3,275 matches
-
1625-52), stareță la Pont-aux-Dames, și Henriette de Lorena (1631-93), stareță la Jouarre și mai târziu la Port-Royal. A treia fiică, Charlotte-Marie de Lorena (1627-52), a fost aproape să se căsătorească cu Armand de Bourbon, Prinț de Conti, a devenit metresa cardinalului de Retz și a jucat un rol important în Frondă. Prietenă și confidentă a reginei, ea a fost expulzată de la Curte în urma unui incident în care ea a încurajat-o pe regina însărcinată în jocuri zgomotoase pe coridoarele Palatului Luvru
Marie de Rohan () [Corola-website/Science/335585_a_336914]
-
a provocat sau a încurajat conspirații la curte, cum ar fi afacerea Buckingham (1623-24), care a compromis-o pe regină, intriga împreună cu iubitul ei englez, Henry Rich (mai târziu conte de Olanda), și cu alți aristocrați de rang înalt împotriva Cardinalului Richelieu, complicitatea ei în conspirația iubitului ei, contele de Chalais, cu intenția de a-l înlocui pe Ludovic al XIII-lea cu fratele său, Gaston d'Orléans. Chalais, profund implicat, și-a pierdut capul la 19 august 1626, în timp ce ducesa
Marie de Rohan () [Corola-website/Science/335585_a_336914]
-
1,200,000 euro - din care 370,000 au fost donați de guvernul israelian, iar restul a provenit din numeroase alte donații. Biserica a fost reinaugurată la 12 februarie 2017 în prezența președintelui Israelului, Reuven Rivlin, a arhiepiscopului de Köln, cardinalul Rainer Maria Woelki și a altor demnitari religioși creștini, a ambasadorului Germaniei în Israel, Clemens von Goetze, a șefului spiritual al druzilor din Israel, Muaffak Tarif, a unor donatori catolici, a președintelui Consiliului local al Văii Iordanului, Idan Grinbaum, și
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
legat pontifical în țări din Scandinavia și Europa de Răsărit. A fost mediator între regele Ștefan Báthory și țarul Ivan cel Groaznic în anul 1582. După finalizarea studiilor secundare la Mantova, Possevino merge la Roma (1550) unde frecventează cercuri intelectuale. Cardinalul Ercole Gonzaga îl ia ca secretar și preceptor al nepoților săi, Francesco și Scipione. Împreună cu ei călătorește și urmează cursuri de filosofie la Padova (1557) și la Napoli (1559). În iulie 1559 era din nou la Padova. Predicile lui Benedetto
Antonio Possevino () [Corola-website/Science/335788_a_337117]
-
est bien/beaucoup plus intéressant" „E mult mai interesant”. Privitor la locul adjectivului calificativ în grupul substantival, vezi articolul Sintaxa limbii franceze, secțiunea Grupul substantival cu atribut(e). Principalele specii de numeral sunt în franceză, ca și în română, cel cardinal, cel ordinal și cel fracționar. Mai sunt și unele numerale care exprimă o cantitate aproximativa cu ajutorul unor sufixe specifice. Numeralul cardinal poate fi folosit și că determinant, si ca substantiv: "J’ai deux vélos. Leș deux șont bons." „Am două
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
de la "huit" „opt”, care se folosește numai pentru zile, însemnând că substantiv „o saptămână”. Aceste numerale se leaga cu prepoziția "de" de eventualul substantiv care le urmează, unele pot fi puse la plural și sunt totdeauna precedate sau de un cardinal, sau de articol hotărât, sau de articolul nehotărât "des": "Îl a une quarantaine d’années" „Are vreo patruzeci de ani”, "deux douzaines" „două duzini ”, "des dizaines de milliers de manifestants" „zeci de mii de manifestanți”, "la dizaine de livres qu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Moro a fost construit Arcul Foscari, tot sub coordonarea lui Bon și cu o întârziere considerabilă. În 1468 sală care va fi numită apoi sală dello Scrutinio a fost numită sală della Libreria, pentru că au fost amplasate operele donate de cardinalul Bessarion, în timp ce în 1473 s-a hotărât înlocuirea unora dintre lucrările din Sală del Maggior Consiglio, distruse de infiltrații: lucrările, care au durat până în 1495, au cuprins printre altele opere de Giovanni și Gentile Bellini, Giorgione, Tiziano, Tintoretto și Paolo
Palatul Dogilor din Veneția () [Corola-website/Science/333578_a_334907]
-
Bembo. Cu toate acestea, fondul de carte al bibliotecii a început să fie colectat înainte de construcția clădirii. De exemplu, baza colecțiilor din bibliotecă a fost donația făcută "Serenissimei" a colecției de manuscrise adunate de umanistul, savantul, patronul și colecționarul bizantin, cardinalul Bessarion; el și-a donat propria colecție la 31 mai 1468: circa 750 de manuscrise în limbile latină și greacă, la care a adăugat încă 250 de manuscrise și unele cărți tipărite ("incunabule"), constituind prima bibliotecă "publică" deschisă oamenilor de
Biblioteca Marciana () [Corola-website/Science/333558_a_334887]
-
oameni care au contribuit la formarea sa ca artist: primul profesor de chitară, Gheorghe Katalinic, Ilie Stepan, Liviu Butoi, Toni Kuhn, Bujor Hariga. Horea a început să fie cunoscut ca muzician din 1987, când cântă alături de Logaritm. Urmează colaborarea cu Cardinal, iar între 1993-1998 cântă cu Neurotica. Alături de această ultimă trupă a performat, pe aceeași scenă, în concertele de deschidere ale faimoaselor formații Scorpions, Asia, Metallica, Ronnie James Dio, Schnitt Acht, Anathema, Chumbawamba, Pitchshifter, Sick Of It All. Tot în perioada
Horea Crișovan () [Corola-website/Science/333798_a_335127]
-
Palatul cardinalului Zapata sau Palatul Zapata este un palat monumental din Napoli, situat în Piazza Trieste e Trento. A fost construit în secolul al XVII-lea de către cardinalul spaniol Antonio Zapata y Cisneros (vicerege de Neapole) și renovat de către Carlo Vanvitelli în
Palatul Zapata din Napoli () [Corola-website/Science/333313_a_334642]
-
Carlo Vanvitelli în stil neoclasic la dorința medicului Domenico Cotugno. El a servit ca sediu al puterii viceregale în timpul lucrărilor de reconstrucție ale actualului Palat Regal din Napoli. Mai târziu a fost cumpărat de baronul Girolamo Sarnelli, prieten apropiat al cardinalului Zapata. La 12 septembrie 1702 s-a născut aici Fericitul Gennaro Maria Sarnelli, fiul baronului Ciorani Angelo Sarnelli și misionar redemptorist ridicat ulterior la cinstea altarelor. În interior există remarcabile decorații neoclasice și din secolul al XX-lea, cum ar
Palatul Zapata din Napoli () [Corola-website/Science/333313_a_334642]
-
au desfășurat evenimente celebre. De exemplu, la 13 decembrie 1294, papa Celestin al V-lea a demisionat ca papă într-o sală a castelului. Unsprezece zile mai târziu, Bonifaciu al VIII-lea a fost ales aici ca papă de Colegiul Cardinalilor și imediat s-a mutat la Roma pentru a evita autoritatea angevină. Sub regele Robert (a domnit din 1309), castelul a fost extins și înfrumusețat, devenind un centru de patronaj al artelor. În 1347 Castel Nuovo a fost jefuit de
Castel Nuovo () [Corola-website/Science/333330_a_334659]
-
pentru care a fost creat inițial tabloul. Mănăstirea a fost atât de importantă încât, în 1799, în timp ce Romă era ocupată de către Armata Revoluționară Franceză, Conclavul papal care l-a ales pe Papă Pius al VII-lea a fost convocat acolo. Cardinalii s-au întâlnit în "chorum nocturnis" (sau corul nocturn), unde este încă expusă celebra pictură pe pânză "Sfanțul Gheorghe ucigând balaurul" de Vittore Carpaccio. Cu toate acestea, în 1806 mănăstirea a fost desființată și călugării alungați; multe dintre comorile rămase
Mănăstirea San Giorgio Maggiore () [Corola-website/Science/333383_a_334712]
-
al II-lea al Franței, Jeanne de Valois se căsătorise cu un ofițer de jandarmi, care se prezenta drept conte de la Motte, și trăia dintr-o mică pensie acordată de rege soției sale. În martie 1785, Jeanne a devenit amanta Cardinalului de Rohan, un fost ambasador la curtea de la Viena. Cardinalul căzuse în dizgrația reginei Maria Antoaneta care l-a acuzat că răspândise zvonuri despre comportamentul ei față de mama ei, împărăteasa austriaca Maria Tereza. De asemenea, Maria Antoaneta mai aflase de
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
cu un ofițer de jandarmi, care se prezenta drept conte de la Motte, și trăia dintr-o mică pensie acordată de rege soției sale. În martie 1785, Jeanne a devenit amanta Cardinalului de Rohan, un fost ambasador la curtea de la Viena. Cardinalul căzuse în dizgrația reginei Maria Antoaneta care l-a acuzat că răspândise zvonuri despre comportamentul ei față de mama ei, împărăteasa austriaca Maria Tereza. De asemenea, Maria Antoaneta mai aflase de existența unei scrisori pe care cardinalul o scrisese Mariei Tereza
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
la curtea de la Viena. Cardinalul căzuse în dizgrația reginei Maria Antoaneta care l-a acuzat că răspândise zvonuri despre comportamentul ei față de mama ei, împărăteasa austriaca Maria Tereza. De asemenea, Maria Antoaneta mai aflase de existența unei scrisori pe care cardinalul o scrisese Mariei Tereza și în care vorbea despre ea într-o formă pe care regina a gconsiderat-o ofensatoare. În același timp, cardinalul încerca să recâștige favorurile reginei care îl putea ajuta astfel să devina unul dintre miniștrii regelui. Jeanne
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
ei, împărăteasa austriaca Maria Tereza. De asemenea, Maria Antoaneta mai aflase de existența unei scrisori pe care cardinalul o scrisese Mariei Tereza și în care vorbea despre ea într-o formă pe care regina a gconsiderat-o ofensatoare. În același timp, cardinalul încerca să recâștige favorurile reginei care îl putea ajuta astfel să devina unul dintre miniștrii regelui. Jeanne de la Motte, care reușise să ajungă la Curte prin intermediul unui alt amant de-al ei, Rétaux de Villette, l-a mințit pe Rohan
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
prin intermediul Jeannei își poate asigura bunăvoința regală. Din acest punct a început o corespondență între Rohan și regină, Jeanne de la Motte aducându-i constant cardinalului scrisori despre care afirma că vin de la regină. Tonul scrisorilor a devenit din ce în ce mai cald, iar cardinalul, convins că regina s-a îndrăgostit de el, s-a îndrăgostit și el nebunește. A implorat-o pe Jeanne să obțină o întrevedere nocturnă cu regina iar întâlnirea a avut loc în august 1784. În grădina Palatului Versailles, cardinalul s-
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
iar cardinalul, convins că regina s-a îndrăgostit de el, s-a îndrăgostit și el nebunește. A implorat-o pe Jeanne să obțină o întrevedere nocturnă cu regina iar întâlnirea a avut loc în august 1784. În grădina Palatului Versailles, cardinalul s-a întâlnit cu o femeie despre care credea că e însăși regina. De fapt, femeia era o prostituată, Nicole Leguay, pe care Jeanne a angajat-o datorită asemănării cu Maria Antoaneta. Rohan i-a oferit Nicolei un trandafir, iar
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
cu Maria Antoaneta. Rohan i-a oferit Nicolei un trandafir, iar aceasta, asumându-și rolul de regină, i-a promis să uite neînțelegerile lor din trecut. Profitând de rolul ei de om de legatură, Jeanne de la Motte a împrumutat de la cardinal sume din ce în ce mai mari de bani, spunându-i acestuia ca banii erau pentru operele de caritate ale reginei. Cu ajutorul banilor, Jeanne a reușit să-și facă intrarea în lumea bună. Pentru că se lauda în stânga și-n dreapta că e prietena reginei
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
și Bassenge s-au gândit s-o folosească pentru a-și vinde colierul. Inițial ea a refuzat comisionul, dar apoi s-a răzgândit și l-a acceptat. Conform Madame Campan, Jeanne, pretinzând că ar fi regina, a trimis câteva scrisori cardinalului inclusiv ordinul de a cumpăra colierul. La 21 ianuarie 1785, Jeanne i-a spus cardinalului că Maria Antoaneta voia să cumpere colier dar nu dorea să facă o achiziție publică atât de scumpă într-o perioadă de restriște, așa că regina
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
a refuzat comisionul, dar apoi s-a răzgândit și l-a acceptat. Conform Madame Campan, Jeanne, pretinzând că ar fi regina, a trimis câteva scrisori cardinalului inclusiv ordinul de a cumpăra colierul. La 21 ianuarie 1785, Jeanne i-a spus cardinalului că Maria Antoaneta voia să cumpere colier dar nu dorea să facă o achiziție publică atât de scumpă într-o perioadă de restriște, așa că regina voia ca Rohan să acționeze ca intermediar secret. Puțin mai târziu, Rohan a negociat achiziționarea
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
crezut un valet al reginei, care a preluat marfa. Soțul Jeannei de la Motte a dus colierul la Londra, unde l-a dezmembrat pentru a putea vinde diamantele separat. Când a sosit timpul să plătească, Jeanne de la Motte a folosit notele cardinalului însă acestea erau insuficiente astfel încât unul dintre bijutieri s-a plâns reginei. Aceasta, uluită, a declarat ca nu a comandat și nici nu a primit vreun colier. A urmat o adevarată lovitură de teatru. La 15 august 1785, când întreaga
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
declarat ca nu a comandat și nici nu a primit vreun colier. A urmat o adevarată lovitură de teatru. La 15 august 1785, când întreaga Curte îi aștepta pe rege și pe regină să ajungă la biserica unde oficia chiar cardinalul Rohan, prelatul a fost luat și dus în fața ministrului Curții, Breteuil, pentru a explica totul. Când cardinalul a arătat scrisorile semnate "Maria Antoaneta de Franța", regele s-a înfuriat că acesta a fost păcălit atât de ușor, devreme ce cei
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
de teatru. La 15 august 1785, când întreaga Curte îi aștepta pe rege și pe regină să ajungă la biserica unde oficia chiar cardinalul Rohan, prelatul a fost luat și dus în fața ministrului Curții, Breteuil, pentru a explica totul. Când cardinalul a arătat scrisorile semnate "Maria Antoaneta de Franța", regele s-a înfuriat că acesta a fost păcălit atât de ușor, devreme ce cei cu sânge regal semnau numai cu numele mic, și a dispus ca Rohan să fie dus la
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]