4,204 matches
-
a premiului pentru Pace, a respins ea însăși de două ori aderarea, în cadrul unor refeerendumuri în 1972 și 1994. Dar, la 55 de ani după tratatul fondator de la Roma, acest Nobel ar împiedica o uitare istorică. Un număr important de comentatori sunt de acord că proiectul european, care a permis pacificarea unui continent obișnuit cu războaiele a fost, după Gandhi, celălalt "mare absent" al familiei laureaților. Printre ceilalți favoriți ai presei și ai experților se numără militantul belarus pentru drepturile omului
Uniunea Europeană ar putea câștiga premiul Nobel pentru pace () [Corola-journal/Journalistic/65660_a_66985]
-
care au fost prezenți în sală. Criticul, prietenul omului O inițiativă care merită salutată e cea a Cercului de Metacritică organizat de Mihaela Ursa la Facultatea de Litere din Cluj. Pe lângă întâlnirile bilunare, la care au participat deja câțiva tineri comentatori remarcabili (Alex Goldiș, Adrian Tătăran, Claudiu Turcuș, Cosmin Borza, Adriana Stan, Andrei Simuț, Iulia Micu), proiectul are și un blog anex, http://metacritic. wordpress. com. De acolo a aflat Cronicarul de întâlnirea din 31 martie, în care s-a discutat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6382_a_7707]
-
conform vechiului model critic heliadian. Premisele teoretice ale volumului sunt conturate analitic de către Rareș Moldovan - raportul dintre rezistență și compromis în perioada comunistă. După el literatura este intrinsec originală și extrinsec ideologizată prin intermediul unor "puncte de sutură" ideologice menite, crede comentatorul, să "adoarmă" vigilența cenzurii revoluționare. Aceste "colonii" permit în bună măsură talentului să subziste - compromisul nu este decât aparent, la temelia scriiturii de atunci fiind plasată logica "cibernetică" - funcționalizarea concepției "despre lume și viață" în scopul transmiterii unor idei "subversive
Noii critici by Dragoș Carciga () [Corola-journal/Journalistic/7391_a_8716]
-
alternativă păguboasă la "inspirația" ce ar trebui să cînte aidoma unei ciocîrlii ivite prin generație spontanee și evoluînd pe un cer ignar) ne apare ca un mobil convingător al substanțializării sale. Drept care ni se înfățișează oțioasă chestiunea pusă de unii comentatori ai poetului, în termeni amuzant contrastanți, dacă d-sa aparține sau nu "generației optzeciste" (fie și ca un optzecist avant la letre). În fapt, Ioan Flora e un poet singular. Dezvolîndu-se, grație apetenței d-sale polimorfe, pe linia unei sinteze
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
ci și în cea a terestrităților ocultate uneori de slăbiciuni, însă triumfînd îndeobște prin arta cuvîntului lor prin care culminează arta cuvîntului românesc în general (Blaga îmi spunea că Arghezi e cel mai însemnat geniu al celui din urmă). în calitate de comentator al cărților (una din fațetele multiplelor d-sale interese, care nu-i disipează personalitatea, ci, dimpotrivă, i-o exprimă centripet), Barbu Cioculescu e, astfel cum se cuvine, și un soi de memorialist. Om-punte între generații și epoci, scrie despre cei
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
povestiri) pe care o iau de bună. Fără jocurile ironice nesfârșite ale "optzeciștilor", dar și fără duritatea naturalismului "nouăzecist" (explorată în volumul scabros intitulat Cheta la flegmă), Dan Lungu s-a specializat, treptat, într-o literatură adresată în egală măsură comentatorilor și consumatorilor. El a înțeles, printre primii, acest lucru extrem de simplu, apăsat de atâtea edificii artistice și teoretice: că proza, în bună măsură, se scrie nu pentru sine, ci pentru un altul. Pentru alții, cât mai mulți. Lărgirea cercului de
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
condus. Meritele volumului de față reconfirmă, așadar, calitățile scrisului "scurt" al lui Dan Lungu: respirație naturală a paginii, fie ea liniștită ori accelerată, mobilitate stilistică, dexteritate în schimbarea registrelor și totodată acel sens penetrant al desfășurării de forțe pe care comentatorii de fotbal îl denumesc cu termenul, simpatic, de "perpendicularitate pe poartă". Când încă tânărul prozator va reuși să injecteze mai multă substanță în povestirile, ca și în romanele sale, vom avea în el un exponent de vârf al noii-vechii literaturi
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
președintele Traian Băsescu, pentru că în ziua următoare, la ora 9:00, să se întâlnească cu reprezentantul Guvernului, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean. Înaltul oficial american a precizat, în timpul unei întâlniri avute cu reprezentanți ai societății civile și un grup de comentatori, că are "încredere că întâlnirile pe care le-am avut aici România au fost reprezentative". Victoria Nuland a subliniat că SUA își doresc ca România să fie "marele aliat" din zona", dar pentru asta este nevoie de o țară curată
Kovesi, prima persoană cu care s-a întâlnit Nuland în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50799_a_52124]
-
atacăm astăzi problemă centrală a poeziei eminesciene: contradicția, nelămurita încă, dintre progresismul și reacționarismul conținutului ideologic al poetului". Așadar lui Eminescu i se intenta un proces ideologic. Tunurile erau reglate nu numai împotriva criticilor poetului, ci și împotriva poetului însuși. Comentatorul proletcultist susține cu aroganță de intrus că, deși a avut inițial o perspectivă socială justă, "nefericitul" autor al Scrisorilor a suferit înrîurirea "reacționara" a lui Titu Maiorescu (demonizat mereu), care a avut interesul expres "de clasă" de a-l îndepărta
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Alex. Ștefănescu Ion Pop & comp. Anul trecut a aparut (și a și dispărut, aproape neobservat de comentatori) primul volum, literele A-D, dintr-un Dicționar analitic de opere literare românești realizat din inițiativa Catedrei de literatură română, literatura contemporană și teoria literaturii a Facultății de Litere din Cluj. În această întreprindere amplă s-au angajat 29 de
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
cu noi cele mai bune cărți românești din toate timpurile, am putea recurge, ca la un ghid, tot la lucrarea clujenilor. În linii mari, dicționarul îndeplinește această funcție, de indicare a ceea ce are reprezentativ literatura română. Bineînțeles că pentru orice comentator este mare tentația de a se pronunța asupra selecției, de-a o raporta la bibliotecă ideală a literaturii române pe care, în mod sigur, o visează și el. Însă acest mod de a discuta este neloial. Nu se pot așeza
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
unei epoci. Informația brută, nesistematizată, este accesibilă tuturor, și e nevoie de o anume hărnicie pentru a o accesa. Ceea ce face însă diferența este un element pe care ne-am obișnuit să-l recunoaștem numai criticului, nu și istoricului: creativitatea comentatorului, capacitatea lui de a imagina și argumenta structuri explicative cât mai coerente. O spune, în stilul său scânteietor, G. Călinescu în Tehnica criticii și a istoriei literare : "În istorie, și mai ales în istoria literară, nu există structuri obiective, ci
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
sinteze sau din antologii și culegeri de texte. Grila istorică este imediat detectabilă în Literatură și biografie, volumul de studii, eseuri, comunicări academice și articole semnat de Mircea Anghelescu. Nu e vorba numai despre faptul că autorul, remarcabil cunoscător și comentator al literaturii române de secol 19, specialist în Heliade-Rădulescu și în problematica exilului - de la cel postpașoptist la cel postbelic -, își introduce și aici subiectele și temele preferate, abordându-le cu aceeași siguranță și cu noi nuanțe. Un text (o comunicare
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
Hamon, pentru a vizualiza mai bine trecerea ,de la vorbă, prin tăcere, la cuvântul viu". Dar acestea sunt reflexe firești, involuntare, de critic cu lecturi bogate și cu vocație pedagogică. Ele își găsesc o utilitate în aceea că elimină confuziile unor comentatori, derutați de proteismul creator al lui Sîrbu, de naveta lui continuă între viață și text, realitate socială și ficțiune literară; și discreditează, totodată, teza caraghioasă a unei exegete (Sorina Sorescu) potrivit căreia scriitorul ar avea o estetică rudimentară. Ion D.
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
în studiile literare autohtone o dovedește și modul echilibrat, depasionalizat, larg comprehensiv (dar nu necritic) în care abordează o moștenire istorico-ideologică gingașă, întro perioadă în care angajamentele ortodoxiste, pro-legionare ale intelectualilor români interbelici provocau, de regulă, atitudini vehemente din partea multor comentatori. Speculînd cu inteligență „nevoia revizuirilor drept argument”, atît cartea despre mișcarea „Iconar”, cît și cea despre Mircea Streinul se așază, firesc, în prelungirea demersului din Poezia de la Gîndirea, pledînd convingător pentru o mai dreaptă situare și o mai bună cunoaștere
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
adus în prim-planul literaturii noastre diaristice din interbelic, iar romanul Glasul al lui Iulian Vesper, apărut miraculos în „obsedantul deceniu” (1957), e plasat într-o relație surprinzătoare, dar plauzibilă, cu memoriile Aniței Nandriș-Culda, nu fără necesare delimitări polemice de comentatorii din anii comunismului. Capitolele despre Streinul, Chelariu și Vesper din ultima secțiune a volumului sunt, uneori, reduntante prin raportare la considerațiile deja formulate în monografiile anterioare despre „iconari”; o remaniere compozițională retrospectivă n-ar fi stricat. E de regretat și
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Mircea Mihăieș Cuvintele pe care le-am auzit cel mai des, în ultimele săptămâni, sunt "tacticizare" și "cinism". Ele provin, firește, din repertoriul comentatorilor de fotbal de la World Cup. Meciurile pe care le-am văzut au fost, într-adevăr, extrem de "tactice" (în sensul riguroasei așezări a fotbaliștilor în teren, a respectătii la milimetru a schemelor de joc) și de "cinice" (prin acest cuvânt trebuie
Schisme și cinisme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10466_a_11791]
-
și din partea NATO“, a adăugat el. Frattini a respins, totodată, orice polemică asupra gestului premierului italian, Silvio Berlusconi, care i-ar fi sărutat mâna liderului libian, Muammar Kadhafi, anul trecut, în cadrul unei reuniuni a Ligii Arabe, un episod asupra căruia comentatorii au revenit tot mai mult, în ultimele săptămâni. „Este vorba despre un amănunt legat de politica internă“, a comentat ministrul, afirmând că alte țări au dat, de asemenea, dovadă, în trecut, de multă ospitalitate față de liderul libian. De la începutul rebeliunii
Italia are reţineri faţă de o eventuală intervenţie militară în Libia () [Corola-journal/Journalistic/61162_a_62487]
-
care "va urma". Le așteptăm cu mult interes. Zelatorii lui Antonescu, în afara legii Multe ziare au prezentat pe larg Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care sînt interzise organizațiile, manifestările și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob. După cum apreciază comentatorii, Ordonanța e îndreptată împotriva zelatorilor lui Ion Antonescu precum și împotriva statuilor acestuia, ridicate în mai multe localități din țară, inclusiv în București. Interdicția se referă, de asemenea la numele unor străzi care au fost botezate "Mareșal Antonescu" de edili care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
trupe masate la graniță." După părerea lui Nistorescu, această dispariție are toate datele unei operațiuni "moșite" de servicii secrete. Iar concluzia sa e că dispariția lui Cubreakov ar putea schimba "nu doar cursul evenimentelor de la Chișinău, dar și istoria" * Alți comentatori apreciază că România nu trebuie să cadă în cursă și că în nici un caz această dispariție nu trebuie tratată emoțional, pentru a nu da prilej lui Voronin să acuze Bucureștiul de amestec în treburile interne ale Moldovei. Fiindcă e posibil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
și s-au supărat pe mine că le-am spus nu. Dar, de fapt, eu nici nu mai pot, dar nici nu mai vreau să mă risipesc. D.P.: Ce relație ai cu criticii tăi? M.P.: Am avut parte și de comentatori foarte buni, la obiect, care au știut ce să citească, și, sigur, au fost și o grămadă de grafomani. D.P.: Ai și tu nostalgia criticii de altădată? M.P.: Da, cînd deschid revistele literare, care, pînă în ’89, erau, toate, bune
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
vină că nu găsesc critici. "Apostroful" are doi critici buni, Ștefan Borbély și Irina Petraș. Dar eu n-am reușit să formez nici un critic și-mi pare foarte rău. Mă simt chiar vinovată, n-am reușit nici să creez un comentator profilat pe carte de filosofie, care să facă bune, aplicate recenzii la cartea de filosofie. Acum, după 1990, oamenii și-au ieșit din țîțîni, în loc să învețe să scrie debutînd cu "Revista revistelor", cu cronichete descriptive, sar toți direct în nu știu ce
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
lingviștii români - de la Aron Densusianu la Emil Petrovici, de la Dragoș Protopopescu la Virgil Cândea, au întâmpinat cu nedumerire și cu un concert de proteste stilul lui Cantemir: stil "bizar", "obscur", "nefiresc", "neromânesc" ș.a.m.d. 2) Ceea ce a șocat pe comentatori a fost îndeosebi neobișnuita sintaxă a lui Cantemir și mai ales inversiunile și dislocările sintactice. Chiar dacă au existat și aprecieri mai favorabile (Perpessicius, Șerban Cioculescu), autorii acestora nu le-au putut argumenta. De ce scrie Cantemir, de exemplu, "Să nu te
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
de către Dragoș Moldovanu prin compararea unui text latin (Andrei Wissowatius, Stimuli virtutum, 1682) cu traducerea lui de către Cantemir (în partea a III-a a Divanului): hiperbatele din traducere sunt mult mai numeroase decât cele din original: 82 față de 36. Nici un comentator, nici cei care cunoșteau studiul prof. Moldovanu (Sultana Craia, Adriana Babeți, Gabriel Mihăilescu) nu au relevat importanța deosebită a acestuia: studiul schimbă cu totul perspectiva asupra stilului lui Cantemir. Motivul: comentatorii nu au cunoscut contextul - nedumerirea generală cu care a
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
numeroase decât cele din original: 82 față de 36. Nici un comentator, nici cei care cunoșteau studiul prof. Moldovanu (Sultana Craia, Adriana Babeți, Gabriel Mihăilescu) nu au relevat importanța deosebită a acestuia: studiul schimbă cu totul perspectiva asupra stilului lui Cantemir. Motivul: comentatorii nu au cunoscut contextul - nedumerirea generală cu care a fost primit stilul lui Cantemir - relevat de Dragoș Moldovanu abia în cartea din 2002. Cantemir își afirmase clar intenția în prefața Istoriei ieroglifice, într-un text de atâtea ori citat: "Nu
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]