3,322 matches
-
naționale, cu floricele la pălărie și zurgălăi la opincile noi-nouțe. Atmosfera rustică» era improvizată cu ajutorul fluierului ciobănesc, al tălăngilor și al lătratului de câini din culise. Aceasta era viziunea deformată, reacționară a sămănătorismului asupra satului, foarte convenabilă scopurilor politice ale burgheziei. Având de-a face cu un text nou, exprimând o realitate nouă, direcția de scenă a știut ea însăși să câștige un nou fel de a vedea oamenii și faptele dintr-un sat din nordul Munteniei, corespunzător textului (...). Spectacolul se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literaturii, o frică de a accepta o individualizare curajoasă, originală a eroilor. De aceea se merge uneori spre șablon, spre zugrăvirea aproape identică a unui «tip» fără caractere individuale sau cu trăsături individuale specifice, neadâncite. Tipul de tânără odraslă a burgheziei în agonie: aceeași eroină, sub trei nume diferite și realizată cu izbânzi variabile apare în Iarba rea piesa lui A. Baranga, și în romanele lui N. Jianu și Petru Dumitriu. Activistul de partid, muncitorul care conduce organizația de partid pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
datorită însușirii adânci de către scriitor a concepției despre lume a clasei muncitoare, aceste elemente au triumfat ridicându-se la o deosebită înălțime și strălucire (...). Peisajul literaturii din primăvara anului 1941 era încărcat cu plante veștede și hidoase (...). Era momentul când burghezia renunțase să-și mai acopere fața cu trandafiri și gladiole artificiale și instaura cu ajutorul naziștilor dictatura fățișă (...). Literatura oficială, mânjindu-se cu sânge pe față și atârnându-și de brâu scalpelul, devenea un credincios paj al fascismului (...). În acest bolnăvicios
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satelor. De aceea el va fi ferit de pericolul de a înfrumuseța viața, prezentând în scrierile sale ciocniri, înfruntări puternice. În nuvela Dimineață de iarnă - care trebuia să constituie prima parte a unui roman - autorul înfățișează descompunerea unei familii din burghezia rurală, dovedind influența exercitată asupra sa de creația lui Maxim Gorki. Împotriva «stăpânului» casei, numit impersonal «ăla0╗, de care tremură întreaga familie, se ridică fiul său mai mare, Paraschiv Moromete (...). Faptul că tirania chiaburului Moromete nu mai poate fi suportată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
simpla informație, ei sunt gata de orice compromis, sunt copți pentru a capitula în fața fascismului (...). Manifestările sunt deci variate, dar din ele se încheagă critica de ansamblu a descompunerii unei părți a intelectualității burgheze. Într-o perioadă critică în care burghezia este, prin esență, anticulturală (...). Procedeele prin care romancierul dă individualitate personajelor sale - fie că e vorba de acelea care stau în focarul acțiunii, fie de cele secundare, apărând în răstimpuri dar caracterizate prin câte o trăsătură ce le fixează - ar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
serie de scriitori, așadar, după nouă ani Zaharia Stancu își amintește cu «mohorâtă mâhnire» de o mulțime de comori ale literaturii noastre, publicate cu «nechibzuită zgârcenie» în ultimii ani, aceste comori trebuie scoase «din adâncurile în care le-a îngropat burghezia»; așadar burghezia a creat, burghezia și-a îngropat «în adâncuri» propriile creații! Adevărații gropari au fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă, uitând răgetele leilor. Însă propunerile de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriitori, așadar, după nouă ani Zaharia Stancu își amintește cu «mohorâtă mâhnire» de o mulțime de comori ale literaturii noastre, publicate cu «nechibzuită zgârcenie» în ultimii ani, aceste comori trebuie scoase «din adâncurile în care le-a îngropat burghezia»; așadar burghezia a creat, burghezia și-a îngropat «în adâncuri» propriile creații! Adevărații gropari au fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă, uitând răgetele leilor. Însă propunerile de reeditare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nouă ani Zaharia Stancu își amintește cu «mohorâtă mâhnire» de o mulțime de comori ale literaturii noastre, publicate cu «nechibzuită zgârcenie» în ultimii ani, aceste comori trebuie scoase «din adâncurile în care le-a îngropat burghezia»; așadar burghezia a creat, burghezia și-a îngropat «în adâncuri» propriile creații! Adevărații gropari au fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă, uitând răgetele leilor. Însă propunerile de reeditare ale lui Z. Stancu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu condeiul. Și poporul nostru are dreptul și are dorința să-și cunoască nu numai pe scriitorii lui de azi, ci și pe cei de ieri. Este datoria editurilor să scoată aceste comori din adâncurile în care le-a îngropat burghezia, și să le redea poporului. Poate ar fi bine să dea o mână de ajutor la această muncă și scriitorii precum și Uniunea Scriitorilor!” Iar în finalul acestui demers să mai citim opiniile purtătorului de cuvânt al „mișcării noastre literare spre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
domnilor posesori de fabrici, doritori să «valorifice» la maximum forța de muncă cumpărată. Ca vastă tragedie a muncii salariate, Capitalul introduce în scenă adevărate personaje literare, caracterizate cu o mare iscusință artistică. Urmărind relațiile de producție, care se stabilesc între burghezie și proletariat, Marx are aceiași reprezentare vie, palpabilă, a fiecăreia dintre clase. În Capitalul, burghezul și proletariatul devin caractere tipice, definite în împrejurările tipice ale vieții. (...) Toți acești Mrs. Smith, Othley, Jackston, Sanderson etc, proprietari de filaturi din Manchester, fabricanți
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și totodată trubadurul cinstitei republici»; ministrul Odillou Barrot, «nulitatea solemnă, platitudinea conștiincioasă» transformată brusc în «Orlando Furioso» la ideea pierderii portofoliului abia înșfăcat; generalul Cavaignac asasinul muncitorilor francezi e arhanghelul Cavaignac «salvatorul» ordinei și proprietății. Galeria de portrete ale comandanților burgheziei, realizată de Marx în scrierile istorice, e un exemplu nemuritor de statiră combativă, realistă. Cei mai înrăiți dușmani ai proletariatului își pierd, sub sarcasmul marelui învățător al omenirii muncitoare, morga, și-și dezvăluie odată cu josnicia caracterului, mizeria morală. Nici Victor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat și creșterea capitalismului sătesc, întărirea chiaburimii. În romanul Dulăii, Zaharia Stancu a povestit, de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fără mari dificultăți prințesă Maxențiu, sunt simptomatice în acest sens, ca și căderea celor dintâi în planul propriu celorlalți prin ființe precum ciudata Mika-Lé ori indiferentul Lică Trubadurul, care desăvârșesc la rândul lor procesul de disoluție și dispariție a unei burghezii istovite și parazitare, în beneficiul alteia mai noi, mai tânără și evident mai abilă. Dar perspectiva sociologiei literare nu epuizează problematica privind viziunea lumii, cu toate că realismul programatic și viril al scriitoarei o legitimează. În stratul ei cel mai profund, această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în străinătate (dacă da, unde?), Formatul și numărul de pagini, Suplimentele frecvente, De câte ori apare(săptamânal, lunar), Câte ediții, Care este tirajul, Difuzare națională, locală, Apare la oraș/la țară/în alte episcopii, Cărei categorii de cititori se adresează (claselor educate, burgheziei, muncitorilor, țăranilor), Publicitatea se face prin gestiune directă sau contract, Sistemul predominant de vânzare: abonamente, sau vânzarea cu numărul, Mijloace deosebite de propagandă, Date istorice: unde, când și de către cine a fost fondat, caracteristicile remarcabile ale dezvoltării sale etc."333
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
liberul schimb cu implicarea minoră a statului favorizează țările dezvoltate iar protecționismul este recomandabil pentru România. Gândirea economică liberală, promovată de reprezentanți ca M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, I. C. Brătianu și C. A. Rosetti, exprimă interesele comerciale și industriale ale burgheziei. Curentul liberal s-a conturat pe fondul unor contradicții, unii dintre economiștii liberaliști considerând că dezvoltarea economică a țării trebuie să se bazeze pe agricultură, iar alții susținând ca fiind hotărâtoare dezvoltarea industriei. În perioada interbelică, pe fondul noilor evenimente
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de iradiere filosofică, medicală, literară. în Franța lui Ludovic al XIV, absolutismul luminat al Regelui Soare, coexistând cu democrația în formare, ia partea medicilor, încurajează literele, lasă filosofii să gândească și oamenii de știință să cerceteze, să descopere, să inventeze. Burghezia întreprinzătoare dinamizează secolul, îl umple de conținut. Satira colectivă este în consens cu acest secol, care își propune să formeze un om al probității ireproșabile și nu numai autonom, cum îl dorea Renașterea. Acestui om decent, creativ, responsabil, sănătos și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Dacă istoria acestui timp e oarecum mai liniștită, în deosebi după Pacea din Westfalia (1648) a Războiului de 30 de ani, cunoașterea însă este în alertă. Dorința unei vieți sănătoase, prospere, e însoțită de numeroase cerințe. Dezvoltarea economică, noua clasă, burghezia productivă și în acțiune impulsionează și medicina. Se construiesc spitale mari ca Ospedale di San Spirito din Roma și se renovează Hôtel Dieu din Paris (conceput de episcopul Landri în sec. VII medieval), Spitalul Saint Louis (1607), cel din Leyda
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
alertă, orientează medicina, mai mult ca oricând, spre propria ei motivație și finalitate: vindecarea bolnavilor, protejarea și prelungirea vieții, asigurarea progresului medical. Marile întreprinderi industriale sunt probe ale dezvoltării economice. O clasă socială nobilimea a ieșit de pe scena istoriei, alta burghezia își joacă foarte activ rolul. Orașele se extind cu tot mai multe cartiere specifice producției industriale și al migrării populației rurale spre alte locuri de muncă. Apar noi probleme de ordin sanitar. După Revoluția franceză a început reforma spitalelor, redarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
corectă: A) Constantin Stere aprecia că statul roman nu poate fi decât un stat țărănesc B) la Congresul PNȚ se insistă pentru colaborarea tuturor forțelor sociale în cadrul statului național țărănesc bazat pe democrație C) țărăniștii susțin “lupta de clasă” împotriva burgheziei oligarhice a) ABC b) BAC c) CBA d) ACB 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) liberalii au adoptat legea minelor B) Hitler a obținut puteri dictatoriale C) preluarea puterii de către naziști în Germania a
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Tocmai aceste relații de alianță vor fi exploatate fără încetare de către teatrul occidental. Numai ele pot trezi interesul spectatorului. Să remarcăm că și Nathalie Sarraute care, în romanele sale, ca și în piesele sale radiofonice, face portretul unor personaje din burghezie legate mai des prin relații mondene decât prin relații de alianță, exploatează, când trece la teatrul propriu-zis, în cele trei piese ale sale, cele trei tipuri de relații de alianță definite de Aristotel, relația parentală în C'est beau (Este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îi succede cel al emoției. Regulile sunt înlăturate în numele libertății artei. Perimată, noțiunea de veșnicie a Frumosului este detronată de visul pentru un teatru național în care o societate își va citi identitatea prezentă, adică în care clasa în evoluție, burghezia, se va putea privi. Interesul pentru ceea ce este particular depășește căutarea a ceea ce este universal. Niciodată grija pentru realitate nu a fost atât de puternică pe scenă. Teatrul apare ca un mijloc deosebit de favorabil de a instala ideologiile născânde, mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Noul Eseu despre arta dramatică, cap. 5 "Desfășurare a capitolului precedent", intitulat la rândul lui "Despre Comedie"). Mercier este indignat de faptul că într-o piesă ca Burghezul Gentilom (Le Bourgeois Gentilhomme), Molière, bătându-și joc de Doamna Jourdain, umilește burghezia. El merge până acolo, încât îl acuză de a fi cauzat moartea abatelui Cotin, prin a-l fi ridiculizat sub trăsăturile lui Trissotin. Cât despre Rousseau, care consideră comedia și mai periculoasă decât tragedia, căci ea pune în scenă personaje
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se transformă, tinzând către naturalețe și regăsește, în gest, o dimensiune emoțională pierdută, asupra căreia încep să se aplece teoreticieni ca Diderot. Atunci se naște în Franța reflecția despre arta comediantului. Gustul pentru individualism, care însoțește lenta ascensiune socială a burgheziei, focalizează, asupra singularității omului, atenția centrată până atunci asupra universalității lui. De aceea actorul, perceput ca o ființă excepțional de singulară, este deodată obiectul unei vii curiozități. Anterior, în tratatele de elocință care se prezintă ca niște culegeri în care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
greci și latini, au îmbogățit teatrul și i-au dat strălucire." (II, 3) Teatrul său constituie o prețioasă mărturie asupra societății venețiene din secolul al XVIII-lea, în plină mutație. El introduce acolo toate clasele sociale, aristocrația decadentă, adesea sărăcită, burghezia ce este pe cale să devină clasa dominantă, poporul de rând. El îl precede pe Diderot în arta de a "zugrăvi condițiile". Neguțătorul, care este un stâlp al societății venețiene, apare în majoritatea pieselor sale. Toate meseriile meșteșugărești sunt reprezentate, cizmari
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din abilitate și spirit, scrie Zola în Causeries dramatiques: el nu ar putea crea personaje reale și nici să pătrundă în profunzimea mizeriilor umane." Zola nu vede, în teatrul lui Emile Augier (1820-1889), care are meritul de a face satira burgheziei bogate, decât o urzeală de șabloane. Zugrăvirea mediului burghez pe care o oferă opera lui Henri Becque (1837-1899) nu-l satisface cu adevărat. Becque, care este un luptător singuratic, nu a fost niciodată recunoscut de naturaliști ca unul de-ai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]