile Buhăianu, Ioan Bucșa, Gheorghe Burcă, Vasile Botezatu, Iordache Carp, Tănase Chirilă , Dumitru Ciobanu, Ion Cojoc, Dumitru Crăciun, Ioan Curteanu, Costache Chicuș, Gheorghe Dascălu, Costică Dascălu, Teodor Dimofte, Toader Diaconu, Octavian Tabarcea, Gheorghe Iftimie, Ioan Botezatu, Neculai Samoilă, Gheorghe Piseru, Alecu Florea, Gheorghe Bostan, Alistir Dimofte, Gheorghe Dobraniș
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Balan, Vasile Bertea, Vasile Briceag, Vasile Buhăianu, Ioan Bucșa, Gheorghe Burcă, Vasile Botezatu, Iordache Carp, Tănase Chirilă , Dumitru Ciobanu, Ion Cojoc, Dumitru Crăciun, Ioan Curteanu, Costache Chicuș, Gheorghe Dascălu, Costică Dascălu, Teodor Dimofte, Toader Diaconu, Octavian Tabarcea, Gheorghe Iftimie, Ioan Botezatu, Neculai Samoilă, Gheorghe Piseru, Alecu Florea, Gheorghe Bostan, Alistir Dimofte, Gheorghe Dobraniș, Petrache Duhan, Octavian Genez, Ioan Grosu, Neculai Grigoreanu, Gheorghe Huștiu, Dumitru Huiban, Alecu Florea, Costache Lehănceanu, Ioan Leonte, Costică Obreja, Tudor Oanea, Dumitru Obreja, Dumitru Pâțu, Alecu Pușcuță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasile Pintilescu a fost decorat cu ordinul „Meritul militar cu spadă” iar Ionel Tabarcea fost decorat cu „Crucea comemorativă a celui de-al II-lea război mondial - 19411945”. Veteranii de război și soțiile văduve cum ar fi - Sofia Dascălu, Maria Botezatu, Ion V. Vraciu, Maria Andonie au contribuit la construirea monumentului eroilor din satul Bărboasa. Oameni simpli, dar înțelepți, Ion Vraciu, Jenică Bertea și Constantin Georgescu povestesc cu însuflețire și îndreptățită mândrie despre legendele întemeierii satelor lor, despre faptele de vitejie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un crez educativ care este și profesiunea sa de credință: „În instrucție și educație, ne zidim pe noi înșine în sufletul fiecărui elev.” Celelalte cadre didactice sunt: - Lăcrămioara Prosie, profesor limba română, gradul I, diriginte clasa a V-a; - Mihai Botezatu, profesor biologie, gradul II, diriginte clasa a VI-a; completează și la școala din Tarnița; - Nicolae Baban, profesor geografie-istorie, definitiv, diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu, profesor matematică, gradul I, diriginte clasa a VIII-a; - Silviu Petrea, profesor necalificat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de preocupare pentru valorile autentice, la ipocrizia lor: „și încă umblă a-ți dovedi că numai nevinovăția e pricina care le face să nu știe lega o vorbă cu semenele lor sau cu bărbații cumsecade, și sărăcia-n duh au boteza-o cinste, ca și 162 Ibidem, p. 82. 163 Ibidem. 164 Ibidem. 165 Ibidem. 166 Ibidem, p. 83. 68 cum n-ar mai fi pe lume alte femei cinstite decât acelea care nu știu să șadă de povești decât cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în cadrul căsătoriei, erau frecvent obligați să denunțe femeile care nu respectau această superioritate.”289 Unii critici și istorici au sesizat acest aspect legat de limitarea libertății de exprimare: „Deși era un obicei de mult instituit ca mamele și soțiile să boteze în caz de necesitate și ca femeile să le educe pe cele neștiutoare sau pe copii, în spațiul căminului, referitor la problemele religioase, totuși Biserica a interzis categoric ca femeile să-i învețe pe bărbați în public.”290 Târgoveața din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la sfârșitul căreia însă nu poate evidenția decât o degradare accentuată a celor care aveau menirea de a propovădui această religie. Spre stupoarea vecinului său, dar și a cititorilor care așteptau un cu totul alt deznodământ, Abraham alege să se boteze, argumentând că puterea creștinismului este una imensă, dacă erodat fiind din interior de clerici, reușește să se impună și chiar să se extindă, devine pentru el cu adevărat o religie revelată de Duhul Sfânt, ce nu ține seama de slăbiciunile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
călugărul Rinaldo, „băiat frumos și de neam bun”545 (din nou atribute pe care nu le găsim proprii vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete și balade”547. Femeia, asaltată de avansurile călugărului și nefiind nici prea instruită, cedează mai ales în fața „explicațiilor” convingătoare pe care i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
câinii se cheamă chiar Napoleon și Cezar. Nume mitologic poartă, cam fără rost, până și blândul Patrocle al lui Sadoveanu, în timp ce câinii din Baltagul sau Ochi de urs, tot de Sadoveanu, au nume normale în mediul unde trăiesc. Oierii își botează și azi câinii Pintea, Gruia, Bârzan. Țăranii de la câmpie însă, mai ghiduși se vede, le pot zice, ca în proza lui Marin Preda, Ghimeașcă sau Duțulache al lui Moromete, cel care fură brânza. Nu avem nici o îndoială că unii câini
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și administrativ la Școala normală din Bârlad, fapt pentru care legea este primită și de Senat cu 38 de voturi, contra 13. * George Ghimbășanu era născut din părinți români în comuna Zernesci, Comitatul Făgărașului, Ținutul Transilvaniei, la 20 decembrie 1840, botezat la 25 decembrie în religia greco-catolică; era emigrant și lepădat de protecția austro-ungară, la Bârlad, unde se căsătorise în 1873 cu Maria Vintilescu și avea doi copii, se bucura de o bună conduită în societate, profesor în urbea Bârlad; la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
după cum se spunea, într-un cursiv din pagina a doua, referitor la „greutățile de a da la iveală o gazetă”: „la Bârlad e ploaie și de ziare”, pe care „răutăcioși - de care nu ne putem plânge că lipsesc, le-au botezat „ciuperci”. Dar avertiza redacția: „Să ferească Dumnezeu pe cei ce le califică „ciuperci” să ajungă a avea nevoie de o ciupercă și să nu o găsească.” Intransigentul, în patru pagini, format 33/47 cm, realizat la Tipografia și legătoria de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
16 martie, 15 aprilie, 27 iulie și 7 septembrie 1883 - Notă personală). * Iarnă sau vară, elevii de la Școala normală „pu rtând cămașă peste ... izmene”... * În „Istoricul spitalului din Bârlad” din volumul „Bârladul odinioară și astăzi” medicii I. Graur și N. Botezatu arată că în perioada 1891 - 1914 șeful spitalului a fost dr. Teodor Cerchez, iar ca medic secundar în 1885 a fost dr. N. Burghele. Menționăm că în numărul 15 din 2 aprilie 1895 al ziarului Legalitatea se arată că „în urma
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
director pe Aurel Găvan, editorialist ‐ Constantin Teodorescu, redactor coordonator - Laurențiu Chiriac. Dispune de un larg colectiv de redacție - redactori și colaboratori: Nicolae Mitulescu, Petruța Chiriac, Teodor Pracsiu, Mioara Popa, Valentin Negre, Corneliu Filipescu, Ioan Puflea, Gheorghe Catană, Corneliu Florența, Nicu Botezatu, Neculai Artene, Gheorghe Clapa, George Irava, Oltea Rășcanu - Gramaticu, Mihai Luca, Eliza Olteanu, Vasile Slabu (fotoreporter). De tehnoredactare se ocupă Bogdan Artene, Ana‐Maria, Gheorghiu, Mihaela Măstac, iar ca agent publicitar, responsabilitatea revine lui Constantin Grigoriu. „Neîndoielnic, Păreri tutovene întruchipează
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diverse: analize, reportaje, portrete în tuș sau însoțite de fotografii, foiletoane, însemnări, interviu, raidanchetă, instantanee, fapt divers, proză ori versuri, plus 141 grafică și caricatură realizate de tehnicianul Leonte ori Laurențiu Gheorghiu. În anii în care era incomod să‐ ți botezi copiii sau să mergi la biserică să te cununi, să promovezi calitățile țiganilor, Rulmentul a cutezat, și pentru prima dată în presa din țară a publicat la 31 ianuarie 1962 reportajul ” O viaț ă de om”, în care era vorba
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că‐și împlinise datoria. Chipul lui ridicat în bronz, în fața Școlii normale și inaugurat așa cum se cuvenea, veșnicește un mare suflet de român și o muncă dintre cele mai roditoare, care trebuie să rămână pildă vie tuturor bârlădenilo r.” (G.V. Botez din revista Țara de Jos, nr. 4-6 iulie - septembrie, 1924.) * Scopul luptei politice și profesionale a profesorului Ion Popescu a fost ca „România să devină unită cu t oate părțile ei; cultă și civilizată de la o margine la alta, ta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1988 și 1989 au beneficiat de sponsorii: IEPAM și ABROM Bârlad. 247 * Albumul creștinului Albumul creștinului de preot Constantin T. Beldie, vol.I Bârlad 1939, p.125-126: “Ce nume trebuie să dăm copiilor noștri?” Scopul pentru care cel ce se botează - fie copil sau vârstnic - este următorul: în primul rând se arată prin aceasta un adânc respect față de cei care au răspândit în lume Cuvântul Evangheliei și în al doilea rând, noi purtăm numele sfinților ca semn al legăturii sufletești cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care numai modernitate nu înseamnă. * Analele Spitalului Beldiman și Elena Beldiman Bârlad (1892-1911) Vizau „publicarea o dată pe an a tuturor observațiilor clinice necesare celor care fac lucrări medical e speciale”. În perioada 1892 - 1898 - așa cum spun I. Grosu și N. Botezatu în a lor Istoria Spitalului din Bârlad (1838 - 1944). Organizarea sanitară în Moldova la sfârșitul se colului al XIX‐lea în „Bârladul odinioară și astăzi”, vol. II, pag. 539‐549, Analele medicale au fost tipărite prin grija dr. Theodor Cerchez
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la sănătatea lor, în special pe săteni.” (Din Istoricul Spitalului Bârlad de I. Grosu și N. Botezatu). * Doina Doina, revistă de limbă, literatură și artă populară, cu apariție o dată pe lună, editată în anii 1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din Bârlad, strada Ștefan cel Mare. În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care militau pentru o mai strânsă legătură la sate mai ales, între preot și învățător; „Bețivul este un mort viu", un comentariu pe baza spuselor Sf. Ioan Gură de aur; „Apărați biserica!" era o chemare duhovnicească pentru oricine s-a botezat în numele Tatălui și al Fiului și al Sf. Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
personalități medicale românești: Ion Juvara și George Emil Palade, între 9‐ 11octombrie 2003 - la Piatra Neamț și a XIX‐a reuniune a chirurgilor din Moldova (vezi nr.737 /2003 din ziarul Păreri Tutovene). Director și coordonator al publicației este dr. Nicu Botezatu. „Adresa pentru corespondență, str. Bradului nr. 10 Bârlad; redacția la Păreri Tutovene Bârlad ori la Primăria municipiului Bârlad - Spitalul municipal de adulți Bârlad, str. Republicii nr.300, tipar - Tipografia A.D.C. Vaslui. Citind articolul „Biblioteca publicației Pagini Medicale Bârlădene” - apărut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutovene Bârlad ori la Primăria municipiului Bârlad - Spitalul municipal de adulți Bârlad, str. Republicii nr.300, tipar - Tipografia A.D.C. Vaslui. Citind articolul „Biblioteca publicației Pagini Medicale Bârlădene” - apărut la rubrica „Pilula la ceas de veghe”, scris de dr. Nicu Botezatu, despre „cărțile scrise de medici, din mai marele univers al cărților în general, pe care le‐am îndrăgit dimpreună cu soția și copii mei, răspândite în acareturile casei”, pe mine, ca cititor, gândurile m‐ au dus la ceea ce scrie în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]