3,473 matches
-
de Filologie a Universității din București (absolvită în 1983), secția de Limbă și literatura română Limbă și literatura franceză, forma fără frecvență. Instructor de teatru și poezie la Casa de cultură din Târgu Neamț, unde organizează, începând cu anul 1984, Colocviile Naționale de Poezie de la Neamț, operator chimist, laborant, ajutor de ospătar, masor, profesor suplinitor, metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra-Neamț (1993-1997). Muzeograf la Casa memorială "Ion Creangă" din Iași (din 1998). Director adjunct
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la Cezar Ivănescu, 2006; Mihai Ursachi, în Zidirea. Opera în proză. Eseuri literare și filosofice, 2007; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Loredana Opăriuc, în Antologia Colocviului tinerilor scriitori, 2008; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. LAURENȚIU, Dan (pseudonim al lui Laurențiu Ciobanu), n. 10 august 1937, Podu Iloaiei, județul Iași m. 22 decembrie 1998, București. Studii liceale la Iași, licențiat al Facultății de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Constanța (din 2003) și a Clubului de Haiku "Bucurii efemere" din Tg. Mureș (din 2003). Deține câteva premii literare, obținute exclusiv pentru haiku-uri: Premiul Național de debut la Festivalul Internațional Sighetul Marmației (1997); Premiul pentru debut în haiku Colocviul Național de Haiku, Constanța (2003). După ce a debutat editorial cu o plachetă intitulată Viața mea cu lună (Editura Cronica, Iași, 1997), cuprinzând poeme de respirație scurtă și cu alonjă sentimentală, Rafila Radu a publicat două cărți tributare pasiunii orientale, reflectate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cultură la ziarul "Opinia" (1992-1995), director comercial al S.C. New-Yorker S.R.L., Iași (1996), director general administrativ al Universității de Arte "George Enescu", Iași (din 1997). Debut publicistic în cotidianul ,,Drumul Socialismului" din Deva (1985) și editorial cu volumul de poezii Colocvii (1993). Colaborează la "România literară", "Contemporanul", "Orizont", "Cronica", "Renașterea Hunedoarei", "Neamul românesc", "Opinia", "Opinia Moldovei". Cărți publicate: Colocvii, Editura Cronica, Iași, 1993; Calul troian, Editura Cronica, Iași, 1994; Rugă pentru anotimpurile din noi, Editura Cronica, Iași, 1995; Cel ce ridică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Arte "George Enescu", Iași (din 1997). Debut publicistic în cotidianul ,,Drumul Socialismului" din Deva (1985) și editorial cu volumul de poezii Colocvii (1993). Colaborează la "România literară", "Contemporanul", "Orizont", "Cronica", "Renașterea Hunedoarei", "Neamul românesc", "Opinia", "Opinia Moldovei". Cărți publicate: Colocvii, Editura Cronica, Iași, 1993; Calul troian, Editura Cronica, Iași, 1994; Rugă pentru anotimpurile din noi, Editura Cronica, Iași, 1995; Cel ce ridică piatra, Editura Helicon, Timișoara, 1995; Ultimul paradis, Editura Spiru Haret, Iași, 1993; Cămătarii de semne, Editura Junimea, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
III-lea la Festivalul umorului ,,Constantin Tănase", Vaslui (2004). Filonul din care își extrag substanța primele cărți scrise de Dumitru Spătaru este, neîndoielnic, livrescul tratat însă în cheie diferită: fie grav, reverențios față de opera considerată paradigmatică, fie parodic ori burlesc. Colocviile (Editura Cronica, Iași, 1993), Ruga pentru anotimpurile din noi (Editura Cronica, Iași, 1995), Cel ce ridică piatra (Editura Helicon, Timișoara, 1995) sau Ultimul paradis (Editura Spiru Haret, Iași, 1993) dovedesc îndeosebi apetența poetului pentru rescrierea în maniera celui pe care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași (2003); Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu (2003); Meritul Cultural în grad de Ofițer (2004); Premiul "Mihai Ursachi" pentru poezie la Salonul Național de Carte, Iași (2004); Premiul Fundației Culturale "Hyperion" (2004); Premiul pentru critică și eseu al Colocviului Generația '80 la maturitate (2010); Meritul Cultural în grad de Comandor (2010); Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România (2011). Retractil față de tot ce mai poate însemna, astăzi, referentul prozaic pentru o poezie postmodernă aglutinând peste măsură rezultatele observației "realiste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Proză al Asociației Scriitorilor din Iași (2000); Premiul Special al juriului "Poesis 2000" (2000); Premiul de Poezie "George Bacovia", acordat de revista "Ateneu" din Bacău; Premiul de Proză al Festivalului Internațional "Emia", Deva, (2001); Premiul pentru proză al revistei "Tomis" ("Colocviile Tomitane"), Constanța (2002); Ordinul Cavalerilor danubieni în rang de Cavaler al Literelor, acordat de Fundația Culturală "Antares" (2003); Ordinul "Meritul Cultural" în rang de ofițer acordat de Președinția României (2004) etc. Între volumul de debut al lui Valeriu Stancu (Înfrângerea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
32, Metz. RICARDOU J. 1967: Problèmes du Nouveau Roman, Paris, Le Seuil. 1971: Pour une théorie du Nouveau Roman, Paris, Le Seuil, col. Tel Quel. 1973: Le Nouveau Roman, Paris, Le Seuil, col. Ecrivains de toujours. 1975: "Belligérance du texte", Colocviul din Cerisy: La production du sens chez Flaubert, U.G.E. 10/18, nr. 995. 1978a: Nouveau problèmes du roman, Paris, Le Seuil, col. Poétique. 1978b: "Ecrire en classe", în Pratiques, nr. 20, Metz. 1979: "L'ordre des choses ou une
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
U.G.E. 10/18, nr. 995. 1978a: Nouveau problèmes du roman, Paris, Le Seuil, col. Poétique. 1978b: "Ecrire en classe", în Pratiques, nr. 20, Metz. 1979: "L'ordre des choses ou une expérience de la description méthodique", în Pratiques, număr special Colocviul din Cerisy: Pour un nouvel enseignement du français. 1982: Le Théâtre des métamorphoses, Paris, Le Seuil, col. "Fiction et Cie". RICŒUR P. 1986: Du texte à l'action, Paris, Esprit/ Seuil. 1986b: "Rhétorique-Poétique-Herméutique", în M. Meyer, ed. 1986. RIFFATERRE M.
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
durata de două ore; utilizarea unor modalități didactice mai adecvate specificului acestor clase: prelegerea școlară, dialogul euristic, studiul individual în clasă, lecția-dezbatere ș.a.; în evoluția procesului de instruire s-a pus accentul pe capacitățile de muncă intelectuală, folosindu-se seminarul, colocviul, activitățile aplicative ș.a. În general, cercetările din domeniul tehnologiei didactice converg spre următoarea concluzie: școala de astăzi, deși continuă să utilizeze metode practicate în învățămîntul tradițional, acordă prioritate tehnicilor euristice, celor operaționale îmbinate cu elemente de programare. Se militează pentru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cînd a mea era deja constituită, dar am fost imediat frapat de convergența lor. Am plecat de la aceleași constatări. Îl admir mult pentru concluziile la care a ajuns"40. Cu mare generozitate, René Huyghe a acceptat să participe la primul colocviu dedicat în Franța gîndirii lui Lupasco, pe care l-am organizat în 1982, la Sorbona 41. Lupasco a avut schimburi de idei fructuoase cu mulți alți artiști și critici de artă: Matta, Tapié, Soulages, Michaux, Pro Diaz, Nicolas Schöffer, Alain
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
am arătat de curînd și care mă adusese la disperare"5. Acest eseu despre Lupasco nu va fi publicat decît la 54 ani după moartea lui Fondane 6. Printr-o interesantă coincidență, a apărut chiar în ziua desfășurării unui important colocviu dedicat operei lui Lupasco și care a avut loc la Institut de France 7. DESPRE NON-CONTRADICȚIE CA PACT CU DIAVOLUL Trebuie să mărturisesc cu sinceritate că am trăit o senzație de disconfort citind Ființă și cunoaștere. Eseu despre Lupasco. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
obiecție majoră în ce privește aspectul ternar al Realității. Această obiecție avea să inaugureze un lung schimb epistolar și prin viu grai, punctat de cîteva perioade de tensiune, și al cărui dezno-dămînt s-a produs abia în mai 1986, cu ocazia unui colocviu la Sainte-Baume. Iată un fragment din această scrisoare: "Prefer să evit orice referire la triadă considerată ca "structură" bazică. Văd, în această trimitere, o posibilitate de confuzie sau, mai exact, un voal intermediar aruncat asupra realității mai profonde a sensului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
își avea sursa dincolo de vreun argument fondat pe logică, filosofie sau tradiție. Viața avea să ne ofere o ocazie nesperată de conciliere. Institutul pentru Întîlnirea și Studiul Civilizațiilor din Centrul Internațional de la Sainte-Baume ne-a invitat pe amîndoi la un colocviu cu tema "Căile cunoașterii: Gnoze-Științe-Teologii", care a avut loc între 16-19 mai 1986. Împins de un presentiment puternic, am dorit să-l văd pe Abellio înaintea acestui colocviu și, pe 11 aprilie, m-am dus la apartamentul său parizian. Inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din Centrul Internațional de la Sainte-Baume ne-a invitat pe amîndoi la un colocviu cu tema "Căile cunoașterii: Gnoze-Științe-Teologii", care a avut loc între 16-19 mai 1986. Împins de un presentiment puternic, am dorit să-l văd pe Abellio înaintea acestui colocviu și, pe 11 aprilie, m-am dus la apartamentul său parizian. Inevitabil, discuția noastră s-a orientat foarte repede spre problema ternarului. I-am spus că nu înțelegeam de ce, chiar și în plan simbolic, un număr oarecare ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
semnul interesului atît de rar, bazat pe relația dintre ceea ce gîndești și ceea ce trăiești. Pentru prima dată în discuția noastră, mi-a părut că ezită și mi-a spus că trebuia să mediteze singur asupra argumentelor mele. Surpriza mea de la colocviu a fost însă totală. În intervenția sa30, Abellio a subliniat cu putere că nu există opoziție între ternar și cuaternar, unul privind organizarea realității, celălalt, dinamica ei. L-am văzut chiar arătînd la tablă împărțirea ternară a sferei simbolizînd structura
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
N.: Să încheiem cu o problemă considerată de actualitate. Fără a ne lua propriile dorințe drept realitate, cred că putem afirma că, după o lungă a doua moarte, făcută din tăcere stingherită, opera lui Lupasco cunoaște acum o adevărată renaștere. Colocviul organizat la Institut de France în martie 1998 stă mărturie despre această evaluare critică, departe de orice celebrare lingușitoare a operei lui Stéphane Lupasco. Fapt la fel de remarcabil, tinerii filosofi și oameni de știință îl redescoperă pe Lupasco, fenomen pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mélancolie", Agresso-logie, vol. 24, n° 1, 1983. • "La topologie énergétique", La liberté de l'esprit, n° 12, "Pensées hors du rond", iunie 1986, cu contribuții ale lui Raymond Abellio, Marc Beigbeder, Olivier Costa de Beauregard, Gilbert Durand și Aimé Michel. COLOCVII CONSACRATE OPEREI LUI STÉPHANE LUPASCO: • Colocviu-dezbatere în jurul operei lui Stéphane Lupasco, 24 aprilie 1982, Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne, Paris, organizat de Asociația Hypérion și revista 3e Millénaire, cu participarea lui René Huyghe (de la Academia Franceză), Marc Beigbeder, Jacques Costagliola, Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ștefan Lupașcu", Ateneu, nr. 3, iunie 1982. * Basarab Nicolescu, "Lupasco et la genèse de la Réalité", 3e Millénaire, nr. 3, iulie-august 1982, pp. 36-47. * Basarab Nicolescu, "Ștefan Lupașcu și geneza realității fizice", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Alexandra Roșu (L. M. Arcade), "Colocviul Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iulie 1982. * Basarab Nicolescu, "Actualitatea filosofiei lui Ștefan Lupașcu", Cuvântul Românesc, iunie 1983. * Brigitte Ludwig, "S. Lupasco", Nouvelle Acropole, nr. 72, 1983. * Jacqueline Barbin, "Journées d'études sur la logique antagoniste de Lupasco", 3e Millénaire, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din acest motiv, hotărîsem împreună cu prietenii mei să așezăm revista Arguments sub semnul "gîndirii planetare", iar primele mele articole, din 1957, au fost consacrate Lumii a Treia. În acea perioadă, și viața mea devenise oarecum planetară. Orizontul invitațiilor la congrese, colocvii, conferințe sau cursuri, care fusese european în anii 1950-1957, se lărgise spre celelalte continente. În America Latină, mă simțeam "ca acasă" într-un oraș mare ca Buenos Aires, dar încă mai bine ca acasă îmi era în lumea amestecată a Braziliei, bulversată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
alți factori care concură la această pacificare. Un neo-cosmopolitism diferit de cel al filozofilor secolului al XVIII-lea, dar avînd, asemenea acestuia, o puternică polarizare europeană se răspîndește în rîndul conducătorilor, întreprinzătorilor, managerilor, inginerilor sau universitarilor, care călătoresc pentru afaceri, colocvii, congrese și stagii și care practică o convivialitate inter-europeană. Turismul cuprinde un segment din ce în ce mai vast al populațiilor europene, care se trambalează în auto-care, caravane, mașini, trenuri și avioane de la vest la est și din nord spre sud. Turismul ajunge în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
noi. Se admite acum că revoluția în cauză constituie doar manifestarea locală cea mai spectaculoasă a unui fenomen de anvergură mondială, ale cărui reverberații, active și fecunde, le resimțim încă. Inventarul preocupărilor din ultimii ani în legătură cu aceasta (cărți, studii, congrese, colocvii, "mese rotunde", expoziții, filme etc.) abia se prelucrează acum cu ordinatorul. Unele privesc direct istoria noastră și contextul ei geopolitic. Cu puțin timp în urmă apărea la Paris culegerea de studii privind imaginea Franței revoluționare în Europa centrală și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
privesc direct istoria noastră și contextul ei geopolitic. Cu puțin timp în urmă apărea la Paris culegerea de studii privind imaginea Franței revoluționare în Europa centrală și de sud-est, publicată de istoricul Georges Castellan, volum ce reunea lucrările unui substanțial colocviu pe această temă1. Editorul avea grijă să precizeze, în perspectiva bicentenarului, că această moștenire este importantă nu prin evenimente, contradictorii și discutabile, ci prin ideile, principiile puse la lucru în mai toată lumea. Într-un moment când Imperiul otoman dădea semne
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Acesta a fost primul "mare șantier" al SER; efectuarea de anchete naționale, pe domenii specializate, pe tipuri de public și pe locuri; politica de comandare a anchetelor prin intermediul ofertelor publice. Una dintre acestea (2001) privește tocmai practicile culturale în vederea unui colocviu (2002). Ministerul încearcă astfel să se asocieze cu anumiți universitari specialiști în cultură pentru a prelua de la ei unele concepte, în timp ce cercetătorii găsesc finanțări pentru a efectua lucrări care vor avea toate șansele să fie difuzate. Printre cele mai cunoscute
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]