3,515 matches
-
toracelui, pleuro-pulmonare, ale inimii, traumatismele membrelor, arsuri, electrocutări ș.a. Iată de ce, chirurgia de urgență nu este „mică chirurgie”. Ea are sarcina de a rezolva probleme grele din toate domeniile chirurgicale de care depinde viața sau moartea bolnavului, probleme care cer chirurgului o bună pregătire și o experiență bogată. Când „urgența” a intrat pe ușa spitalului, ea va trebui să găsească acolo o rezolvare deplină și competentă, intervenții chirurgicale laborioase, adecvate fiecărui caz. Iată de ce chirurgia de urgență nu poate fi confundată
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fi însă raportul, se desprind două fapte care merită a fi subliniate: chirurgia de urgență este grea, emoționantă, variată, încărcată cu o răspundere mare. Al doilea fapt subliniat este că cel care practică chirurgia de urgență trebuie să fie un chirurg generalist, bun clinician, cu bună pregătire și experiență suficientă. Aducând garanție experiența sa de 10 ani în practica urgențelor chirurgicale, dr. Theodor Firică socotește că principiile organizatorice pentru reușita pe plan național trebuie să se sprijine:a) Pe aspectul practic
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în domeniul organizării sanitare (problemă de organizare);b) Pe latura de pregătire a cadrelor, adică problemă de învățământ medical. În aceea perioadă, de semnificativă emulație profesională, la Spitalul de Urgență, își vor începe specializarea sau vor lucra aici pentru perfecționare, chirurgi ce vor reprezenta mai târziu, puncte de reper în medicina românească. Între anii 1953-1957 a lucrat ca secundar dr. Tiberiu Șeicaru, viitorul profesor, șef al clinicii de chirurgie de la Spitalul Colentina. Am avut șansa să ne întâlnim cu profesorul Șeicaru
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de cerințele unui spital modern, cu trei secții: chirurgie de urgență și traumatologie ortopedică; arsuri; intoxicații acute. Urgențele chirurgicale și traumatologia ortopedică, inclusiv traumatismele cranio-cerebrale și arsurile erau asigurate de medici specialiști în chirurgie. Din colectivul respectiv de medici, pe lângă chirurgi, mai erau doi medici interniști (specialiști în medicină internă) pentru intoxicațiile acute și un neurolog care colabora cu chirurgul care opera traumatismele cranio-cerebrale. La Spitalul de Urgență, unde a lucrat o perioadă de timp, a realizat dr. Dan Gavriliu primele
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și traumatologia ortopedică, inclusiv traumatismele cranio-cerebrale și arsurile erau asigurate de medici specialiști în chirurgie. Din colectivul respectiv de medici, pe lângă chirurgi, mai erau doi medici interniști (specialiști în medicină internă) pentru intoxicațiile acute și un neurolog care colabora cu chirurgul care opera traumatismele cranio-cerebrale. La Spitalul de Urgență, unde a lucrat o perioadă de timp, a realizat dr. Dan Gavriliu primele esofagoplastii cu tub gastric (procedeu ce-i poartă numele). Din echipa operatorie pe care o prefera dr. Gavriliu - efectuând
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
La Spitalul de Urgență, unde a lucrat o perioadă de timp, a realizat dr. Dan Gavriliu primele esofagoplastii cu tub gastric (procedeu ce-i poartă numele). Din echipa operatorie pe care o prefera dr. Gavriliu - efectuând procedeul său, făceau parte chirurgi cu mare experiență ca: dr. Popescu-Urlueni, dr. Porumbaru, dr. Covali. Aș mai aminti - printre chirurgii cu mare experiență - care au lucrat aici pe dr. Gilorteanu, dr. Munteanu, dr. P. Rădoi, sau grupul de medici care s-au format în chirurgia
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Gavriliu primele esofagoplastii cu tub gastric (procedeu ce-i poartă numele). Din echipa operatorie pe care o prefera dr. Gavriliu - efectuând procedeul său, făceau parte chirurgi cu mare experiență ca: dr. Popescu-Urlueni, dr. Porumbaru, dr. Covali. Aș mai aminti - printre chirurgii cu mare experiență - care au lucrat aici pe dr. Gilorteanu, dr. Munteanu, dr. P. Rădoi, sau grupul de medici care s-au format în chirurgia generală și apoi au optat pentru chirurgia pediatrică, făcând carieră profesională la Spitalul de Urgență
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
copii „Grigore Alexandrescu”: dr. M. Teodorescu, dr. I. San Marina, dr. M. Socolescu, dr. Pompiliu Parotă. A lucrat aici la începutul carierei chirurgicale, o perioadă de timp, viitorul profesor de chirurgie de la Fundeni, Ilie Pavelescu. S-au format la Urgență, chirurgi care au plecat apoi (așa era atunci tradiția) și au ilustrat servicii prestigioase din țară: dr. Ion Cârstea, la Spitalul din Câmpulung Muscel, dr. Ioan Neag, la Brașov ș.a. În componența sa organizatorică din aceea vreme Spitalul de Urgență rezolva
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din import. De altfel, în aceeași perioadă anestezia generală începe să se practice în toate spitalele bucureștene și în cele mari din țară. Și, în fine, mai menționez - în formarea medicilor care lucrau aici, polivalența lor profesională - în sensul că chirurgii trebuiau să rezolve, în afara cazurilor de chirurgie generală și ortopedia traumatică, arsurile, traumatismele cranio-cerebrale care necesitau intervenții în cazul hemoragiilor cerebrale post-traumatice. Poate și de aceea, stagiile la urgență erau solicitate cu prioritate de externi, interni, secundari. Au fost internați
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fără să spunem unul altuia, ne-am strecurat tiptil în sălile de operație din strada Arhitect Mincu. Îl elogiam, îl admiram și îl stimam pe marele șef de clinică de la Colțea..., dar sufletul meu a fost tulburat de virtuozitatea tânărului chirurg care a avut curajul să coasă ficatul.... După șapte ani de la cursul de specialitate organizat de acad. N. Hortolomei, profesorul Țurai a organizat și el, la Spitalul „I. C. Frimu” primul curs de specializare în chirurgia de urgență. Era în 1
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1917-1918). În campania din Transilvania a făcut parte din personalul medical al Diviziei a 7-a; a lucrat la Spitalul Județean Satu-Mare și la Spitalul Central din Debrețin. S -a întors din război în 1919 și a susținut concursul de chirurg secundar al Eforiei Spitalelor Civile, efectuând stagiul complet de 4 ani în Serviciul chirurgical de la Spitalul Colentina, „condus de omul de inimă și cu experiență clinică” dr. N. Racoviceanu. În primii trei ani și -a completat multe cunoștințe, având directa
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Marinescu menționează colaborarea cu dr. Petre Topa în experimentele întreprinse; bolnavii din experiment au fost urmăriți timp de trei ani; nu s-au constatat fenomene care să confirme vreun fenomen de întinerire. Gheorghe Marinescu scrie: „am pus pe Dl. Topa, chirurg, să aplice operația lui Steinach la trei bătrâni....am urmărit pe acești bolnavi timp de trei ani și... n-am constatat la ei fenomene care să ne autorizeze să vorbim da reîntinerire....” Îl putem include deci, pe dr. Petre Topa
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
o legendă, iar reîntinerirea, adică seria de mutații energetice în sens contrar evoluției, trebuie considerată ca o himeră” (Bătrânețe și reîntinerire - Cultura Națională, Buc. 1929, pag. 50). La 1 martie 1925, terminând stagiul de secundariat, Petre Topa a fost numit chirurg al Casei centrale a meseriilor, unde i s- a deschis un nou câmp de activitate în chirurgia ortopedică și accidentele muncii. A organizat, în această activitate, Serviciul de consultații chirurgicale din așezământul medical modern „Casa medicală Regina Maria”. Obține prin
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a meseriilor, unde i s- a deschis un nou câmp de activitate în chirurgia ortopedică și accidentele muncii. A organizat, în această activitate, Serviciul de consultații chirurgicale din așezământul medical modern „Casa medicală Regina Maria”. Obține prin concurs titlul de chirurg primar al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, clasificat I (1928), Monitor oficial din 28 sept. 1928. Tot în același an (1928) este ales Vicepreședinte al Asociației Generale a Medicilor. Este înscris pe tabloul de agregați temporari, având proba de admisibilitate
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ales președinte, secretar general a fost ales dr. Theodor Firică, bibliotecar Theodor Burghele, Secretari de ședință Dan Mavrodin, Chipail, I. Petrulian. Presa medicală anunța elogios alegerea dr. Topa ca președinte al Societății de chirurgie: „Dl. dr. P. Topa, director și chirurg primar al Spitalului de chirurgie, accidente și mecanoterapie, a fost ales președinte al Societății române de chirurgie pe anul în curs (1939-1940 n.n.). În calitatea de secretar general al ultimelor congrese române de chirurgie - subliniază revista - d-sa a contribuit
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
anul în curs (1939-1940 n.n.). În calitatea de secretar general al ultimelor congrese române de chirurgie - subliniază revista - d-sa a contribuit în mare măsură la succesul acestor importante manifestațiuni ale chirurgiei naționale române. În fotoliul ocupat altădată de marii chirurgi ai țării: Thoma Ionescu,Severeanu, Juvara, C. Angelescu și mai în urmă de prof. Iacobovici, Amza Jianu, Hortolomei, I. Jianu, Tr. Nasta etc. se instalează de astă dată un chirurg mai tânăr, dar a cărui reputație științifică a trecut de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ale chirurgiei naționale române. În fotoliul ocupat altădată de marii chirurgi ai țării: Thoma Ionescu,Severeanu, Juvara, C. Angelescu și mai în urmă de prof. Iacobovici, Amza Jianu, Hortolomei, I. Jianu, Tr. Nasta etc. se instalează de astă dată un chirurg mai tânăr, dar a cărui reputație științifică a trecut de mult hotarele țării, lucrările sale de ortopedie și chirurgie osoasă, în special, fiind cunoscute și citate pretutindeni” [53]. Vizitează și se instruiește la mai multe clinici europene de ortopedie și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Tavernier). În Belgia cunoaște, la Anvers, serviciul de accidente de muncă și cel de chirurgie infantilă și ortopedie, la Bruxelles, clinica prof. Danis, iar la Viena, serviciul de Tratamentul fracturilor la accidentații de muncă (L. Bohler). Dr. Petre Topa era chirurg și ortoped format deplin la Școala românească de chirurgie, la competenta Clinică chirurgicală de la Colentina și desăvârșit ca formație profesională la cele mai reputate clinici europene. Acesta era chirurgul ortoped Petre Topa care a condus, începând din 1932, timp de peste
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fracturilor la accidentații de muncă (L. Bohler). Dr. Petre Topa era chirurg și ortoped format deplin la Școala românească de chirurgie, la competenta Clinică chirurgicală de la Colentina și desăvârșit ca formație profesională la cele mai reputate clinici europene. Acesta era chirurgul ortoped Petre Topa care a condus, începând din 1932, timp de peste 14 ani Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie - Floreasca, București. Aici, recunoaște el a desfășurat cea mai intensă activitate în specialitatea de chirurgie ortopedică. Aici a organizat
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
medical în apendicită. Orice apendicită trebuie operată în prima zi a crizei ca și o perforație gastrică, duodenală etc. Operația precoce evită imobilizarea prelungită a bolnavului. Operația precoce evită complicațiile bolii. Din punct de vedere tehnic, operația prezintă avantajul pentru chirurg deoarece găsește de cele mai multe ori un apendice liber care permite practicarea apendicectomiei. Operația precoce permite închiderea abdomenului fără drenaj, în majoritatea cazurilor. Medicul care nu recomandă operația în apendicită își asumă o grea responsabilitate. Dr. Petre Topa era recunoscut ca
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Medicilor din România, reținem: „Ziua a II-a. Membrii Uniunii Medicale Balcanice, participanți la săptămâna medicală, au vizitat dimineața Facultatea de Medicină, Institutul de anatomie, Institutul de Igienă, Institutul Cantacuzino, „Salvarea” și Spitalul de Urgență al acesteia. În același timp chirurgii au asistat la ședințele operatorii care s-au făcut la Clinica prof. dr. Ion Jianu, de la Colentina și de la Spitalul accidentelor de muncă al asigurărilor sociale, unde dl. dr. Petre Topa a executat o rezecție de stomac, o operație de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Colentina și de la Spitalul accidentelor de muncă al asigurărilor sociale, unde dl. dr. Petre Topa a executat o rezecție de stomac, o operație de gușă și o apendicită acută”. Iată deci ce operații se efectuau la Spitalul Floreasca de către virtuosul chirurg dr. Petre Topa. În 1935, dr. Petre Topa este numit din partea Asociației generale a medicilor din țară, membru în Consiliul General al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Evenimentul este salutat cu multă satisfacție de opinia publică medicală și relatat pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Național Democrat al lui Nicolae Iorga. Va fi, în prima parte, secretar general al acestui partid și va candida la alegerile parlamentare pentru un mandat de deputat. Gazeta București Medical (nr. 5-6 din 1931) menționează că „Dl. dr. Petre Topa, chirurg primar al așezămintelor Principesa Elena și al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale a fost ales deputat de Caliacra. Totodată D-sa a fost ales vicepreședinte al Camerei, subliniem aceasta pentru că este primul înalt loc în parlamentul țării”. Aceeași gazetă ne
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
un nou guvern prezidat de Ion Gigurtu având ca ministru al sănătății pe dr. Victor Gomoiu (care îl înlocuia pe dr. N. Hortolomei), iar în locul subsecretarului de stat, dr. Petre Topa, care a demisionat, a fost numit dr. I. Simionescu, chirurg primar. În România Medicală din iunie 1940, dr. Topa publica - în calitatea sa de subsecretar de stat la Ministerul Sănătății Publice și Ocrotirilor Sociale, un articol în care elogia „primul deceniu al restaurației” domnia regelui Carol al II-lea. El
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
au ispășit ani grei de temniță în pușcăriile politice. Cei mai fericiți au reușit să plece după un timp în Italia, prin presiuni internaționale. Din nefericire, pentru unii, închisoarea a însemnat sfârșitul vieții...”. Unul din acești nefericiți a fost medicul chirurg și ortoped, dr. Petre Topa. Nu avem documente primare despre viața și condițiile din închisoare ale dr. Petre Topa. Ne referim însă la două articole de memorii ale unor foști deținuți politici care l-au întâlnit în închisoarea din Aiud
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]