27,540 matches
-
obțină cămăruța în care stătea, scutind-o astfel să facă naveta din satul unde locuise cu bătrâna. Încă nu împlinise treizeci de ani, iar singurul lucru pe care și-l dorea era să călătorească în lumea largă. - Tu ai familie, călătorule? a întrebat ea în timp ce el își îmbrăca hainele cu puțină vinovăție, neștiind ce trebuie să îi spună după orele petrecute împreună, în mica încăpere. - O soție, răspunse el abia șoptit, simțindu-și vinovăția până în vârful părului. Și dacă încăperea ar
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
fi rău, zic și continui distrat: Ești cumva musulman? Ali face ochii mari. - Da, de unde știți? - Tocmai că nu știu! - Sunt. - Și de ce nu porți haine arăbești? - Nu ne permite regulamentul, sir! - Înțeleg, dar am văzut adineauri câțiva pe punte! - Călătorii au voie. - Și sunt mulți? - Vreo douăzeci. Nu mai insist, iar omul pleacă grăbit să-mi aducă prânzul. La scurt timp mai zăresc doi musulmani ieșind de la numerele 18 și 19. Îl sun din nou pe Thomson și-i spun
DRUMUL APELOR, 59 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352754_a_354083]
-
ce trâmbițează sosirea acestui viitor în care el,stejarul va sta tot drept înfruntând vitregiile anotimpurilor ce-i întăresc trupul cu un nou strat de mândrie.... * * * La umbră mândrului și temerarului stejar,o clipă se așează.... Este un om,umil călător aflat pe drumul său spre un țel trecător și odihnindu-se secundă,ascultă versul frunzelor alintate de adierea blândă ce zidește din realitate,un templu al mirezmelor încântătoare atât de atrăgător încât omul-secundă,ostenit de drumul lung,se întinde la
ŞTEJARUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352783_a_354112]
-
teritoriul comunei Pădureni. Nu departe de aici, drumul se ramifică. Pe acostamentul din dreapta, un panou elegant lucrat, dar cu motive preluate din letopisețele Moldovei, ne prezintă harta comunei și ne informează cu privire la toate localitățile ce intră în componența acesteia, oferind călătorului date referitoare la vechimea atestată documentar, a fiecăreia dintre ele, precum și alte informații. Astfel, aflăm lucruri foarte importante, precum urmează: Cu o suprafață de 8872 Ha (87,85 Km²), comuna Pădureni are în componență un număr de șapte sate, care
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
este modern și, dedesubt, este însoțit de unul mai mic, pe care citești: Comună înfrățită cu Merdrignac (Franța). Ce o vrea să spună? Unde ai nimerit? Să fie România țara tuturor posibilităților? Te întrebi ce vei mai găsi? „Ai răbdare, călătorule!”..., îți spun... „Încă nu ai văzut nimic!” Intrând în localitate, natura îți pune stăpânire pe trup. Undeva, pe partea stângă a drumului, o coloană de sălcii pletoase îți oferă o imagine de basm. Vibrează de vrajă încă nedezlegată. În dosul
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
evantai de tradiții vi se va deschide-n fața ochilor, bucurându-vă sufletul și privirea. Și, cum de lângă mame ori bunici, din casa părintească, de la gura sobei, așa și de aici, nu-ți vine să mai pleci..., parcă nici ție, călătorule, nu ți-ar veni, dacă nu ar ajunge la tine mirosul îmbietor de sarmale fierte-n oală de lut, ce ți se topesc în gură fără a le vedea măcar, stârnite și de acea țuică cu care-ai fost întâmpinat
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
din îndestulare cu feluri de mâncare tradițională, care mai de care mai îmbietoare, stropite cu vinuri de regiune, îndulcite la urmă cu plăcinte „poale-n brâu” sau cu „învârtita moldovenească”, în gură să se topească. Să-mi spui tu mie, călătorule, de mi te mai poți ridica de pe scaun ori ba...! Eu zic..., că da. Pentru că abia aștepți să vizitezi și alte obiective, dar, cel puțin acum, că burta-ți este plină și te miști ceva mai greu, ai vrea sa
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Eu zic..., că da. Pentru că abia aștepți să vizitezi și alte obiective, dar, cel puțin acum, că burta-ți este plină și te miști ceva mai greu, ai vrea sa intri undeva..., unde, doar ochiul mai poate lucra. Așa că, iubite călător, vom merge la Centrul cultural, în sala de poveste, acolo unde bunul gospodar ne-a pregătit o cameră cu zestre. Și nu-i cum tu te-ai aștepta, doar din comuna sa. Aici, e zestrea-ntregului popor, pe regiuni cu
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
peste două sute dintre fiii comunei, instrumentiști, soliști și dansatori de-a lungul timpului, au dus în țară și peste hotare, cu mândrie, numele, tradițiile și folclorul acestor meleaguri, aducând cu ei aceste trofee drept mărturie. Te vei gândi, atunci, dragă călătorule venit de departe, din lumea ta, cât de fericiți ar fi ai tăi să vadă și să cunoască, într-un fel sau altul, la tine acasă, sau aici, la ei acasă, aceste minuni ale timpului, bine conservate și binecuvântate cu
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
gospodăriile familiilor, ceea ce înseamnă o modalitate extraordinară de consolidare a relațiilor de prietenie, oaspeții având astfel posibilitatea, nu doar de a lega prietenii, ci, mai ales, de a cunoaște cultura, obiceiurile și deprinderile localnicilor. Și tu vei avea această posibilitate, călătorule, de vei dori să simți ospitalitatea pădurenilor, pentru că domnul Primar Temistocle Diaconu are o vorbă: „Dragi oaspeți, ați venit la Pădureni, nu în pădure, îngăduiți-ne, vă rog, să vă demonstrăm asta!” De aici..., nu îți mai povestesc ce urmează
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Voința deosebită a Primarului Temistocle Diaconu, a consilierilor comunali și, firește, capacitatea localnicilor de a crede și de a se mobiliza în jurul acestora, le dă forța de a răzbi, de a-și transforma visele în realitate. De vei dori, dragă călătorule, vei putea face un popas pentru a te răcori la piscina din centrul comunei. Este o locație de agrement modernă, motiv de mândrie în zonă, aici venind, vara, persoane din toată zona, ba chiar de la oraș. La Pădureni ai ocazia
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
promisiunea că nimeni și nimic, niciodată, nu te va putea opri să mai trăiești, măcar odată, această experiență, o revenire-n locul în care s-a născut Ea - Veșnicia. La Pădureni... Iar eu, noi, îți spunem: Te așteptăm cu prietenie, călătorule! Autor: Olguța Luncașu Trifan Născută: Sat Ivănești / Com. Pădureni Domiciliu: Iași Editat: 06. 06. 2015 Documentare: Strategia de dezvoltare a comunei Pădureni/ Jud. Vaslui și Internet Referință Bibliografică: PĂDURENI - VATRĂ DE ISTORIE ȘI CULTURĂ - / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
din scurtă reveire a trecutului și aruncă țigarea apoi privi trenul ce tocmai se apropia de gară și arzând de nerăbdare își aprinse o a doua țigară în timp ce trenul oprea în dreptul peronului.Îar când ușile vagoanelor se deschiseră permițând coborârea călătorilor,Aurel privi cu atenție chipurile călătorilor sperând să o zărească înainte ca Maria să-l zărească pe el și fiind un bun observator,zări o fată nu prea înaltă,drăguță cu trăsături regulate,încadrate de un voal de păr,castaniu
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
aruncă țigarea apoi privi trenul ce tocmai se apropia de gară și arzând de nerăbdare își aprinse o a doua țigară în timp ce trenul oprea în dreptul peronului.Îar când ușile vagoanelor se deschiseră permițând coborârea călătorilor,Aurel privi cu atenție chipurile călătorilor sperând să o zărească înainte ca Maria să-l zărească pe el și fiind un bun observator,zări o fată nu prea înaltă,drăguță cu trăsături regulate,încadrate de un voal de păr,castaniu,unduitor și scânteietor. Aurel zâmbi și
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
-mă va fi pe placul tău.Ce-ai pățit,te-ai îngălbenit dintr-o dată? -Îți voi povestit totul când ajungem în apartamentul tău zise Maria strangandu-i mâna cu recunoștință. -Atunci să mergem zise Aurel și o conduse prin mulțimea călătorilor ce se scurgea spre ieșirea gări. Și ajunși în fața gări se opriră pentru câteva secunde pentru a căuta un taxiu și zărind un taximetru parcat pe partea opusă a drumului,trecură stradă și urcară în taxiu și după ce-i ceru
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
sens. - Citați-ne o strofă dintr-o astfel de poezie a dumneavoastră: "Poate ruga fierbinte pe loc mi-a deschis Spre înțelesuri profunde, o nouă cale Și accesul meu de grație, spre necuprins Este cadoul fabulos, e darul măriei Tale!" (Călător în timp și spațiu) A scrie sub impulsul talentului - Există în prezent, nume tinere în medicină care se ocupă și de scris ? Dacă da, v-am ruga să numiți câteva. - Da, cu siguranță! În Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști din
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
un studiu despre Puterea de vindecare a rugăciunii. Cred că am fost printre primii medici din România, care vorbind - în calitate de președinte - despre Fundația Mirabils ( nume derivat de la Terra Mirabilis- Pământ minunat) și metodele naturale de vindecare, am subliniat Sacroterapia. „Destinul călătorului” - Scrieți și proza? - Da! la început tot timid, pana într-o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
Mirabils ( nume derivat de la Terra Mirabilis- Pământ minunat) și metodele naturale de vindecare, am subliniat Sacroterapia. „Destinul călătorului” - Scrieți și proza? - Da! la început tot timid, pana într-o zi când i-am citit Silviei Chițimia următorul fragment din : „Destinul călătorului” Deșertăciune a deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
pe suflet, lasă-l să iți afle misterele, să descoase acea țesătura care îți umbrește adevărata față, el te va iubi mai mult pe zi ce trece, pe an ce trece, o viață întreagă. Prietena dragă, noi, femeile, suntem adevărați călăuzitori ai bărbaților, aceasta ne este firea și ei sunt conștienți de acest lucru de aceea ne apreciază pentru felul simplu în care suntem, nu pentru kilogramele de fond de ten sau anticearcan pe care le folosim pentru a ne ascunde
PARTEA II) de DIANA ILIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354296_a_355625]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IUBIRI OARBE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului iubiri oarbe Din depărtarea mea și-a ta tot suie lumină tremurată-ntr-un iatac, și palid călător pe-o cărăruie își poartă dorul lui albit de-un aspru veac. Mirajul porților deschise îl tot soarbe, dar ele se închid, mereu, mereu, și visele-i devin cu toate oarbe Cum orbi, de-atât iubit, suntem și tu și
IUBIRI OARBE de LEONID IACOB în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354389_a_355718]
-
Acasa > Poeme > Antologie > PREZENTUL VINE DIN TRECUT Autor: Elena Păduraru Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului Miez de dor - călător, neștiut - duce lin un suspin spre trecut... Amintiri din pagini azurii se perindă, pe rând, fumurii. Când trecutul le trece în ceață, prezentul nu le poate da viață, paiața cu-n zâmbet oftează și tristețea în suflet vibrează. Răsfoiesc iar
PREZENTUL VINE DIN TRECUT de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354443_a_355772]
-
a altora, și aș ieși și din subiect chiar. Amintesc doar că Amza Pelea călătorea cu trenul numai la clasa a II-a, tocmai pentru a sta de vorbă cu astfel de oameniiI(!), nicidecum pentru că nu avea bani să poată călători la clasa întâi. Creatorul Baladei cântă, de obicei, înfăptuirea dreptății, în ciuda faptului că, autoritățile timpului, tolerează sau pun umărul chiar, la înăsprirea vieții omului de rând. Și-atunci apare un erou care încearcă punerea lucrurilor la punct: un Toma Alimoș
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
o mâhnire că a fost numai senzuală, când a trecut. Femeia lui Eminescu pătrunde mereu dincolo de ușițele secrete ale sufletului său, e purtătoarea baghetei magice ce reușește să-i străbată întreaga ființă cu contrastele sale. Bărbatul e un trecător, un călător... Ca o dragoste de păsări albe, care străbat eternitatea și se întâlnesc din zbor în dreptul unei stele...Poezia caracteristică și mare a lui Eminescu se ridică din mâhnire. Speranța, credința, mângâierea nu par să-l încolțească pe poet așa cum o
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
din relieful carstic specific zonei nu fac decât să îndemne și mai mult la cercetări amănunțite. Unele adăpostesc picturi rupestre vechi de mii de ani, în timp ce altele au servit drept refugiu tâlharilor la drumul mare, care obișnuiau să taie drumul călătorilor nevoiți să treacă munții prin defileele înguste. E suficient să auzi rezonanța conchistadorială a denumirile munților că deja-i cresc aripi fanteziei. Dar nu numai numele, ci și formele fistichii, amintind de siluetele gigantice ale unor închipuiți uriași din poveste
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
un domn uriaș față de mine, m-a călcat pe picior și, aproape instantaneu, o unghie și-a găsit să se desprindă (e vorba de unghia mea, nu a voastră). Credeți că i-am dat cu geanta în cap sub privirile călătorilor care începuseră deja să-i eticheteze comportamentul, mai ales că îmi curgea sânge și asta incită spiritele și mai mult? NU! În prima clipă am înțeles că e o plată care musai trebuia făcută și calea dată era chiar ușoară
CERCUL INTERIOR de DOR DANAELA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354498_a_355827]