10,040 matches
-
fiscale să ne manifestăm compasiunea față de toate categoriile de victime: țăranii expropriați și urmașii lor, foștii proprietari imobiliari, funciari și industriali și urmașii acestora, șomerii pe durata legală de șomaj, persoanele cu handicap, cei aflați în sărăcie absolută și neovictime: chiriașii din apartamentele de stat, lucrătorii din fabricile de armament (peste 10 ani de șomaj tehnic!), ofițerii pensionați forțat, lucrătorii industriali pensionați forțat, lucrătorii din minerit și industriile grele, puternic sindicalizate, beneficiari de salarii compensatorii ultrasolide, la care un chirurg nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Nu locuința propriu-zisă, ci mai degrabă grădina plasată în cartierul boieresc al Copoului. Așa-zisa casă nu era decât o ruină pe care foștii proprietari, mutați la București, o dădeau ieftin. Înghesuiți în cele două camere rămase în picioare, niște chiriași se străduiau să pună pe foc tot ce se vedea în rest: acoperișul, grinzile, plafoanele, dușumelele. Pereții se prăbușeau, pretutindeni împărățea molozul, dar ce o încântase pe mama era grădina. După război, mai toate casele erau în ruină. Mama a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la vorbirea personajelor, selectate din lumea mahalalei ori a micii burghezii bucureștene. Sunt creionate, uneori superficial, cu neglijențe stilistice, alteori cu o pregnanță de autor exersat, figuri de oameni politici, funcționari, gazetari, actori de provincie, poeți famelici, „cărturărese” de mahala, chiriași și proprietari. În mare măsură e lumea momentelor lui I. L. Caragiale (eroii au chiar aceleași nume: Mitică, Mache, Lache), dar în afara replicii vioaie, sugerând efecte comice sau contribuind la obținerea unui instantaneu hazliu, T. nu urmărește, decât rareori, o semnificație
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
am vrut să merg la probe, și iată are mînecile un pic cam lungi... Schimbări, reparații, înlocuiri, înnoiri - toate sînt clare, precise în mintea sa. Lipsa mea de memorie, în acest caz, o interpretează ca dezinteres: „Ai o indiferență de chiriaș!” De aci pînă la concluzia că, dacă nu se zbătea ea, n-am fi avut decît un morman de cărți și ziare, care să adune praf, molii și, eventual, șoareci, nu e nici măcar un pas. N-o contrazic, ca nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la o mică șezătoare seara. Venea În tovărășia lui Dragoslav, cu sticluța de rom, ceai și zahăr, lucruri care ne lipseau pe atunci. El fiind și cu aprovizionarea!! La șezătoare luam parte eu, mama, Dl. Ciurea, Dl. Dragoslav și un chiriaș al nostru, casier la gară, Dionisie Heul, cu frate 134 M. Iacobescu, I. Iosep, FĂLTICENI, Mic Îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1978. Am furnizat autorilor, mult material documentar, pentru a putea realiza lucrarea. 135 E vorba de Spitalul militar, adăpostit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Însă n-am putut scăpa, mă amenința că ne va suprima, pe mine și pe el. Probabil că a intervenit destinul! Doctorul Spitalului, Galois, francez din Lyon, a cărui asistentă am fost, a fost naș. După căsătorie, Costescu Îi propune chiriașului Heul să se mute, care a și plecat la Iași, unde, În urma calităților lui excepționale, a ajuns la o treaptă mare. Cuvintele lui la plecare au fost: „Dacă știam că va lua pe Costescu, mai bine Îndrăzneam să o cer
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în vânt. Câți bani aruncați pe apa sâmbetei de toate sumele cheltuite pentru demolări și construcțiile făcute. Vă rog stăruitor să vorbiți la radio, zile întregi, ca acest guvern să dea ordin să oprească dărâmarea caselor oamenilor, fie proprietari, fie chiriași, și să-i lase liniștiți ca să-și ducă o viață pașnică și fără frământări. Țara noastră este bogată și este o rușine ca noi, românii, să cerșim din poartă în poartă. Cu dragoste de patriot român. Un grup de șoferi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
locuința lui N.D. Cocea. Într-adevăr, o alterare a casei s a produs în 1950 imediat după moartea scriitorului , când, cu toate intervențiile mele disperate, autoritățile au introdus în una din cele trei camere care alcătuiesc imobilul o familie de chiriași, azvârlind mobilele, tablourile, cărțile, în stradă. Neavând condiții optime de depozitare, obiectele respective s-au deteriorat în cea mai mare parte. Aceasta a fost singura alterare reală a interiorului, mulțumită autorităților locale din acea vreme. Era firesc ca în 1976
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-au deteriorat în cea mai mare parte. Aceasta a fost singura alterare reală a interiorului, mulțumită autorităților locale din acea vreme. Era firesc ca în 1976 deci după 26 de ani , în momentul cumpărării casei și părăsirea camerei de către chiriașii respectivi, să o remobilez. Am făcut-o cumpărând mobile care se încadrau în stilul casei, având în același timp câteva mobile și obiecte lăsate în păstrare de o persoană care a locuit mulți ani în casă. Este cu atât mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
deschiderilor către modernitate induse de reinterpretarea, ca tematică și muzicalitate, a modelului folcloric de către un poet considerat de exeget mult mai modern decât s-a crezut. Recitirea altui poet de început de veac, în cartea inspirat intitulată G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române (1999), are în vedere „partea de perenitate” a unei opere pentru mulți desuetă și rediscutarea ei din perspectiva anului 2000. Trăsătura dominantă a liricii lui Topîrceanu e găsită în „imposibilitatea de a se fixa”, așadar de
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
Recuperatorie pe termen lung este și rubrica sa radiofonică „Scriitori la microfon”, pe care o susține de aproape două decenii. SCRIERI: Poezia lui Vasile Voiculescu, Cluj-Napoca, 1977; St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, 1985; G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Poezii, I-II, introd. edit., București, 1983, Poezii alese, introd. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Emil Manu, „Poezia lui Vasile Voiculescu”, SPM, 1977, 363; Al. Piru, Critică și exaltare, LCF, 1977
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
Roxana Sorescu, Un unghi de vedere, LCF, 1996, 30; Dicț. scriit. rom., II, 444-445; Roxana Sorescu, Un alt Topîrceanu, LCF, 2000, 10; Ioana Diaconescu, Cazul Topîrceanu, RL, 2000, 12; Nicolae Mecu, G. Topîrceanu reevaluat critic, VR, 2000, 5-6; Constantin Cubleșan, „Chiriașul grăbit al literaturii române”, „Curierul”, 2000, 261. N.M.
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
Nicolae Oprea, Cărțile memoriei, VR, 1991, 3; Ioan Holban, Patimile după Basarabia, CRC, 1991, 11; Fevronia Novac, Literatura ca document, RL, 1991, 23; Florin Ardelean, Antropogonia-recurs, F, 1991, 6; Eugen Simion, Romanul autobiografic, CC, 1991, 6-7; Marian Victor Buciu, Un chiriaș al istoriei, R, 1991, 7-8; Maria Cornelia Ocas, Literatură și libertate, APF, 1991, 9; Nicolae Baltă, „Omul politic” și eul profund, VR, 1991, 10; Romanița Constantinescu, Fatalitatea prezenței celuilalt, RL, 1992, 12; Monica Lovinescu, Paul Goma și datoria memoriei, „22
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
bunurilor de folosință îndelungată în agregatul de consum. Banca Mondială recomandă includerea unor chirii pentru bunurile deținute în gospodărie, inclusiv a locuințelor aflate în folosință, ca și expresie a valorii de întrebuințare a respectivelor bunuri. Argumentele sunt logice: în cazul chiriașilor, plățile efectuate de aceștia intră în agregatul de consum, ceea ce le crește măsura bunăstării, în timp ce proprietarii de locuințe, care sunt în mod evident avantajați față de neproprietari, par a fi mai săraci tocmai pentru că nu plătesc nimic pentru ceea ce dețin! Același
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realizând ajustările necesare acolo unde funcțiile de descreștere a valorii de piață au produs estimări foarte diferite de realitatea din teren. Calculul valorii de întrebuințare a locuințelor a fost mai simplu. Această măsură este identică cu chiria plătită în cazul chiriașilor. Pentru proprietari sau cei care locuiesc cu titlu gratuit se impută chiriile valabile la momentul de referință pe piața imobiliară. Potrivit specialiștilor pe care i-am consultat, valoarea chiriilor este dependentă de numărul de camere și de suprafața locuibilă. Având
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Farcaș!?" "Care Farcaș?", am întrebat eu nedumerit. L-am rugat să-mi spună, ba l-am luat și eu la întrebări, mi-a povestit de două ori și atunci mi-am amintit. Noi doi am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așa cum ne-o dorim”. Iată un pasaj despre „intimitatea” în timp de război, „dragoste”/poftă combinată cu „puterea”, ambele pe măsura vremurilor în care are loc acțiunea: „Odaia noastră era nelocuită, dar aveam totuși o mulțime de stăpâni. Noi eram chiriașii tuturor. Lângă noi era o rusoaică blondă, destul de frumoasă, bărbatul ei era în război. Dar ea se consola cu un soldat german. Față de el cu toții aveam un respect teribil. Când venea acasă, toți, cu o frică caracteristică neamului nostru, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
i `nmărmurit c`nd vezi că acolo trăiesc oameni și te mustră conștiința că nu-ți faci datoria față de semenii tăi. O morală ciudată care ne face să ne fie milă de punga proprietarului și să fim nepăsători față de viața chiriașului său care trăiește `ntr-o cloacă oribilă și care plătește «chiria morții». (Dem I Dobrescu, Viitorul Bucureștilor, 1934, p. 35). `n alocuțiunea de deschidere a `ntâlnirii istoricilor români și maghiari care a avut loc la Academia Maghiară, Budapesta, 1998. FILENAME \p
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au chemat patrule, i-au prezentat drept teroriști periculoși ș.a. În toate cazurile, scopul urmărit a fost dorința de a fura lucrurile din case, descotorosirea de proprietar ori ocuparea locuinței evreului: „Pe la ora 10 au intrat peste mine În casă chiriașii mei, frații Duhai... m’au luat atât pe mine cât și pe soție și copii și m’au băgat Într’un convoi Împreună cu familia”. Convoiul a fost eliberat pe drum de către colonelul Chirilovici XE "Chirilovici" . „Acasă am găsit toate lucrurile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Nota nr. 901.718 întocmită de Secția M.O.N.T. din cadrul Marelui Stat Major, cu privire la studiul elaborat de Comandamentul Militar al Capitalei referitor la dublarea personalului evreiesc din întreprinderile militarizate. 405. 9 noiembrie 1943. Notă privitoare la evacuarea proprietarilor și chiriașilor evrei din imobilele Centrului Național de Românizare. 406. 10 noiembrie 1943. Notă referitoare la repatrierea evreilor internați în Transnistria. 407. 11 noiembrie 1943. Nota nr. 157.483 înaintată de Guvernământul Transnistriei Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5. Chiar dacă sunt chemați cu telegrame pe adresele date la înscrierea inițială în registrul special, nu sunt găsiți la domiciliul declarat. Această situație se datorește faptului că Centrul Național de Românizare a evacuat imobilele intrate în patronajul Statului, obligând pe chiriașii evrei să se mute imediat. O altă parte fiind oameni sărmani și la muncă, nu au putut plăti chiria și nebucurându-se de prelungirea acordată de legile în vigoare, au fost evacuați și siliți să se mute în alte locuințe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
NOEMBRIE 1943. Să se înainteze Domnului Mareșal prin Ministerul Apărării Naționale ss. General Șteflea". ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 119/1943, f. 152+verso. Documentul nr. 405 9 Noembrie 1943 NOTĂ privitoare la evacuarea proprietarilor și chiriașilor evrei din imobilele C.N.R. 1/ LEGEA DIN 28 MARTIE 19411534 a lăsat proprietarilor expropriați folosința imobilelor până la plata prețului. 2/ LEGEA DIN 10 OCTOMBRIE 19411535 le-a luat folosința, transformând și pe foștii proprietari în chiriași ai C.N.R. deși prețul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la evacuarea proprietarilor și chiriașilor evrei din imobilele C.N.R. 1/ LEGEA DIN 28 MARTIE 19411534 a lăsat proprietarilor expropriați folosința imobilelor până la plata prețului. 2/ LEGEA DIN 10 OCTOMBRIE 19411535 le-a luat folosința, transformând și pe foștii proprietari în chiriași ai C.N.R. deși prețul exproprierii nu li-se plătise încă. Legea a stabilit însă normele legale după care C.N.R. va putea evacua pe chiriașii evrei și anume: a) evacuarea nu se putea face decât la 23 Aprilie sau 26 Octombrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
2/ LEGEA DIN 10 OCTOMBRIE 19411535 le-a luat folosința, transformând și pe foștii proprietari în chiriași ai C.N.R. deși prețul exproprierii nu li-se plătise încă. Legea a stabilit însă normele legale după care C.N.R. va putea evacua pe chiriașii evrei și anume: a) evacuarea nu se putea face decât la 23 Aprilie sau 26 Octombrie; b) evacuarea trebuia să fie precedată de o notificare cu cel puțin 20 de zile; c) conflictele se rezolvau în Justiție. 3/ LEGEA DIN
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cererea a fost admisă ca noua lege a chiriilor din 10 Martie 1943 să prelungească și contractele de închiriere ale evreilor și asupra căruia apare deci inutil să insistăm. Ne vom mărgini numai să punem întrebarea: De unde vin toți acești chiriași ? Locuit-au ei sub cheiurile Dâmboviței sau au fost ei evacuați de către proprietarii lor ? Nu, căci toți aveau sau proprietate sau locuințe din care proprietarii nu-i puteau evacua pentru că legea le prelungea contractele. Venit-au ei din provincie ca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]