3,622 matches
-
Cel Preasfânt. Pâinea cea mântuitoare Și de viață dătătoare Azi se dă ca nutrimânt... Și o ia creștina turmă, Ca la „Cina cea din urmă”, Spre un tainic legământ... Deci creștinelor popoare Faceți zi de sărbătoare Zi de laudă, de cânt! Căci e ziua cea divină, Ziua-n care „Sfânta Cină” Ni se dă așezământ... Azi Cristos, al nostru Rege, Noul Paști - din noua legeDă popoarelor în dar; Vechea jertfă-o-nlocuiește, Pe sine se dăruiește, Pe-al Bisericii altar... Și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ani) și cocote băștinașe, îndeaproape supervizate de peștii respectivi. În sfârșit, am ajuns să văd și eu cu propriii mei ochi scene de tavernă autentice, cum numai în filme am văzut. În toate cele trei săptămâni, citit aproape nimic - câteva cânturi din Eneida - și foarte puțin scris - tabloul al III-lea din Regele, și acela cu chiu, cu vai... Sper însă că a ieșit bine. Plictisit de mare și de ineficiența ei, eu cu Augustul ne-am întors pe neașteptate la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
hop...) și acum, după această amplă introducere, pot să-ți spun despre ce anume hop a fost vorba. E un lucru foarte grav și, spre deosebire de toate celelalte - ireparabil: s-a prăpădit Mihai Rădulescu. Eu îmi văd de lucru, vorbesc, râd, cânt. Din când în când însă, îmi aduc aminte și un fior rece mă străbate: niciodată nu-l voi mai vedea pe Mihai, niciodată nu voi mai sta de vorbă cu dânsul... A fost cel mai strălucit reprezentant al generației sale
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care ați amintit și cred că nici nu mi-ar fi plăcut să mi se uite cineva peste umăr. Uneori, când îmi ieșea ceva foarte bine într-o traducere (rareori îmi plac părți din traducerile mele, dar câteodată mă în cânt singură), aveam impresia că avusesem un înger pe umăr, care îmi dictase totul. Apropo de asta, o să vă spun o mică întâmplare. Am fost invitată la un mo ment dat la un seminar de literatură americană contemporană la Salzburg, în
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nflorit nicicând O singură dorință în suflet și în gând - A patriei supremă înălțare. Adâncul gând al vremii, virtute în virtute La înflorirea țării veghind neîntrerupt Alături de al nostru măreț stegar și scut Ce-aprinde noi luceferi pe vetrele știute.“ („Cânt de bucurie“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) BUDEANU Radu „Conducător strălucit al României socialiste, eminent lider al mișcării progresiste internaționale, prestigios demnitar al lumii contemporane, Nicolae Ceaușescu este, cum au afirmat adesea autorii biografiei sale politice, un om de excepție. Îndrăznesc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și cerul, Vieții celei libere i-ai dezlegat misterul, Ai zidit pe pământ lumea nouă; Și râde floarea, sub pașnica rouă.“ („Cânt partidului“, Scînteia, 7 mai 1978) „În mintea noastră, legea firii A dezlegat-o Demiurgul Și-n drumul tău, cântul iubirii Cei liberi, azi, în slavă-l urcu-l...“ („Cântec pentru Republică“, Steaua, decembrie 1987) IANOȘI Ion „Partidul Comunist Român acordă o atenție constantă și susținută dezvoltării literaturii și, în cadrul ei, dezvoltării criticii literare. Congresul al XI-lea al partidului, Programul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cuvânt pământ Străromânesc cu râuri reci Din Burebista izvorând Râurile țării lui întregi.“ („Luminătorul“, Flacăra, 26 ianuarie 1978) ROSTAȘ Mircea „partidul, prieteni, vă spun, e un poem, catargul luminii spre Mâine, e unicul far ce-n dreptate-l avem, e cântul de libertate și pâine.“ („Partidul“, Tribuna, 16 decembrie 1982) ROTH Andrei „ Într-un cuvânt: ethos-ul comunist este pătruns de spiritul logos-ului științific, iar cunoașterea este pusă în slujba celor mai înalte idealuri.“ (Cronica, 25 iunie 1976) RUS Vasile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o lume ideală, opusă celei în care trăiau. Acum ceva vreme, lam văzut la emisiunea lui HoriaRoman Patapievici de la TVR Cultural pe Grigore Leșe, reprezentantul cel mai de seamă de astăzi al „fibrei sănătoase“ rurale, al tradițiilor noastre strămoșești, al cântului nostru popular. Pe scurt, Grigore Leșe e un autentic. După ce am urmărit emisiunea în care a fost invitat, mia fost clar că numai autentic nu este. De altfel, aveam anumite bă nuieli de dinainte, de când îl văzusem pe la diferite manifestări
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
conducea la o singură concluzie: cel mai potrivit să cânte cântecul popular este un individ care sa născut în satul lui Grigore Leșe, din părinții lui Grigore Leșe și a studiat oboiul la Conservator. Adică Grigore Leșe însuși. Și nu, cântul popular nu se cântă la Ateneu (unde probabil că rapsodul nostru nu a ajuns până acum), urcat pe scena Ateneului încetează să fie cântec popular, dar poate fi cân tat în sala nu știu cărei filarmonici din Germania, unde Leșe a avut
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
fie cântec popular, dar poate fi cân tat în sala nu știu cărei filarmonici din Germania, unde Leșe a avut - spune el - un succes nebun. Văzândul pe Grigore Leșe cum vorbește cu modestie despre el însuși ca despre alfa și omega ale cântului popular, te întrebi unde mai este „proverbialul bun-simț al țăranului român“. Desigur, el nu mai este țăran - este doar un fals țăran - și poate că aici este toată explicația. (Sau poate că nu.) În săptămâna următoare, invitata lui Horia Roman
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Catedrei de Canto (din 2005) în cadrul Facultății de Interpretare muzicală și prorector al Universității de Arte „George Enescu“ Iași (2005-2008). Din anul 1992, soprana Ada Burlui, cu aceeași pasiune, a fost alături de cei care șiau dorit să pătrundă în tainele cântului vocal, devenind un exemplu foarte valoros pentru aceștia, a continuat să se dedice scenei în numeroase recitaluri și concerte vocalsimfonice, mărturii ale capacității sale deosebite de a aborda repertorii din cele mai diverse și interesante, de la muzică psaltică la creații
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
capacității sale deosebite de a aborda repertorii din cele mai diverse și interesante, de la muzică psaltică la creații contemporane de mare dificultate. Compozitorii ieșeni au găsit de multe ori în soprana Ada Burlui interpretul ideal. Dincolo de tehnica interpretativă și arta cântului, studenții au avut șansa unor lecții de viață despre demnitate, căldură sufletească, profesionalism, generozitate. S-a implicat nu doar în viața comunității academice ieșene, ci și în susținerea viziunii moderne asupra învățământului universitar artistic românesc, desfășurând o activitate exemplară în cadrul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la Conservatorul din Larisa-Grecia (1998, 2001). În activitatea muzicologică a prezentat referate și comunicări, printre care: Elemente de tehnică vocală în opera „Pescărușul“ și ciclul de lieduri Anotimpuri japoneze de Roman Vlad (Cluj-Napoca, 1995); Exemplele sonore și imaginea în predarea cântului (Iași, 1995); Idealul actorului cântăreț atins în opera „Salomea“ de R. Strauss (Cluj-Napoca, 1997); Metode de identificare și remediere a deficiențelor de tehnică vocală (1999, ClujNapoca); Signifiance of auditory Kinestethic feedback to singer’s pitch control (2004, Timișoara, în colaborare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a deficiențelor de tehnică vocală (1999, ClujNapoca); Signifiance of auditory Kinestethic feedback to singer’s pitch control (2004, Timișoara, în colaborare cu P. Ciochină, Al.D. Ciochină, D. Zaharia, M.D. Cobzeanu, R. Chiruță). A elaborat și publicat: Introducere în arta cântului (Iași, Editura Apollonia, 1996); Pledoarie pentru o filosofie a cântului (Iași, Editura Artes, 2005); Concepte interpretative în muzica vocală a secolului XX (Iași, Editura Junimea, 2006); Elemente de strategie vocală (Iași, Editura Artes, 2006). Ca o recunoaștere a meritelor sale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Kinestethic feedback to singer’s pitch control (2004, Timișoara, în colaborare cu P. Ciochină, Al.D. Ciochină, D. Zaharia, M.D. Cobzeanu, R. Chiruță). A elaborat și publicat: Introducere în arta cântului (Iași, Editura Apollonia, 1996); Pledoarie pentru o filosofie a cântului (Iași, Editura Artes, 2005); Concepte interpretative în muzica vocală a secolului XX (Iași, Editura Junimea, 2006); Elemente de strategie vocală (Iași, Editura Artes, 2006). Ca o recunoaștere a meritelor sale deosebite, prof. univ. dr. Ada Burlui a primit distincții: Diploma
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în crini albi cu mirosul unui parfum de calitate și cu gustul perfect al unei ciocolate preferate. Câte lacrimi se scuturaseră din ochii ei verzi până când mugurii tainici de dorințe încolțiseră și se împliniseră într-un triumf vesel ca un cânt? Ca un vis urât rămăsee ce fusese greu în urma ei, iar acum ducea o viață ca o floare la ureche. Dar oare, va uita vreodată labirintul prin care umblase? Va uita de unde plecase? Cu siguranță nu. Cei care uită sunt
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și săracă, totuși mai fericit este acel neam care are țară și locuiește Într-Însa” (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, cca 1795) ; Inspirându-se din Josephus Flavius, poetul ardelean Ioan Barac (1776-1848) compune În versuri populare românești o amplă poemă În nouă cânturi despre a doua distrugere a Templului și rătăcirea evreilor În exil ( Risipirea cea depre urmă a Ierusalimului, Începutul secolului al XIX-lea) <endnote id="(130, p. 73)"/> ; Europa Îi consideră pe români „cu mult mai rău decât pe jidovi, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popas Să te feresc de-al încercării ceas, Să faci din Mine steagul biruinței, Pe drumul cel curat al pocăinței! Eu vin curând! Vestește-Mă întruna Și vezi ca nimeni să nu-ți ia cununa, Căci vreau să-nveți un cânt de bucurie Și-un nume nou, să-l porți în veșnicie! Poezie ,, Bethelul nostru” - Capitolul 1 Betelul Nostru - Dănuț Jercan În Canaan istoric și-n Cuvânt; Exemplu de trăire printre oameni A unui Dumnezeu de trei ori Sfânt. Dar încă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
face numai El, Făcând să crească-n fiecare țară Și-n fiecare suflet un Betel. În mila Lui suntem cuprinși și noi Acești pribegi, pe drum de împlinire, Că ne-a creat și nouă un Betel, De două ori, spre cânt și fericire: Acum un veac, când a-ncolțit sămânța, Ce a căzut în noi din veșnicie Și-acum vreo cinsprezece ani când Neemia A așezat aici o temelie. E vreme de popas și amintire, E vreme pentru cânt și rugăciune, E
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
două ori, spre cânt și fericire: Acum un veac, când a-ncolțit sămânța, Ce a căzut în noi din veșnicie Și-acum vreo cinsprezece ani când Neemia A așezat aici o temelie. E vreme de popas și amintire, E vreme pentru cânt și rugăciune, E vreme de zidit Eben-Ezerul... Să spunem adevărului pe nume! Să recunoaștem: nu puterea noastră Ne-a ancorat Betelul nostru-n piatră Ci Dumnezeu prin hotărâre sfântă! Puterea Lui, iubirea Lui de Tată! Cu ani în urmă nici
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
meu iubit/ Că eu ard de dorul tău/ căutându-te mereu./» − Frumos ați cântat, spuse Gheorghiță, păcat că n-am adus cu mine vioara ca să vă cânt; de altfel n-aș fi putut să și culeg poamă și să și cânt; eu am să recit ceva dintr-o poezie scrisă de Mihai Eminescu, care îmi place tare mult...Ascultați: «A fost odată ca-n povești/ A fost, ca niciodată/ Din rude mari, împărătești/ O prea frumoasă fată/ și era una la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Imnul Eroilor”: « Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi./ Ridicați pe piramida nemuririi faima lor, / Scriți în cărțile de aur, cântecul nemuritor./ Pe copii la sânul vostru, alintați-i cu-acest cânt /Povestindu-le cu fală, al eroilor avânt / Dezveliți tot adevărul și le spuneți tuturor, / Cum muriră frații noștri, pentru neam și țara lor. / și pe sacrele morminte, puneți lacrime și flori, / Spre a fi mai dulce somnul, miilor de luptători
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unul ca mine! Mi-a atras atenția asupra unui raft special cu operele ce trebuiau studiate în clasa a IV-a la normală și mi-a dat Iliada și Odiseea, cu indicația expresă de a le citi, a nota pe cânturi esențialul și a pregăti astfel pe colegii mei, care nu aveau posibilitatea să aibă aceste opere. În orele libere și chiar și la unele ore de pregătire înfățișam colegilor conținutul de idei și fapte - profesorul punea clasei întrebări de sondaj
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lună uriașă argintie? N-a fost nimic din clasica scenografie! A fost o gară și un tren accelerat, a fost o seară și un cer înnourat și un compartiment de clasa doua, eu, june universitar, tu, într-a noua și cântul monoton de roți și șine și ochii tăi ce căutau spre mine și "nașu"-acela fără îndurare, care ne-a "cununat" cu trei sutare și când am coborât la Iași, spre dimineață, eram ca mirii juruiți pe viață! 1966 Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și pentru cel pentru pace... La un al cincilea toast, stareța ne-a spus foarte hotărât: "Domnilor, nu mai pot, să mă scuze înalții oaspeți. Eu diseară am slujba de Înviere și simt că dacă mai beau un pahar în loc să cânt în biserică Hristos a înviat, o să cânt Internaționala". Am râs în hohote, le-am tradus și invitaților, au râs și ei de s-au prăpădit. După o săptămână, aveam să revin la Sucevița cu delegația ce o însoțea pe Regină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]