3,295 matches
-
Virgil P. Nemoianu (n. 12 martie 1940, București) este un eseist, critic literar, filozof al culturii și pedagog american născut în România. Deși este etichetat, în general, ca un specialist în literatură comparată, în realitate activitatea sa intelectuală acoperă un domeniu mult mai larg de preocupări și realizări. Filozofia gândirii sale îl plasează undeva în zona comună a neoplatonismului și a neo-kantismului, pe care le-a transformat într-un instrument menit să clarifice
Virgil Nemoianu () [Corola-website/Science/297594_a_298923]
-
și creațiunile sale simple, naive, dar adeseori străbătute de un spirit vast și genial, pe care numai mulțimile și popoarele îl pot avea“". Redactorul "Revistei noi" era la curent cu cele mai de seamă și mai noi teorii de folclor comparat. Prin studiul din "Columna lui Traian" (1882), intitulat "Doina. Originea poeziei poporane la români", Delavrancea se referă la Dimitrie Cantemir, care în "" dădea o primă explicație a cuvântului "doină", intuind un strâns raport de interdependență dintre om și natură, pe
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
de Arhivistică și Paleografie din cadrul Arhivelor Statului. În perioada 1934 - 1938 își pregătește teza de doctorat ca elev al Școlii Române din Franța de la Fontenay-aux-Roses, după ce solicitase fără succes o bursă la Școala Română din Roma. Audiază cursurile de literatură comparată ținute de Ferdinand Baldensperger la Facultatea de Litere și la Școala Normală Superioară din Paris, avându-i ca maeștri pe comparatiștii Paul Van Tieghem și Paul Hazard. Devine doctor în litere la Sorbona (Doctorat d'État, 1939) cu o teză
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
Invitat ca profesor „encargado de curso” la Universitatea din La Laguna (Tenerife, Insulele Canare), va preda aici, din decembrie 1948 până în 1979, limba și literatura franceză, ținând și unele cursuri de literatură italiană și portugheză, de limba română sau de literatură comparată. În 1958 solicită și obține cetățenia franceză. În 1964 și 1971 autoritățile de la București le permit celor doi copii rămași în România să se stabilească în Franța. În 1965 Universitatea din Bordeaux îl numește conferențiar de literatură comparată „en congé
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
de literatură comparată. În 1958 solicită și obține cetățenia franceză. În 1964 și 1971 autoritățile de la București le permit celor doi copii rămași în România să se stabilească în Franța. În 1965 Universitatea din Bordeaux îl numește conferențiar de literatură comparată „en congé de mission” în La Laguna, iar în 1978 este numit profesor titular în aceeași specialitate. În Insulele Canare, Alexandru Ciorănescu a fost din 1957 membru al Institutului de Studii Canariene, în cadrul căruia a condus Secția de bibliografie (1957 - 1960
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
Popescu afirma următoarele: „Dacă am afla că domnul Alexandru Ciorănescu, ale cărui studii de istorie și de istorie literară le cunoșteam din țară, iar lucrarea-i fundamentală, de curând retipărită, "Ariosto în Franța" e și astăzi un model de literatură comparată, pregătește un tratat de matematică ori scrie o simfonie, nu ne-am mira câtuși de puțin: omul e capabil de orice. Lăsând gluma la o parte, trebuie sa mărturisim îndată admirația și uimirea pe care ne-o trezește orice studiu
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
în limba franceză, și o sumedenie de alte „mărunțișuri” de mare valoare ... ” Volumul omagial publicat în 1991 de Fundația Culturală Română de la Madrid consacra 10 secțiuni operei lui Alejando Ciorănescu (filologie, literatură română, literatură franceză, literatură italiană, literatură spaniolă, literatură comparată, literatură generală, istorie română, Insulele Canare, Cristofor Columb și America) și un Appendice în care sunt înregistrate operele literare. În mai toate aceste domenii, Alexandru Ciorănescu a redactat lucrări de referință, ceea ce i-a determinat pe comentatorii săi să-l plaseze
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
Aceste programe au fost făcute pentru a încuraja acumularea de cunoștințe despre alte țări și pentru a extinde modele de bună practică în educație și domenii de pregătire în întreaga Uniune Europeana. Prin procesul Bologna, UE încearcă să impună standarde comparate și compatibile în întreaga Europă. Dezvoltarea științifică este sprijinită prin Programul Cadru al Uniunii Europene care a început în 1984. Consiliul European independent pentru Cercetare alocă fonduri UE către națiunile europene sau pentru proiecte naționale de cercetare. Al șaptelea program
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
operele sale științifice. În ceea ce privește opera literară, drama "Iphigenia" a fost interpretată de unii comentatori, în frunte cu Mihail Sebastian, a fi o alegorie a morții lui Codreanu . Începând din 1957, Mircea Eliade se stabilește la Chicago, ca profesor de istorie comparată a religiilor la Universitatea "Loyola". Reputația sa crește cu fiecare an și cu fiecare nouă lucrare apărută, devine membru în instituții ilustre, primește mai multe doctorate "honoris causa". Ca istoric al religiilor, Mircea Eliade a pus accentul asupra conceptului de
Mircea Eliade () [Corola-website/Science/297106_a_298435]
-
Ușui a călătorit în Statele Unite, unde a locuit timp de șapte ani. Cand nu a obținut alte răspunsuri din partea creștinilor de acolo, a intrat la Chicago Divinity School, din Chicago. Se spune că și-a susținut doctoratul acolo, studiind istoria comparată a religiilor și a filozofiilor. A mai învățat acolo și sanscrita, veche limba culta din India și Tibet. Dar Ușui tot nu a găsit răspunsul pe care îl caută, referitor la tehnică de vindecare. Nu mai există alte informații referitoare
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
în care mor corespunde aproximativ cu nivelul de C din atmosfera acelui timp. Totuși, descrește după aceea prin descompunerea radioactivă, permițând doar o estimare a datei morții sau fixării. Nivelul inițial de C pentru calculare poate fi ori estimat, ori comparat direct cu date cunoscute an cu an, din datele inelelor trunchiurilor de copaci (dendrocronologie) până la 10 mii de ani în urmă sau din depozitele sedimentare din peșteri cu până la 45 mii de ani vechime. Aceste comparații dau mostrei de lemn
Carbon-14 () [Corola-website/Science/318332_a_319661]
-
Urbino. Cursurile, desfășurate în cadrul Facultății de Drept a Universității din Urbino sunt susținute în limbile franceză, italiană și engleză de către profesori provenind din numeroase țări europene și acoperă subiecte de actualitate de drept internațional privat, de drept european, de drept comparat, precum și de drept italian. Prezența la seminar atrage după sine acordarea unui certificat, iar promovarea examenelor organizate în cadrul seminarului conduce, după caz, la obținerea unei diplome de drept comparat, a unei diplome de studii europene, a unei diplome de studii
Seminarul de drept european din Urbino () [Corola-website/Science/319585_a_320914]
-
de actualitate de drept internațional privat, de drept european, de drept comparat, precum și de drept italian. Prezența la seminar atrage după sine acordarea unui certificat, iar promovarea examenelor organizate în cadrul seminarului conduce, după caz, la obținerea unei diplome de drept comparat, a unei diplome de studii europene, a unei diplome de studii aprofundate de drept european sau a Diplomei de studii europene aprofundate a Facultății de Drept a Universității din Urbino. a fost inaugurat pe 24 august 1959 de către Henri Batiffol
Seminarul de drept european din Urbino () [Corola-website/Science/319585_a_320914]
-
Baring Garrod (1819-1907), a fost, între altele, o autoritate în domeniul bolilor reumatice și unul din consilierii medicali ai reginei Victoria, iar unchiul ei, Alfred Henry Garrod (1846-1879), a fost un fiziolog și zoolog cunoscut, profesor de fiziologie si anatomie comparată. Mama ei, Laura Elisabeth Smith, se trăgea și ea dintr-o familie de medici, bunicul din partea maternă fiind baronetul sir Thomas Smith, chirurg faimos în vremea sa. Doi frați ai ei, dr Alfred Noel Garrod și Lt.Thomas Martin Garrod
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
în urma obținerii de către Archibald Garrod a unui post de profesor la facultatea de medicină de acolo. Cu acest prilej Dorothy a devenit discipolul antropologului Robert Ranulph Marett (1866-1943) de la care a dobândit interesul pentru religiile omului preistoric și pentru etnografia comparată. Având și diploma de antropolog de la Oxford, Dorothy Garrod a vizitat în cursul unei călătorii de studiu în sudul Franței peșterile pictate din Munții Pirinei, în compania contelui Henri de Bégouën (1863-1956), la Niaux vizitându-l pe abatele Henri Edouard
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
(n. 1960, Bolonia) este o poeta, prozatoare, traducătoare și jurnalistă italiană. Absolventa de filologie, cu studii la Universitatea din Romă și la Universitatea Paris-Sorbonne, Paris IV, Franța - unde a obținut o diplomă de studii aprofundate ( DEA) în literatura comparată. Din 2001, este responsabilă departamentului de proiecte internaționale al Sindicatul Național al Scriitorilor (Sindacato Nazionale Scrittori). Începând cu octombrie 2005, a fost aleasă în Comitetul Congresului European al Scriitorilor (European Writers’ Congress), care are sediul la Bruxelles. În iunie 2009
Tiziana Colusso () [Corola-website/Science/316653_a_317982]
-
al operației cu păstrarea funcției genito-urinare; acest plan este denumit patetic de Heald “planul sacru” al disecției chirurgicale (2); Skandalakis propune ca acest plan să fie denumit planul Heald (40). În privința originii filogenetice a mezorectului un interesant studiu de anatomie comparată a fost făcut de Nano și colab (65). Comparând observațiile în urma disecțiilor la trei specii de animale (câine, porc și o specie de primate - "Macaca ape") și la fetuși umani Nano și colab. ajung la concluzia că mezorectul lipsește la
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
seminarul pedagogic „Oranim” al mișcării kibutzurilor, în localitatea Kiryat Tivon. Ulterior, între 1972-1974 a fost conferențiar la Facultatea de litere a universității din Tel Aviv, iar în anul 1974 a devenit profesor la Universitatea din Haifa, unde a predat literatura comparată. În 1992 s-a pensionat și a devenit profesor emerit al Universității Haifa. În 1953 Tuvya Ruebner a cunoscut-o pe pianista Ghelila Izreeli, care venise să concerteze în kibutz ca membră a unui cvartet al Filarmonicii din Tel Aviv
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
(n. 2 septembrie 1928, București - m. ianuarie 1999, București) a fost un istoric român, cercetător al istoriei sud-estului european (îndeosebi sec. XVI-XIX), istoriei ideilor și mentalităților, specialist în literatură comparată și teolog ortodox. Se naște la București în anul 1928. Umează Facultatea de Drept și pe cea de Litere (1945-1949) ale Universității București și cursurile Institutului Teologic Ortodox din București (1956-1958). Doctor în Filologie la Universitatea din București (1970). A
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Din 1963, de la fondarea acestuia, devine membru al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, odată cu relativa relaxare a situației politice din țară; va deveni director al acestei instituții între anii 1990 și 1997. Membru al "Asociației Internaționale de Literatură Comparată" (vicepreședinte 1979-1985), al "Societăților franceză, spaniolă, austriacă pentru studiul secolului al XVIII-lea". Obține mai multe burse importante în Anglia (1968-1969), Italia (1969), SUA (ianuarie 1985, ianuarie 1986), Germania (1987), Austria (1995). Din 1990 a început să predea la Facultatea
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Naționale a Laicilor Ortodocși de la începutul anilor 1990. În decembrie 1997 Guvernul francez îi acordă, în semn de recunoaștere a meritelor sale academice, titlul de "". Publică mai multe sute de studii, articole, rapoarte de cercetare etc. pe teme de literatură comparată, istoria mentalităților, istoria ideilor, istorie românească și sud-est europeană. Publică și studii de teologie (îndeosebi în anii '50, când nu are drept de semnătură în nume propriu, scrie sub pseudonim), colaborarea sa cu revistele teologice continuând de-a lungul întregii
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
1986), "Annales Historiques de la Littérature Française" (Paris 1975), "Dix-Huitième Siècle" (Paris 1986), "Revue de Littérature Comparée" (Paris 1971, 1986), "Études Balkaniques" (Sofia 1991), "Southeastern Europe" (Tempe, Arizona, 1976, 1978), "Kwartalnik Historiczny" (Varșovia 1982), "East European Quarterly" etc. În domeniul literaturii comparate, a început prin a se interesa îndeaproape de receptarea diferitelor tipuri de literatură (de limbă spaniolă) și autori (Shakespeare, Cehov, Dante) în România și s-a aplicat îndeosebi asupra literaturii române vechi, dedicând un volum special „cărților de înțelepciune” care
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
atât cu tradiția istorică și culturală locale, cât și să le plaseze în dialog, pe de-o parte, cu moștenirea religioasă și culturală a spațiului bizantin cât și cu evoluțiile culturale ale Occidentului european. Formarea sa ca specialist în literatură comparată, istoric, teolog și jurist, cultura sa enciclopedică i-au permis să pună în relație idei și interpretări provenind din mai multe domenii de cercetare. Înțelegerea sa asupra istoriei culturii europene - privită prin ochiul comparatistului, cu perspectiva istoricului, rigoarea juristului și
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
teorie-solfegiu), Ion Nonna Otescu și Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct). S-a specializat, ca auditor, la Universitatea din Berlin (1922-1924), cu Oskar Fleischer (istoria muzicii medievale, notație muzicală), Johannes Wolf, Richard Sternfeld, Hermann Abert (istoria muzicii), Erich Moritz von Hornbostel (folclor comparat, practica înregistrării fonografice), Curt Sachs (teoria instrumentelor), Johannes Wolf (muzica medievală), Max Friedländer (folclor), Georg Schünemann (pedagogie muzicală), Carl Stumpf (psihologie muzicală), Eduard Spranger (folclor comparat), Ferdinand Jakob Schmidt (pedagogie), Riehl, Groethnisen, Dessoir, Breysig. S-a specializat la Laboratorul La
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
titlului a fost în așa fel aleasă încât să poată sugera ab initio abordarea interdisciplinară a fenomenului administrativ. Și aceasta pentru că de-a lungul timpului, profesorul universitar dr. Ioan Alexandru a publicat numeroase lucrări de drept administrativ, de drept administrativ comparat și de drept public european, precum și numeroase studii și eseuri, toate trădând, deopotrivă formațiunea sa de bază - aceea de jurist - și, bineînțeles, vocația sa de cercetător în domeniul căruia i se subsumează Tratatul. Cât despre vocația autorului pentru domeniul abordat
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]