20,803 matches
-
invocat, luni, existența unor dovezi ”de necontestat” despre uzul de arme chimice ale regimului de la Damasc, unde a fost sfidat ”orice cod de moralitate”. Susținătorii lui Bashar al-Assad, Rusia și Iranul, au atras atenția că atacul forțelor aliate NATO, care capătă un caracter iminent pe zi ce trece, va atrage de la sine grave consecințe.
Cipru, platforma de atac a Marii Britanii într-un război cu Siria by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55503_a_56828]
-
Rodica Zafiu În ultima vreme, adverbul liniștit a căpătat o mare extindere a uzului și o interesantă modificare de sens. Pentru a o observa, e util să examinăm contextele în care apare azi termenul: altele decât cele pe care le-ar putea sugera definițiile de dicționar. Ca adverb, liniștit
Liniștit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5560_a_6885]
-
de Crăciun). În Dicționarul limbii române (DLR, serie nouă, tomul V, Litera L, liluzulă, 2008), uzul adverbial al cuvântului liniștit este ilustrat de numeroase citate, în care domină prin frecvență asocierea cu verbul a dormi. Această asociere - destul de stabilă - a căpătat în ultimii ani o nouă valoare ironică și parodică, datorită unui slogan publicitar: „Dormi liniștit când FNI lucrează pentru tine!”. În lumina faptelor, somnul liniștit al păgubiților Fondului Național de Investiții a căpătat valențe involuntar comice, iar asigurarea publicitară a
Liniștit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5560_a_6885]
-
a dormi. Această asociere - destul de stabilă - a căpătat în ultimii ani o nouă valoare ironică și parodică, datorită unui slogan publicitar: „Dormi liniștit când FNI lucrează pentru tine!”. În lumina faptelor, somnul liniștit al păgubiților Fondului Național de Investiții a căpătat valențe involuntar comice, iar asigurarea publicitară a fost recitită în cheie de-a dreptul cinică. Nu e de mirare că sloganul a fost reluat, fie cu referire la responsabilul pierderilor suferite de acționarii cu somn liniștit - „Dormi liniștit, Sorinele! Justiția
Liniștit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5560_a_6885]
-
bucureștean, minunatul violonist Liviu Prunaru a anunțat că oferă celebrul Andante din Sonata în La minor pentru vioară solo de Bach - cum a spus domnia sa - „spre cinstirea profesorilor mei”. Rostit aici, de la nivelul primei noastre scene de concert, cuvântul său căpăta o specială greutate; aduce o firească recunoștință dascălilor care l-au format în anii de școală, de liceu, în ani petrecuți în Craiova natală, apoi la București. Indiscutabil, violonistica sa de aleasă suplețe, de temeinică constituire, a fost clădită aici
Momente și evenimente muzicale bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5670_a_6995]
-
Sintagme precum „Poate că Mimoun a rostit...”, „Se va fi trezit din somn până ce...”, „Unii spun că tata...” apar la tot pasul și joacă rolul unui soi de garanții ale pactului ficțional. Povestea nu are deloc de suferit ci dimpotrivă, capătă o savoare aparte. Partea a doua a romanului o are în centru pe fiica lui Mimoun, care odată trecută de adolescență și crescând într-o țară cu o cultură complet diferită (Spania) resimte tot mai acut dorința de a se
Mimoun și fiica sa by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5674_a_6999]
-
infimă doză de sens sugerat, dacă nu un traseu clar al unei vocații împlinite. La Bejan, situația e de cimitir părăsit: o mostră de absurditate crasă, la vederea căreia realizezi că tot ce și-a dorit în viață nu a căpătat, dar că în schimb s-a ales cu episoade la care n-a visat niciodată. Ipoteza consolatoare că fiecare își face viața grație voinței proprii e butadă facilă. Biografia lui Bejan s-a petrecut mereu peste voința lui. Riguros vorbind
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
vrei să înveți?” Mai mult din instinct decît din imbold lucid, copilul a ales cartea, plecînd la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iași. Se întîmpla în 1922, după împroprietărirea țăranilor de Ferdinand, și timp de opt ani, învățînd bine și căpătînd mereu bursă de merit, Bejan își va scuti părinții de plata taxelor. Din 1931 coboară în București și face în paralel două facultăți: Teologia (1931-1935) și Istoria (1931-1936), unde audiindu-l pe Iorga, e martorul vulcanicei sale faconde, de unde și
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
vorbitorii români s-ar referi la o bancă prin pronumele cineva. În plus, a face ceva cu cineva nu e un tipar foarte răspândit în limbajul colocvial (cu puțin excepții: a face o tablă, a face bancuri etc.) și poate căpăta, cel mult, aluzii erotice. Așadar, mesajul transmis de creația lingvistică a face banking este destul de agresiv, atribuindu- le vorbitorilor familiaritatea cu o formulă și cu un set de idei care, de fapt, nu le aparțin. Nu e de mirare că
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
a reușit să părăsească țara (1969) la capătul unor lungi tracasări oficiale, Stroescu-Stînișoară era o ființă deja formată lăuntric, amănuntul biografic că filozofia avea s-o termine în Germania ținînd de carcasa exterioară a cronologiei: pe dinăuntru calificarea și-o căpătase în anii de inexistență publică, cînd trăise în chip concret ceea ce mai tîrziu avea să studieze în chip abtract: frica, iubirea, credința și disperarea, cu tot cortegiul de tente iscate din ele. Ce a urmat a fost îndelungata rafinare a
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
artistice, în concluzii ce ignoră caracterul de operă ficțională al textului, este menită să ducă la bizarerii. În cartea lui Marin Iancu, bine intenționată de altminteri, bizareria este că Marin Preda, care a fost înainte de orice un prozator, începe să capete un profil fals de guru și „filosof”, profil pe care el cel dintâi l-ar fi respins. În spatele creatorului stă, desigur, un moralist, însă acesta din urmă nu încalcă niciodată limitele convenției realiste. Dimpotrivă. Din punct de vedere critic, cartea
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
le plătesc eu!”) și evocat de Lache din Amici („Și alt’dată să-mi dai cu tifla dacă ți-oi mai spune ceva...”) etc. Expresiile consacrate sunt a da o tiflă și mai ales a da cu tifla; ultima a căpătat de mult un sens mai abstract („a sfida, a trata cu dispreț”) și apare destul de frecvent, în momentul de față, în stilul jurnalistic, mai ales în titluri: „Vladimir Putin le dă cu tifla aliaților strategici din Bulgaria” (Gardianul, 23.04
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
Kosovo își va căpăta suveranitatea deplină peste două luni. Aceasta este decizia luată de Grupul de Orientare pentru Kosovo (ISG) astăzi, în cadrul întrunirii de la Viena. Autor: Luiza Chiroiu Potrivit agenției France Press, ministrul de externe al Austriei, Michael Spindelegger, a declarat că, pentru Kosovo
Kosovo devine stat suveran din septembrie () [Corola-journal/Journalistic/57983_a_59308]
-
și în comportamentul amândurora. Solidele lor convingeri liberale i-au împins să nu se angajeze în partide, rezervându-și rolul modest de observatori ai vieții politice, respectiv, literare. În definitiv, au rămas niște marginali, socialmente vorbind, a căror acțiune a căpătat o mai mare recunoaștere după moarte. Respinși de Universitate (Lovinescu până la capăt) și de Academie (poate, nu întâmplător din același motiv, și anume că erau publiciști!), s-au impus cu greutate în ochii opiniei publice și chiar în ai breslei
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Rusia a lansat la apă cea mai mare navă militară din lume și din istorie. Realizarea Rusiei lasă în plan secund toate realizările NATO, iar cursa pentru înarmare ar putea căpăta noi dimensiuni după lansarea portavionului Vikramaditya, adică Viteaz precum soarele. Întreaga construcție a costat cinci miliarde de euro. Nava este de fapt varianta modernizată a fostului crucișător, purtător de avioane Admiral Gorshkov, construit încă în anul 1978. Cel mai mare
Fiori reci pentru NATO. Realizarea Rusiei care îngrijorează SUA () [Corola-journal/Journalistic/58112_a_59437]
-
mi s-a părut la început nepotrivit pentru că, până la urmă, la o simplă privire, sticla n-ar putea fi descifrată anatomic decât de un chimist, dar obiectele de artă produse în atelierele artistului nostru stratifică pas cu pas idei care capătă formă plastică și rezumă, ele însele, anatomia unor concepte ce se întâlnesc fericit în structura casantă a materiei. Criticul de artă Alexandru Guță conchide cu exactitate că toate temele adoptate de artist se supun cerințelor a ceea ce numim, începând de la
Cu Rembrandt într-un atelier de sticlărie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5814_a_7139]
-
o resimte în fața teoriei Marelui Anonim îi mărește ritmul verbal, împingîndu-i cuvintele într-o curgere alertă și aspră, de altercație doctă. În genere gîndirea lui Stăniloae are ritmul temperamentului lui - molcom, regulat și ferm -, rar întîmplîndu-se ca vorbele-i să capete altă cadență decît cea dictată de trepidația umorilor. Aici însă Stăniloae se află în postura neobișnuită a spiritului iritat, lentoarea așezată pe care o întîlnim în alte cărți fiind înlocuită cu o limbă iute de ciomag polemic. Stăniloae lovește cu
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
un Iona spunând că și-a văzut osânda, într-o zi, în ochiul alb al unui chit, tot alb, - alb, alb, alb, alb pănă la nul, până la gradul omisiunii. Ah, Moby Dick! Ah, mort și dric!“ Minunat! Constrânsă formal, imaginația capătă aripi, afirma autorul cărții, aflat atunci (1969) la a nu știu câta bravadă patafizică în suita inaugurată la inițiativa lui Boris Vian, căruia i-au urmat toți discipolii întru scrisul nostim încifrat, anapoda ca un palindrom sau avar până la minimalism
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
este un bun manager. În cadrul procesului avocatul bărbatului a prezentat și cazul unui alt manager care și-a dat demisia în 2011 pentru că “nu a mai putut suporta să servească mâncare putrezită clienților”. Proprietarul îl obliga să vândă “carnea care căpătase un aspect verzui și depașise de câteva zile bune termenul de valabilitate”, după cum reiese din dosarul prezentat la proces.
Concediat şi dat în judecată de KFC pentru că a refuzat să vândă carne de pui putrezită () [Corola-journal/Journalistic/58418_a_59743]
-
nu numai aici - relația zonei profesionalismului muzical cu lumea înconjurătoare, cu iubitorii de artă, de muzică, cu lumea cea mare a locuitorilor orașului se dovedește a fi una de intimă dependență. Fiecare își respectă statutul. Și-l onorează. Profesionalismul înalt capătă valoarea unei comunicări cordiale. Lumea cea mare a locuitorilor orașului, a iubitorilor de artă dispune de conștiința demnității actului artistic. Indiferent de spectacol, sala Operei de Stat este plină. În fiecare seară, în cele treizeci de zile ale lunii. Rar
La Viena, opera iese în stradă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5562_a_6887]
-
sobrietate, în preajma arestării și înainte de deportare. Intervențiile unor prieteni precum Lupașcu și Cioran de a-l salva, refuzul de a se despărți de sora Lina, alături de care fusese arestat, căutările soției de după război, puținele mărturii legate de sfârșitul său absurd, capătă prin ele însele accente de maximă intensitate. Cartea scrisă de Monique Jutrin devine astfel o mărturie tulburătoare despre o viață de om exemplară, care comunică, precum puține altele, cu opera. Autoarea își caracterizează foarte exact cercetarea atunci când scrie în concentrata
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
dezambiguiza spusele. Adjectivul și adverbul personal intră în multe structuri care produc, prin redundanță, un efect involuntar comic: eu, personal, părerea mea personală, punctul meu de vedere personal etc. De fapt, construcția pleonastică nu este întotdeauna supărătoare. Termenul personal a căpătat rolul de mijloc de focalizare, limitând și în același timp scoțând în evidență poziția unei entități subiective: eu personal este echivalent cu eu însumi sau chiar eu, construcții implicând o delimitare de alții („nu altcineva”) și o subliniere a caracterului
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
colectivă: „Eu personal, și colegii mei, suntem solidari cu orice fel de jurnalist care este supus unei acțiuni juridico-politice” (jurnalul.ro). Unii își mai amintesc, poate, de formula fixă a discursurilor lui Ceaușescu, prin care adresarea ar fi urmat să capete o notă ceva mai puțin oficială: „în numele meu personal și al întregului Comitet Central, vă urez...”. Personal nu e un cuvânt vechi în limbă; primele sale atestări sunt din secolul al XIX-lea, când a fost preluat din mai multe
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
de cal verde” (O călărire imperfectă). Făptura poetului e înveșmîntată și ea în vise ca-n blănuri de miel, cu sufletul zgribulit peste văi de venin, în timp ce plante de apă cresc din durerile apuse, gîndul se lovește de ciocîrlii, privirea capătă scame și spuză. Astfel învolburarea imageriei înclină către neotradiționalism. Sub agitația cu iz suprarealist a ciocnirilor cu o materie indeterminată, se descoperă treptat o structură specifică a locului. Materia nu mai e neutră, dobîndind note etnice, grație unor inserții silvatice
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
existența culturii, atunci merită să ne întrebăm care îi este originea. Potrivit lui Sperantia, gîndirea se naște din acțiune, fiind o prelungire a laturii pragmatice a omului. Așadar, cogniția e o anexă a vieții motrice, dar o anexă care, cu timpul, capătă autonomie față de acțiune. Cauza stă în separarea treptată dintre cele două elemente care alcătuiesc orice act reflex: excitația (stimulul) și reacția la ea. Cu timpul intervalul de latență dintre excitația exterioară și reacția organismului devine tot mai lung, la originea
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]