4,383 matches
-
în primăvara anului 1998), nu poate decât să nedreptățească scrisul eminescian. Asistăm astfel la o situație paradoxală: pe măsură ce numărul exegezelor înregistrează creșteri considerabile de-a lungul timpului, căile de acces spre sensurile profunde ale operei eminesciene sunt obliterate de mulțimea clișeelor adulatorii și a atitudinilor encomiastice sau de judecățile denigratoare privind scrisul poetului. Credem că opțiunea pentru aurea mediocritas oferă o soluție celui care dorește să evite interpretările ce exced litera textelor. Întoarcerea la opera eminesciană poate părea fie un act
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
împărtășite de jurnalist. Considerăm că întoarcerea la publicistica eminesciană, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, și conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea conduc la redimensionarea lumii de sensuri pe care o construiesc articolele poetului. Suntem convinși că abandonarea declarativă a clișeelor, a locurilor comune în analiza operei eminesciene, nu anulează pericolul elaborării altor scheme vide, insipide, de interpretare. De aceea, avem în vedere o permanentă raportare la referențialul evenimențial al textelor, la orizontul social, politic și istoric al veacului al XIX
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
raționamentului, prezența patosului, stil greoi și impersonal, redundanță și caracter moralizator. O definiție cuprinzătoare a limbii de lemn propune Slama-Cazacu Tatiana: "subsistem al unei limbi, desemnând mai ales elementele lexicale, dar și unități frazeologice, cu caracter de expresii fixe, de clișee încremenite, cu sens determinat în contextul unei anumite "autorități", în mare măsură utilizate stereotip-dogmatic, ca exprimare a unei ideologii (...), imitate dar și impuse de puterea politică sau de grupări ori de indivizi cu asemenea veleități (...), apoi difuzat prin receptare, prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să cuprindă atâta informație câtă este necesară; contribuția fiecăruia nu trebuie să cuprindă mai multă informație decât este necesară. În cazul limbajului politic, asistăm frecvent la eludarea acestei maxime, atât prin lipsa unor conținuturi informative, cât și prin proliferarea unor clișee lingvistice, în strânsă legătură cu ideologia pe care o împărtășește emitentul; b) maxima calității impune ca locutorii să spună numai ceea ce cred că este adevărat și să nu afirme ceea ce nu pot dovedi. Omul politic este mai puțin interesat de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să-l facem să coboare din Olimp și mai ales să-l scoatem din ospiciul în care i-a plăcut mult veacului al XIX-lea să-l așeze"194. Îndemnurile lui Noica rămân valabile și astăzi, când tendința preluării unor clișee interpretative funcționează încă. Fiecare dintre măștile care i-au fost atribuite jurnalistului împreună și considerate separat poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților. Lipsa unei situări în context a operei eminesciene determină distanțarea de lumea de sensuri pe care poetul o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
realități ale timpului. Limbajul politic al epocii trădează încă semnele retoricii pașoptiste, marcată de patosul exprimării, o "retorică de amvon"493, care abundă în cuvinte și metafore religioase, cu finalități persuasive. Dincolo de amestecul de vechi și nou, de proliferarea unor clișee de expresie și de conținut, care obligă discursul politic al acestei perioade să intre într-un fel de pat procustian, remarcăm eforturile de înnoire, de modernizare și de specializare a mijloacelor de exprimare specifice limbajului politic al epocii. Identitatea stilului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
idei a modernității. Ortodoxia se definea pe sine și era catalogată de ceilalți ca o confesiune care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
natura, omul comun, lupta cu inerția, răul uman, alienarea ipotetică, liniștea interioară. Creația de referință rămâne indiscutabil Moartea căprioarei. Considerațiile stilistice, generos plasate în cuprinsul cărții, sunt pertinente și întregesc analiza, chiar dacă demonstrația este apăsat didactică, inventariind scrupulos neologismele, locuțiunile, clișeele lingvistice, termenii populari, cuvintele tehnice etc. Este un exercițiu util, deși valoarea poeziei lui Nicolae Labiș trebuie căutată în altă parte, în spațiul unui neoromantism patetic și vehement, al unei descătușări energetice de tip nietzscheean, altfel spus dionisiac. Cronotopul labișian
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
libertății și revoluției nu se exclud. El nu dorește distanțarea de temele epocii, era mai important să le trăiască, dar încearcă să dea viață proprie ideilor, temelor propuse și cerute de epocă. Se apropie de ele, chiar dacă unii le considerau clișee goale sau domenii exterioare poeziei și încearcă o remodelare în maniera personală a lor. În acestă primă etapă a creației, temele actualității suferă o tratare mai mult exterioară, din care nu lipsesc clișeele, patosul monoton, retorica vorbelor mari. Sunt accentele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
apropie de ele, chiar dacă unii le considerau clișee goale sau domenii exterioare poeziei și încearcă o remodelare în maniera personală a lor. În acestă primă etapă a creației, temele actualității suferă o tratare mai mult exterioară, din care nu lipsesc clișeele, patosul monoton, retorica vorbelor mari. Sunt accentele de specifică energie, proiectul unui model uman conceput în stil cotidian-realist. Mai târziu apare înclinația de a trece în prim plan viața interioară, necesitatea căutarii unui sens. Ion Pop reproșa acestei poezii impersonalitatea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Sunt accentele de specifică energie, proiectul unui model uman conceput în stil cotidian-realist. Mai târziu apare înclinația de a trece în prim plan viața interioară, necesitatea căutarii unui sens. Ion Pop reproșa acestei poezii impersonalitatea versurilor și frecventele alunecări în clișee de exprimare, epicizarea exagerată în care apare tehnica facilă a antitezei trecut-prezent, caracterul prea noțional cu ajutorul căruia Labiș ilustrează idei în loc să le traducă simbolic. În „Primele iubiri” se cristalizează și direcțiile biografiei lirice. Piesele cele mai valoroase sunt cele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și folosite curent de către vorbitor. Iată de ce, nu întâmplător, preocuparea poetului de a folosi un bogat material lexical de proveniență populară
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un „frunziș de aramă” amintitor de Eminescu: „Eu m-am desprins din munții vineții, Cascade vuitoare port în mine [...] Pădurea care mi-i a doua mamă [...] Fremătător la ea mereu mă cheamă.” Regretul nostalgicului din Frămîntare intimă, dus în lume (clișeul Goga) și întors cu pas „împleticit”, descinde din fondul abisal, dintre înaintași: „Pădure, sora mea, la tine vin [...] Sunt vinovat c-am risipit în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
separe este guvernul malian sau proxenetul. În alte cazuri, acest altcineva poate fi, de exemplu: - un element folosit de către un grup socialmente determinat (tinerii, țăranii etc.); - un element utilizat de un partid politic, o sectă, o disciplină științifică etc.; - un clișeu, un stereotip.... Ghilimelele se cumulează uneori cu un modalizator explicit. Astfel, în fraza care urmează, ghilimelele sînt asociate modalizatorului "pretinsă" și comentariului între paranteze care îl identifică pe "celălalt" (în ocurență "guvernul de la Pekin") față de care se distanțează discursul: Pretinsa
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
raportat, regulile de repartizare a italicelor și ghilimelelor variază de la ziar la ziar sau chiar de la un articol sau jurnalist la altul: În universul foarte "high bohemia" de la Beaton, munca consacrată fotografiei de modă constituie, cu siguranță, un corpus crucial [...] clișeele sale remarcabile sînt adesea atinse de un tetanism neliniștitor, care lasă să se vadă ceva foarte "comandat". Libération, 20 februarie 1997 Spre deosebire de "comandat", pus între ghilimele, care marchează o rezervă din partea enunțiatorilor, termenul "high bohemia" este marcat atît prin italice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
frumusețea lui Venus etc.): "Paul este un Tarzan", "Maria este o adevărată Venus din sat". Enunțiatorul presupune că există un referent deja identificat înainte de vorbirea sa ("Venus", "Tarzan"...), dar nu reține decît cîteva din proprietățile sale, ajunse în stadiul de clișeu. Aparțin aceleiași categorii și utilizările cu ajutorul determinantului un: "Un Piere Cardin ar fi lansat un alt parfum". Aici grupul nominal nu se mulțumește doar să facă referire la Pierre Cardin, ci îl prezintă ca posedînd niște proprietăți remarcabile, cunoscute de către
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lui Nichifor Crainic e de-o densitate, de-o intensitate și de-o bogăție în preocupări ne mai ajunse până la el. S-a dovedit astfel că nu densitatea în elementele proprii face teologia neagreată de intelectuali, ci prezentarea ei în clișee stereotipe, fără adâncire personală, fără trecerea ei prin intimitatea sufletească a teologului, de unde să se îmbrace în dogoarea convingerilor, în noutatea cuceritoare a unor prezentări care trădează o nouă descoperire a evidențelor adevărului etern, fulgerată pe rând în focul tensiunilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
petic și devine neopăgân, ca la Paris. E în oda Către Cleobul. Toată nomenclatura de rigoare, cetăți celebre, filosofi, curtezane, autori tragici, gladiatori, se îngrămădește după procedeul exasperant de banal al liricii franceze. Poza psihologică e de asemenea luată după clișeul școlii. Poetul e foarte indignat că trăiește la București în vremea noastră, într-un timp ca cel de astăzi și la Nord, într-o cetate De pe Pontul Euxin Tot așa maeștrii parizieni ai genului, când ajung la Atena, blestemă „barbaria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poetică a minții", propus de către Raymond W. Gibbs, Jr. și menit să demonstreze "preponderența gândirii poetice în viața de zi cu zi"100. În acest cadru conceptual, expresiile idiomatice dobândesc un rol decisiv: "Contrar perspectivei tradiționale, potrivit căreia expresiile idiomatice, clișeele și proverbele sunt unități semantice înghețate sau metafore moarte, datele furnizate de către lingvistica cognitivă și de către psiholingvistică indică faptul că multe dintre aceste expresii convenționale reflectă o gândire metaforică foarte vie, care constituie o parte a sistemelor noastre conceptuale cotidiene
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alte perifraze/sintagme/texteme (la 35 de ani, la jumătatea vieții etc.), asemenea substitute i-ar anula expresiei în cauză tocmai calitatea sa de textem, prin suspendarea relațiilor semnice care îl fac să evoce Divina Commedia. 2.2.2. Nici măcar "clișeele frazeologice internaționale" (tratate adesea, în chip eronat, ca formule pe deplin gramaticalizate) nu pot fi substituite prin simple perifraze. Astfel, o expresie precum călcâiul lui Ahile nu poate fi redusă la sintagma "punct slab", deoarece sintagma homerică evocă, pe lângă sensul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
calități ale celui căruia i se aplică etc.), de care se ține cont în contextul enunțării (de exemplu, nu vom întâlni niciodată expresia amintită în enunțuri precum I-am găsit călcâiul lui Ahile leneșului și obraznicului elev Georgescu). Desigur, utilizarea "clișeului frazeologic" respectiv nu presupune actualizarea întregului univers al Iliadei, tot așa cum textemul de proveniență dantescă reiterat adesea de către Coșeriu (nel mezzo del camin di nostro corso) nu implică neapărat faptul că profesorul urmează să-și ducă studenții în Infern, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
produce adesea un proces de vulgarizare, în urma căruia sensul originar al textemului nu numai că este redus la o formulă generică, dar suferă uneori chiar un proces de alterare. 4.2.2. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul "clișeelor frazeologice internaționale", cărora unii lingviști au încercat să le atribuie o valoare trans-"idiomatică" ("universală"). E adevărat că aceste fenomene nu țin de competența "idiomatică"; însă ele nu sunt nici fenomene de ordin elocuțional, ci depind exclusiv de competența expresivă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Blaga) au susținut, de pe poziții humboldtiene, importanța culturală a limbii (și, în particular, a textemelor). De exemplu, pornind în mod evident de la Humboldt (dovadă și recursul la "structura internă a unei limbi"372), Sextil Pușcariu a atras atenția asupra importanței "clișeelor" și a "asociațiilor constante" în configurarea mentalității unui popor: "Limba nu e [...] numai un servitor al gândirii, ci și un stăpân al ei. Dacă e adevărat că omul vorbește așa cum cugetă, nu e mai puțin adevărat că omul cugetă după cum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că omul vorbește așa cum cugetă, nu e mai puțin adevărat că omul cugetă după cum s-au deprins să vorbească înaintașii lui. În limba tradițională căutăm expresiile cele mai potrivite spre a ne îmbrăca gândurile, dar această limbă moștenită, cu anumite clișee și asociații constante, îndreaptă gândurile noastre pe căile pe care s-au mișcat și cugetele înaintașilor noștri, stabilind o legătură trainică între fiii aceluiași neam, o forma mentis națională."373 Totodată, Lucian Blaga a semnalat profunzimea și polivalența textemelor, referindu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
culturale rare pe care încearcă să le "salveze". Formele specifice de sacralitate pe care se sprijină de obicei (probabil mereu) însăși existența acestor culturi marginalizate - în cazul în care sînt recunoscute - sînt îngăduite cu condescendență și înlocuite arbitrar cu diverse clișee socio-istorice care denaturează adevărul și-i pedepsesc pe cei pe care pretind că-i ajută. Așa cum orice observator atent își dă seama, aceasta nu e decît o formă modernizată de colonialism". Atît la globalism, cît și la multiculturalism le sînt
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]