3,363 matches
-
se concep și se practică pe baza unui tip specific de resurse umane. Astfel, managementul taylorist-fordist, tratând pe lucrători doar sub aspectul lor de executanți fideli și disciplinați ai dispozițiilor venite de la conducere, a apreciat și utilizat doar unele dintre capabilitățile lucrătorilor, anume cele privind forța și rezistența fizică, disciplina, memoria, motivarea prin câștig, aspirația pentru o muncă mai simplă, repetitivă și de răspundere redusă. Această viziune a fost clar prezentată de H. Ford. „Ideal ar fi să avem mașini complet
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
inspecția înlocuiește vechea metodă de verificare, iar unele dintre cele mai ingenioase mașini pe care le folosim sunt cele care au fost inventate pentru a reduce factorul uman în domeniul verificărilor”<footnote Ford, Henry, op. cit., p. 127 (sublinierea noastră). footnote>. Capabilitățile omului sunt „triate” și ierarhizate pentru a reduce intervenția omului la minimum posibil „cum fiecare mașină avea operatorul său, existau numeroase manipulări și surse de erori considerabile. Dar acum, majoritatea operațiilor sunt făcute de o singură mașină cu un singur
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Cu totul alt tip de resurse umane se are în vedere în noile orientări manageriale. Proiectul Uniunii Europene denumit „sisteme antroprocentrice de producție” (elaborat de Peter Brödner) asigură o construcție socioculturală a resurselor umane pe o arie deosebit de largă de capabilități. Înlocuind „modelul Taylor” care privește munca de nivel calificat ca ultim reziduu în dispariție a producției, revitalizarea necesară a ingineriei mecanice din Europa nu poate fi realizată fără o schimbare paradigmatică esențială în modelul de producție. „Un nou concept privind
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
funcția tehnologiei în fabricație trebuie asigurat”<footnote Idem, The Future of Industry in Europe, Mechanical Engineering, Commission of the European Communities, FOP 360, Brussels, 1993, p. 13. footnote>. Resursa umană de tipul managementului centrat pe om construiește noi tipuri de capabilități dezirabile, generează acțiuni susținute de creare a acestora și de reorganizare a organizațiilor, pentru a crea „spațiul social al muncii” în care să se aplice aceste noi capabilități. Chiar termenul de „resursă umană” este pus în discuție pentru a se
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Resursa umană de tipul managementului centrat pe om construiește noi tipuri de capabilități dezirabile, generează acțiuni susținute de creare a acestora și de reorganizare a organizațiilor, pentru a crea „spațiul social al muncii” în care să se aplice aceste noi capabilități. Chiar termenul de „resursă umană” este pus în discuție pentru a se evita ideea că omul (ca resursă) trebuie „folosit” cât mai intensiv. Omul devine scopul activităților după tezele lui Kant privind cerința că ființele umane „trebuie să nu trateze
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe care-l servește. Conceperea și construirea practică a resurselor umane dezirabile, reprezintă dimensiunea cea mai importantă și dificilă a managementului resurselor umane, a manage mentului în general. 2) Caracterul lor regenerabil și, în același timp, perisabil. Construite pe baza capabilităților umane reale sau virtuale, resursele umane pot fi permanent reconcepute, reactualizate, reconsolidate prin procesele de învățare, reprofesionalizare, mobilitate profesională etc. Pe de altă parte, aceste capabilități sunt supuse unui proces de „îmbătrânire” și demodare, de pierdere completă a valențelor lor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în general. 2) Caracterul lor regenerabil și, în același timp, perisabil. Construite pe baza capabilităților umane reale sau virtuale, resursele umane pot fi permanent reconcepute, reactualizate, reconsolidate prin procesele de învățare, reprofesionalizare, mobilitate profesională etc. Pe de altă parte, aceste capabilități sunt supuse unui proces de „îmbătrânire” și demodare, de pierdere completă a valențelor lor competitive. Astfel, „forța de muncă este cea mai perisabilă dintre toate resursele, dat fiind faptul că aptitudinile nefolosite se pierd ușor sau se demodează din cauza noilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unul important în cadrul organizației, datorită propriului său potențial, resursele umane fiind apreciate ca bază a avantajului competitiv al organizației; MRU - funcțiune strategică și internațională, perspectivă ce aduce în prim plan contribuția determinantă a domeniului resurselor umane la strategia organizației și capabilitatea acestuia de a fi transferat altor culturi. Există numeroase definiții date managementului resurselor umane în literatura de specialitate din țara noastră, dar și din străinătate, ca de exemplu: un complex de măsuri concepute interdisciplinar cu privire la recrutarea personalului, selecția, încadrarea, utilizarea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și mijloacele prin care scopul va fi realizat, valorile fundamentale, cultura, cât și oportunitățile, responsabilitatea managerului pentru alegerile legate de natura și scopul viitoarei afaceri. Igor Ansoff (1987) distinge strategia de politica organizațiilor, Kenichi (1983) accentuează rolul strategiei în construirea capabilităților competitive, iar o definiție mai succintă arată că strategia „reprezintă ideile și acțiunile care concep și asigură viitorul”<footnote Ibidem, p. 14, a se vedea Kennedy, Carol, op. cit., pp. 57 60.footnote>. Se mai definește strategia drept calea sau modalitatea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
propuse. Dar în afara acestor referiri, strategiile elaborate în spațiul de competență a managementului resurselor umane au un anumit specific al lor. Strategiile managementului resurselor umane pornesc de la înțelegerea particularităților oamenilor din organizație și se dezvoltă prin luarea în considerare a capabilităților și aspirațiilor umane. „Strategiile managementului resurselor umane au ca obiective concrete performanțele organizației (adică ale oamenilor din organizație). Managementul abordat concomitent ca teorie și practică este, în etapa actuală, unul dintre cei mai importanți factori generatori de performanțe economice la
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ceea ce se dorește a deveni în viitor, în termeni preciși și concreți, programul va specifica prin ce se va deosebi acest viitor de starea prezentă a afacerii; 2) elementele principale rezultate din evaluarea strategică (privind mediul exterior al afacerii și capabilitățile organizației); 3) alegerile strategice care au fost luate și motivarea sprijinului, justificarea alegerii făcute pe baza evidențierii avantajelor competitive, corelate cu intenția strategică; 4) prezentarea clară și sistematică a scopurilor și obiectivelor strategiei, a intenției strategice; 5) sublinierea inițiativelor strategice
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ceea ce presupune elabo rarea și implementarea unei strategii. Să ne reamintim elementele principale ale proceselor: a) construirea contextului; b) elaborarea strategiei: − intenția strategică (viziunea, scopul, misiunea, obiectivele, prioritățile etc.) − evaluarea strategică (oportunități și riscuri, puncte tari și slabe, competitorii, resursele, capabilitățile); − alegerea strategică (criterii, opțiuni cu grade diferite de dezirabilitate și accesibilitate); c) implementarea strategiei (evitarea sau învingerea rezistenței la schimbare). Construirea contextului. Referindu-ne, pe scurt, la aceste aspecte (etape) subliniem importanța deosebită a elaborării corecte a contextului. Actualul mediu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de întrebări și de răspunsuri cu statutul de „candidat la adevăr”, concepute pe baza unor viziuni diferite despre om și organizație și care se cer nu numai „aplicate” ci, în special, „formulate” (inventate) în raport cu gradul nostru de pregătire profesională și capabilitățile de gândire independentă și creativă. Capitolul acesta își propune să ne expună un set de răspunsuri pe care să le reținem cât mai bine, ca să învățăm cum să punem întrebări pertinente pentru a ajunge la răspunsuri utile. Aceeași teorie, de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
salariați și menținerea acestor raporturi printr un set de recompense și pedepse stabilite pe căi diferite (impunere autoritară, negociere, parteneriate etc.). Vom depista, astfel, de-a lungul istoriei manageriale, diferite sisteme de concepere și practicare a structurării pe post, în raport cu capabilitățile (reale sau virtuale, valorizate și valorificate) salariaților implicate în sistemul de drepturi și obligații, cu factorii care determină selectarea acestor capabilități, specificul contextului în care se desfășoară activitatea instituției și, în final, cu tipul de instituire a puterii (decizie, control
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Vom depista, astfel, de-a lungul istoriei manageriale, diferite sisteme de concepere și practicare a structurării pe post, în raport cu capabilitățile (reale sau virtuale, valorizate și valorificate) salariaților implicate în sistemul de drepturi și obligații, cu factorii care determină selectarea acestor capabilități, specificul contextului în care se desfășoară activitatea instituției și, în final, cu tipul de instituire a puterii (decizie, control, sancțiune). Structura pe posturi aduce o diviziune a muncii, care, la rândul ei, poate duce la împărțirea sarcinilor pe operații, în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
control, sancțiune). Structura pe posturi aduce o diviziune a muncii, care, la rândul ei, poate duce la împărțirea sarcinilor pe operații, în proporții foarte diferite. Prin natura sa, munca presupune o serie de operații de complexitate diferită, implicând pregătire și capabilități diverse. Diviziunea muncii nu este determinată direct de această diferențiere pe operații. Diviziunea muncii este o construcție socială vizând repartizarea diferitelor operații pe sarcini care revin unui salariat. Diviziunea muncii are două aspecte corelate: a) împărțirea sarcinilor pe posturi diferite
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
corespondența realului cu modelul, factorii care pot bloca realizarea modelului țintă; 4) Măsura în care resursele umane disponibile pot prelua misiunea de a duce mai departe realul spre model; 5) Căile și factorii necesari și accesibili pentru dezvoltarea de noi capabilități și motivații în rândul resurselor umane pentru ducerea mai departe a proceselor de schimbare indusă (promovată conștient și dirijată din interior); 6) Mecanismele de fead-back și de fead-for (reglarea anticipativă prin scop și obiective) etc. În analiza posturilor este necesar
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
implicații la nivel economic, ca urmare a afirmării și derulării lor. Sensibilitatea la probleme și promovarea strategiilor primare ale creativității: provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea și capturarea, trebuie să devină din abilități competențe și capabilități care să susțină atitudinile creative ale managerului În observarea, controlul, influențarea și modelarea comportamentului consumatorului. Relațiile dintre atitudini și celelalte dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Învăluirea și capturarea (vezi M. Caluschi, Curs creativitate). Efectele Mirabilis și Medici și competența interculturală - tendințe În dinamica piețelor textile Persoanele implicate În diagnoza dinamicii piețelor și conturarea tendințelor de evoluție și schimbare a acestora trebuie sa posede competențe și capabilități bazate pe talente din zona creativității/inventivității. Altfel spus talentele lor, comportamente recurente eficiente și performante manifeste În specialitatea pieții investigate trebuie să fie susținute de abilități creative Între care sensibilitatea la probleme să constituie o caracteristică de prim rang
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care evoluția conceptului de dezvoltare socială poate fi urmărită prin prisma consecințelor asupra metodologiilor de măsurare sunt multiple, proeminente fiind: economic-social; indici-sisteme de indicatori, (trans)național-teritorial, obiectiv-subiectiv și dimensiuni tari (performanțe economice, venituri) dimensiuni „soft” (capital uman, capital social, capabilități etc.). Ca un concept-cheie al gândirii politice contemporane, dezvoltarea s-a impus în anii ’50, momentul nașterii putând fi considerat discursul de investire al președintelui Truman (SUA, 1949), care susținea „dezvoltarea și creșterea zonelor subdezvoltate” (Voicu, 2002). Impunerea dezvoltării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor, cu o perspectivă a capabilităților umane înțelese ca scop al dezvoltării și factor al schimbării sociale (1997, p. 1960). Evoluția modului în care a fost gândită dezvoltarea socială este strâns legată de evoluția instrumentelor de măsurare, dar principiul metodologic al unității dintre teoretic și empiric
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
libertatea de exprimare și de manifestare culturală. Poate aceste lucruri nu au fost mai bine sintetizate decât în noțiunea de dezvoltare umană, introdusă de economistul Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie, în strânsă legătură cu conceptul său de capabilitate. Mahbub un Haq, economist pakistanez, a elaborat acest concept încorporându-l în construcția Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), al cărui părinte a fost. „Dezvoltarea umană” spune el, „poate fi deci definită ca un proces de lărgire a capacității de opțiune a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezagregați pe sexe; senzitivi - să măsoare schimbările importante ale situației măsurate; cost-eficienți - informația obținută să merite costurile financiare și de timp ale procesului de culegere; actuali - să fie cât mai simplu de cules și de analizat suficient de repede; adecvați capabilităților și resurselor comunității/instituției; să folosească seturi de date sau indicatori existenți pe plan local. 3. culegerea datelor: în cadrul unei strategii precum și al unui plan, program sau proiect este necesar, în general, să se măsoare progresul în termeni de: folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Prezentele norme metodologice stabilesc criteriile generale de evaluare a competenței și capabilității persoanelor fizice sau juridice de a realiza activitățile pentru care solicită avizul prevăzut în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, cu modificările ulterioare. Articolul 2 Structura de specialitate care realizează politica Ministerului Sănătății în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175602_a_176931]