4,934 matches
-
disecție la broască și de punere în evidență a legilor reflexelor medulare. Am făcut 3 planșe pe care le-am suprapus: una cu tegumentul al broască, a doua cu musculatura și a treia cu poziția organelor interne „in situ” la broască. Pentru efectuarea disecției eu marcam pe planșă liniile după care elevii trebuiau să taie tegumentul broaștei pentru a putea pune în evidență musculatura. Eu am executat tăierea tegumentului prin tăierea primei planșe. Dând la o parte așa-zisul tegument a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pe care le-am suprapus: una cu tegumentul al broască, a doua cu musculatura și a treia cu poziția organelor interne „in situ” la broască. Pentru efectuarea disecției eu marcam pe planșă liniile după care elevii trebuiau să taie tegumentul broaștei pentru a putea pune în evidență musculatura. Eu am executat tăierea tegumentului prin tăierea primei planșe. Dând la o parte așa-zisul tegument a apărut ceea de-a doua planșă, care ilustra musculatura. Am verificat apoi efectuarea acestei operații de către
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
spre a cerși, sufocați, o privire binevoitoare de la Stăpîn, în cea mai aiuritoare escortă de onoare. De la Constantinopol la Salonic am călătorit cu trenul, traversînd cîmpii, fără să fi văzut țipenie de om, doar mlaștini unde berzele în căutare de broaște își înălțau silueta ascuțită printre stufărișuri. Acest traseu terestru te făcea să pierzi priveliștea feerică oferită de sosirea cu vaporul în golful ca un arc de cerc, încadrat de munții cu flancurile acoperite de păduri încă intacte și dominați la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
secol cît a durat ocupația, le închiseseră în pod și înlocuindu-le cu niște orori "moderne". În apartamentul rezervat Kaiserului, puteai admira o odaie de baie piscină din faianță de culoarea fundului de mare, unde apa curgea prin gura unei broaște gigantice din aramă, cu un ochi verde prin care venea apa rece și unul roșu pentru cea fierbinte... Mai tîrziu, generalul Berthelot a fost transferat la Guvernul militar al Strasbourgului. Cetățean de onoare, proprietar al unui castel și al unei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să fac ochiul, ca să-mi iasă modelul. - Aaa! ...Un ochi de împletitură. De ce n-ai spus așa de la început? EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Enumeră înțelesurile pe care le are cuvântul ochi în această povestioară. 2) Alcătuiește enunțuri, în care cuvăntul broască să aibă două înțelesuri diferite. 3) Precizează (explică) ce înțelesuri poate avea cuvăntul lună. 4) Desparte în silabe cuvintele: îngândurată, ochi, ochii, geamgiul, încins, simplu, desenezi, împletitură, spus, aragazul. 5) Enumeră zece cuvinte care se scriu cu “m” înainte de “b
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta e mirosul floarei Deși cheltuiau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă: Nu știu cine-i vinovat, Trag, întind, dar iau de samă Însă, pe cât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. În mare măsură satira e pamfletară, trăind dintr-o indignare furioasă, transcrisă într-o năvală de epitete cacofonice: pocitură, broască, bulgăroi, grecotei, smintit, stârpitură, fonf, flecar, găgăuță, gușat, bâlbâit. Injuriile sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sunt indiciul unui lirism maxim întors de la extatic la grindinos: Vezi colo pe urâciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget... Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce-n țările vecine e smintit și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vreo poezie în care se înjură religia, deci îndreptată împotriva ideilor, și idealului, care sunt scumpe redacției... Astfel eu n-aș putea publica niciodată partea în care unul din cei mai însemnați fii ce-a avut vreodată România e numit broască veninoasă, pocitură, și alte epitete de acest soi." Sub motiv că arta e un "product", "o manifestare, ca oricare alta, a spiritului omenesc", și ca atare "folositoare ori vătămătoare", Gherea mai profesa un puritanism rigid. În fond dar, criticul socialist
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e vorba mai departe, sunt meniți să sugere prin răceala și transluciditatea lor ideea unei sexualități pure și a hermafroditismului platonician. Invocația magică din Ritmurile pentru nunțile necesare e de o mare elevație: Uite, ia a treia cheie, Vîr-o în broasca - Astartee! Și întoarce-o de un grad Unui timp retrograd, Trage porțile ce ard, Că intrăm Să ospătăm În cămara SoareluiMarelui Nun și stea, Abur verde să ne dea, Din clădiri de mări lactee, La surpări de curcubee, - În Firida
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: „- Când eram mici, continuă Țestoasa într-un final, un pic mai calmă, deși mai suspina uneori, mergeam la școală în ocean. Aveam ca profesoară o Broască Țestoasă, pe care o poreclisem Ochioasa. - De de-i ziceați așa? întrebă Alice. - Pentru că era mereu cu ochiul pe noi! zise Țestoasa, supărată. Nu pricepi nimic? - Ar trebui să-ți fie rușine să pui așa întrebări simple, zise și grifonul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
spațioase, de salcie acoperite cu lințoliu; Suiți-vă pe razele departe luminînd a' soarelui încoronat cu străluciri, Să ajutați îndoliații nouri ce distilează lacrimi. Voi aburi de otravă, peste capul meu zvîrliți-vă; Voi vipere colcăitoare, picioarele-mi înfășurați-le; Voi broaște,-împrăștiați-vă veninul pe cărarea-mi; Voi meteori nimicitori, străluciți asupră-mi. Voi anotimpuri împresurătoare, anul prindeți-l; Și interziceți răsăritul primăverii cu-ale ei splendori; Nu lăsați grînele s-apară, cele ce viața o păstrează; Iar vijeliile muginde hăcuiască cerurile
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
între diabet și funcțiile pancreasului. W. Beveridge relatează despre o experiență în care întâmplarea a avut un rol hotărâtor: [37] Luigi Galvani, cel care a descoperit curentul electric, a fost medic și nu fizician. Galvani, în 1780, privind picioarele de broască agățate care așteptau gătitul, a observat că uneori ele se contractau. Picioarele erau înșirate pe o sârmă de fier, iar mișcările apăreau când o parte a unui picior atingea o sârmă de cupru care era legată întâmplător de sârma de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
descărcările electrice au fost riscante. Scânteia electrică obținută de la frânghia udă a zmeului înălțat pe timp de furtună a fost un efect, dar cauza a fost cu dificultate remarcată. Sau experiențele lui Luigi Galvani legate de electrochimismul celular. Contracția mușchilor broaștei a fost efectul, dar cauza părea a fi două sârme ude din fier și cupru legate împreună. 8. Stilurile cognitive extreme: percept-bound și concept-bound („empiric” și „teoretizant”) Rezolvarea de probleme în mod empiric, dar fără conceptualizare, nu are suport decât
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Ionescu, director: Const. Rîuleț. Articolul-program are în vedere „teatrul de mâine”, în întâmpinarea căruia se propune crearea unei atmosfere favorabile și a promovării unui repertoriu original, ceea ce ar însemna selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu, Patima roșie de Mihail Sorbul și Morții cântă de Al. Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al.
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
acolo, pot să spun, erai oricând expus să te Îmbolnăvești... Erau situații când ți-era sete și n-aveai de unde să bei, că nu veniseră ăștia cu putinile de apă, și trebuia să bei apă din lac. Și erau mormoloci, broaște, șerpi, tot ce vrei... Dădeai apa așa la o parte și erai bucuros că ai găsit-o... Și uite, că nu ne-am Îmbolnăvit... Au fost cazuri, dar la alte colonii, la Luciu-Giurgeni, la care s-au Îmbolnăvit deținuții de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aci, într-un institut de educațiune, furtul nu era nici măcar urmărit. Aveam printre colegi chiar hoți de profesie. Îmi aduc aminte de unul care avea un belciug cu vreo patruzeci de chei de toate mărimile și pentru toate felurile de broaște. Oriunde găsea o cheie și-o adjudeca, apoi opera toate lăzile și pupitrele colegilor, de unde fura mai ales lucrurile de mâncare. Dar era ceva și mai rău. Printre pedagogi aveam pe un oarecare „Musiu Wiess“, un evreu elvețian roșu la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reveni în patrie în primăvara anului 1875 pentru a lua parte la campania de răsturnare a guvernului conservator. 334. Vezi caracterizarea lui Eminescu din Scrisoarea III: „Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, / Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască...“ 335. Ion Brătianu, fiul mezin al marelui clucer Dincă Brătianu, boier argeșean, moștenise la moartea tatălui său moșiile Florica, Mălurenii, Galeșul-Brătieni, Lerești și Sâm burești; pe moșia Florica de lângă Pitești (azi în comuna Ștefănești - Argeș), unde locuia o parte a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1875, după care societatea „Artiștilor asociați“ s-a dizolvat, din pricina gravelor neînțelegeri iscate între Matei Millo, a cărui autoritate era în scădere, și unii actori (v. I. Massoff, Teatrul românesc, vol. II, p. 330). Iar brotacii toți în cor Declar broaștelor amor. Oac! Oac! Oac! Tiri-tiri tam! Acest succes neașteptat a dat dovada ingratitudinei omenești, publicul a părăsit în masă pe Pascaly pentru revista de la Național și acum Pascaly era cel amenințat de faliment. În desperare de cauză, Pascaly a pregătit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parte a memoriei mele. Deloc masochist, prefer (pe hîrtie, la o adică și spusă de vizavi) o imprecație tumultuoasă, expresivă, unei laude sclivisite. Sinceritatea celui ce se eliberează de „nervi” e mai presus de a celui ce înghite, la ocazii, broaște fără să se strîmbe, debitînd ceea ce nu crede. Cuvintele clarifică relații, gesturi, atitudini, amorsează amintiri, evocă mentalități și temperamente. Sînt, nu o dată, cauză și efect. Sînt - last but not least - baricade împotriva uitării, dovadă că rezistă și dincolo de vremea celor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și se cocea tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca începea cu „planul numărului viitor”, un fel de negociere de tematici și titluri. Adesea, se articula greu, după scene de fabulă, gen „racul, broasca și o știucă”. Iată de ce: întrucît voiam să ne justificăm pîinea de redactori, toți ne protejam „sectoarele”, fapt care făcea ca orice extindere a unuia să fie privită de cel ce trebuia să cedeze ca o acaparare ireversibilă și ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a petrecut o noapte în Cîmpia Bărăganului, din cauza unei pene de motor la mașina care-i transporta, pe ei și pe alții, la o întîlnire cu cititorii. Atunci autorul Inelului lui Saturn i-a mărturisit că pasiunea sa o constituie... broaștele țestoase! Scriitorii din Bacău trec la fel de rar pe la Planetariu, a adăugat Matei Alexescu. Unii, probabil, nici nu știu că există. *Manifestația din februarie a studenților ieșeni a început - se zice - cu un „foc de tabără” în fața căminelor studențești. Apoi, după ce
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
emblema de catran a dinamitei, sub hipnoza belicoasă a asaltului. Femeia fără păr și fără nume, doar cu masca neagră a urii pe fața delicată ca o semilună. Întrebați-vă dacă femeie este acea mamă nebună cu ochii goi, de broască În iarnă, smulgându-și, ca pe un blestem arhaic, părul brusc albit, femeia care nu-și mai poate aminti numele copilului purtat În brațe În urmă cu o clipă, clipa din urmă, când era deja o minge de sânge, zvârlită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]