3,293 matches
-
Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul European, 2003 (188 p.) Uimitoare această carte de metodologie. Rafinată și oarecum exclusivistă, adresându-se mai cu seamă unui interlocutor subtil și cultivat decât tehnicianului care calcă În cizme de cauciuc pe un gazon tuns cu superioară știință. Nimic din artificialitatea uscată a textelor de metode și tehnici de cercetare cu care suntem obișnuiți; autorii evită cu maliție enumerările, clasificările, precizările de manual pentru Începători. Soții Pinçon au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oare un alt unicat românesc, născut tot din sărăcia țăranului român, nevoit să nu arunce nimic din ceea ce a cultivat? Din nefericire pentru noi, nu... La fel de săraci erau și țăranii italieni, spre exemplu cei din Liguria (regiune din nord vestul „Cizmei“), care umpleau și ei flori de bostan. Găteala aceasta s-a păstrat până în zilele noastre. Până și un modernist cosmopolit în ale bucătăriei britanice, precum Jamie Oliver, a pregătit, în fața camerei de luat vederi, flori de bostan umplute... Tradiții culinare
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
măligă. Zona Banatului a păstrat și o formă arhaică, „ma-melica“ (pomenită în Banatul de la origini până acum). Indiferent însă de originea cuvântului, cert este că mămăliga se pregătește la fel ca în Italia. Polenta se face în special în nordul „Cizmei“, zona care a păstrat cel mai bine tradiția acestui fel de mâncare fiind regiunea Friuli. Asemănările cu tehnica de preparare și de servire a mămăligii sunt frapante: de pildă, italienii taie „polenta“ ca și noi, cu ață. De asemenea, ca
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus - Grădina Publică, Bârlad - am d determinat: Myotis daubentoni, Nyctalus noctula, Eptesicus serotinus și Pipistrellus pipistrellus. 3.7. Mijloace de lucru: - echipament necesar în tehnica speologică: cască de protecție, lanternă frontal frontal frontal frontală, lanterne portabile, salopetă, cizme de cauciuc, mănuși de piele, echipament TSA (pentru coborârea în Peștera Liliecilor, furnizat de A. Done); - termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); - detector (furnizat de APLR); detector (furnizat de APLR); - plase chi chiropterologice (p (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
rafinament", mai cu seamă după invadarea Belgiei, acțiune ce permite denunțarea "exceselor de neînchipuit". În numărul din 29 august L'Illustration va reprezenta acestă acțiune prin imaginea unui soldat prusac înconjurat de cadavre ale copiilor, pe fondul bisericilor incendiate, cu cizma așezată pe trupul unei fetițe, pătruns de "străvechiul său instinct barbar 302". Pînă în 1916 acesta va fi tonul adoptat de francezi față de Germania. Ca să nu rămînă mai prejos, jurnaliștii englezi îi vor numi la rîndul lor pe germani "vandalii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la locurile de hrănire/administrare a momelilor vaccinale; ... b) transportului, depozitării și manipulării momelilor vaccinale în condițiile precizate de producătorul acestora; ... c) ustensilelor necesare plasării momelilor vaccinale; ... d) echipamentelor de protecție constituite din: halat, bonetă,salopetă, combinezon de unică folosință, cizme de cauciuc, mănuși de unică folosință; ... e) unei hărți a fondului de vânătoare și a zonei în care se aplică vaccinarea. ... Articolul 60 DSVSA trebuie să asigure formularele necesare întocmirii evidențelor sanitare veterinare: a) formular pentru acceptarea momelilor de către gestionarii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
bușoanele butoaielor metalice │ 5 1.1.141.│Ciocane pentru lipit încălzite electric sau la foc │ 2 1.1.142.│Ciocane peste 5 kg/baroase │ 5 1.1.143.│Ciucuri pentru liră de fanfară, mape pentru repertoriu │ 3 1.1.144.│Cizme din cauciuc, PVC, electroizolante │ 1,5 1.1.159.│Complete cu dispozitive pentru corectarea vederii, adaptabile la măștile contra│ 3 │ │ │gazelor md. 74 și md. 85/85F 1.1.161.│Complete de decontaminare nr. 1/1M, 2/2M și 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
de grenade de instrucție │ 5 1.1.196. Corpuri de iluminat, altele decât cele de construcții cazare │ 4 1.1.200.│Costume artistice pentru muzică ușoară, cor, teatru │ 3 1.1.204.│Costume de înot, costume de lucru în apă, cizme pantalon cauciuc - în folosință│ 2 1.1.206.│Costume de protecție CBRN filtrant-sorbante - în depozitare │ 10 1.1.208.│Costume de protecție CBRN cu filtroventilație │ 5 1.1.210.│Costume/salopete ignifuge rezistente la efectul caloric al arcului electric │ 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214672_a_216001]
-
șuieră la geam rafalele ninsorii. Cu spatele rezemat de soba încălzită, Charlotte simțea cum îi pătrunde încet căldura sub palton. Își lipea mâinile înghețate de piatra călduță și soba era parcă inima uriașă a acelei izbe vechi. Iar sub talpa cizmelor ei de pâslă se topeau ultimii țurțuri. Într-o zi, un ciob de gheață i s-a spart sub picior cu un zgomot neobișnuit. Charlotte a fost surprinsă - se întorsese deja de vreo jumătate bună de ceas, toată zăpada de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
puteau să-l deslușească aici. Dragostea Charlottei, curtea pe care i-o făcea bunicul, perechea aceea atât de ieșită din comun în ținutul siberian - din toate acestea eu nu am păstrat decât un crâmpei: Fiodor, cu rubașca bine călcată, cu cizmele lustruite, se îndrepta spre locul întâlnirii lor decisive. La câțiva pași în urma lui, grefierul său, un tânăr fiu de popă, conștient de gravitatea momentului, mergea încet ducând un enorm buchet de trandafiri. Un judecător al poporului, chiar și îndrăgostit, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fronturile, concentra nenumărate destine, acumula atâtea întâmplări personale. De pildă, soldatul care mă impresiona întotdeauna cu piciorul lui umplut cu... lemn. O schijă înfiptă sub genunchiul lui sfărâmase lingura de lemn pe care o purta vârâtă în tureacul lung al cizmei. Rana nu era gravă, dar trebuia să i se scoată sfărâmăturile. „Toate așchiile acelea”, cum spunea Charlotte. Un alt rănit se plângea, cât era ziua de lungă, afirmând că, sub ghips, piciorul îl mânca îngrozitor. Se răsucea, scărpina carapacea albă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
auriu al copacilor, avea o transparență ireală. Oprindu-se lângă el, și-a clătinat ușor buchetul. El a dat din cap ca și cum ar fi spus: „Da, da, înțeleg!” Nu purta centiron, ci doar curea cu o cataramă de bronz înnegrită. Cizmele lui erau roșii de praf. Charlotte locuia la parterul unei case vechi de lemn. An după an, de un secol încoace, pământul se înălța imperceptibil, iar casa se scufunda, așa încât fereastra odăii sale abia depășea nivelul trotuarului... Au intrat în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pierzându-se pe piept... Printre lacrimi, a privit odaia parcă pentru prima oară: o fereastră jos la pământ, buchetul acela de mărar venind deja din altă perioadă din viața ei, o raniță de soldat pe un scăunel lângă intrare, niște cizme mari, pline de praf roșu. Și, sub un bec gol și spălăcit, în mijlocul acelei încăperi pe jumătate îngropate în pământ - trupul acela de nerecunoscut, parcă sfâșiat de rotițele unei mașini. Fără știrea ei, în minte i-au apărut cuvinte pline
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și se lăsa salvat. După o astfel de baie, ne duceam spre vreuna dintre carcasele bărcilor vechi ce se vedeau ici și colo înălțându-se printre nămeți. Aprindeam un foc mare de lemne în măruntaiele lor înnegrite. Pașka își scotea cizmele lui groase de pâslă, pantalonii vătuiți și le punea aproape de flăcări. Apoi, stând desculț pe o scândură, începea să prăjească pește. În jurul focului de lemne deveneam volubili. El îmi povestea despre câte o pradă extraordinară (un pește prea lat ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Doar capul îi ieșea din apă, apoi un braț care căuta un sprijin insistent. Cu un efort violent, s-a aruncat cu pieptul pe gheață, dar suprafața poroasă s-a spart sub greutatea lui. Curentul îi ducea deja picioarele cu cizmele pline de apă. N-am avut timp să-mi desfac fularul, m-am întins pe zăpadă, m-am târât, i-am întins mâna. În momentul acela am văzut în ochii lui o licărire de spaimă... Cred că s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în anii în care vecinii schimbau o privire mută, arătând printr-o mișcare de sprâncene înspre o casă - noaptea, o întreagă familie fusese îmbarcată într-o mașină neagră... Purta o broboadă mare, cafenie, un palton vechi de postav ordinar, iarna - cizme de pâslă, vara - pantofi închiși, cu talpă groasă. Nu aș fi fost deloc mirat dacă aș fi văzut-o îmbrăcând o tunică militară și încălțându-se cu cizme soldățești. Iar când punea ceștile pe masă, mâinile ei mari parcă manevrau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Purta o broboadă mare, cafenie, un palton vechi de postav ordinar, iarna - cizme de pâslă, vara - pantofi închiși, cu talpă groasă. Nu aș fi fost deloc mirat dacă aș fi văzut-o îmbrăcând o tunică militară și încălțându-se cu cizme soldățești. Iar când punea ceștile pe masă, mâinile ei mari parcă manevrau niste dulii de obuze pe banda rulantă dintr-o uzină de armament, ca în timpul războiului... Tatăl copiilor ei, căruia îi spuneam pe nume, Dimitrici, venea uneori la noi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un nechezat. Se întoarce. Tovarășii lui galopează deja departe, siluetele lor, pe culmea unei coaste, se profilează clar pe fundalul cerului. Se simte dintr-o dată ciudat de singur: el, deșertul în lumina serii, femeia muribundă. Scuipă de ciudă, lovește cu cizma lui ascuțită în trupul inert și, cu sprinteneala unui râs, sare în șa. Când zgomotul copitelor piere, femeia, încet, deschide ochii. Și începe să respire șovăitor, ca și cum ar fi pierdut acest obicei. Aerul are gust de piatră și de sânge
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
va face ca noi, ca noi să pățească!»”. În Lyon, femeia adulteră trebuia să alerge goală după o găină până ce reușea să o prindă, iar complicele ei, de asemenea dezbrăcat, trebuia să adune fân și să facă din acesta o cizmă. În Languedoc, În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, femeia adulteră trebuia să parcurgă goală străzile orașului, la fel ca și bărbatul adulter, dar acesta putea fi, În plus, biciuit de femei (H. Rey-Flaud, 1985, p. 133). Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
naratorului. Astfel de centre de iradiere proustiană sunt cuvinte precum "coviltir" (cu următoarele conexiuni:"stropi de ploaie, somn, moșu Moise"), "cheptar" (care duce la asociații precum "ma-mare, nasturi îmbrăcați în piele, flori roșii de mătase, carnaval, mersul cu steaua"), "cizmă" (cu trimiteri la "sărbătoare, biserică, șiret de piele, strălucire")192 etc. Încheiem și noi "lista" exemplificărilor de procedee reductibile la arta lui Caragiale, preluate și valorificate de pe alte poziții în special de scriitorii valului optzecist din literatura noastră. Finalul acestei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
grame. În ciuda Întregului haos al săpăturilor, exista și destulă ordine, onestitate, disciplină, solidaritate politică Între săpători, ceea ce contrasta cu legea linșajului din câmpurile Californiei. Însă, odată ce se Întorceau În oraș, minerii cu 152 Ibidem, p. 158. 70 cămăși, bărbi și cizme strălucitoare făceau chefuri de pomină”153. Noile câmpuri aurifere de la Ballarat, Bendigo și Castlemaine, În statul Victoria, determină valuri masive de imigranți și apariția de mici așezări fără nici un plan, care apoi erau abandonate, devenind un fel de „orașe fantomă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Maryborough, unde am și dormit. În dimineața următoare am făcut o mică croazieră În golful Hervey, până la celebra și luxurianta Insulă Fraser. O adevărată minune a naturii virgine, neîntinată de acțiunile grosolane ale omului modern. Insula Fraser, de forma unei cizme, aflată În largul coastei din Queensland, este o insulă de nisip, lungă de 124 km, cu plaje și dune, faleze galbene, roșcate și maronii, cu o mare varietate de plante, pădure luxuriantă, palmieri, chiparoși, arbori de hârtie, de cauciuc, de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o exporte, În schimb supa din coada de cangur rămâne o delicatesă. Blana este și ea obiect de export, pielea folosită În industria de marochinărie. Cea mai mare parte a blănurilor este exportată În SUA unde se fac din ele cizme. Cândva aborigenii foloseau doar sulița pentru vânarea de canguri, ceea ce cerea multă Îndemnare. Astăzi se practică mijloacele și metodele safariurilor africane. Animalele ocolesc orice Întindere deschisă, unde culoarea lor Îi trădează și aleg Întotdeauna drumul cel mai scurt pentru a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a fost colonizată în epoca arhaică (de la mijlocul secolului al VIII-lea până la sfârșitul celui de-al VI-lea). Ceea ce, într-un sens restrâns, se numea "Grecia Mare" desemna litoralul ionian cuprins între Reggio di Calabria, oraș situat la extremitatea "cizmei" italiene, și Tarent, în Puglia. Aceasta devine colonie grecească în vederea dezvoltării viticulturii. Pentru istoricul grec Herodot, Bruttium (sau Brutium), vechi ținut care corespunde părții meridionale a Calabriei de astăzi, și Lucania (astăzi Basilicata) erau "ținuturile aracilor" (Oinôtria). Mai la sud
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
die bravely, like a smug bridegroom. What! I will be jovial: come, come; I am a king; Masters, know you that? Și că un josnic sfetnic te prefă Că vezi și ce nu vezi. Acum, hai, hai, Hai, trage-mi cizmele. Mai tare, -asa. EDGAR: O, bun-simț și-aiurare în amestec! Rațiune-n nebunie! LEAR: Soarta de vrei să-mi plîngi, ia-mi ochii. Te știu destul de bine, nume-ai Gloucester... Fii răbdător. Venim plîngînd aici. Știi, -ntîia oară cînd ne
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]