3,355 matches
-
combinat]. Evaluarea unei acțiuni se poate realiza prin analiza motivelor care au determinat-o. Dac] este generat] de l]comie, ur] și minciun], va fi în mod evident o acțiune imoral] sau negativ], iar dac] este motivat] de generozitate, de compasiune și de înțelepciune, va fi o acțiune pozitiv]. Ins] este necesar s] observăm consecințele acțiunii atât asupra celorlalți, cât și asupra propriei persoane, întrucat ambele aspecte joac] un rol important în procesul de evaluare. Cuvântul cetan³ (din dialectul pali) se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și eticii sociale de natur] utilitarist], datorit] preocup]rii pentru bun]starea material] și spiritual] a omului. R]mânând pe aceeași poziție utilitarist], putem sesiza și o component] altruist], concretizat], cu prec]dere, în cele patru virtuți absolute: bun]tatea, compasiunea, bucuria solidar] și st]pânirea de sine. Buddha subliniaz], de asemenea, și rolul datoriilor și al obligațiilor în contexte relevante. Sig³l½v³da Sutta prezint] datoriile și obligațiile p]rinților și ale copiilor, ale soților, ale profesorilor și înv]ț]ceilor, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de aceste manifest]ri ale r]ului, ci s] și practice virtuțile morale. Potrivit analizei efectuate de c]tre Wallace (1978), virtuțile se împart în trei categorii: virtuți ale conștiinței: sinceritatea, onestitatea și corectitudinea; virtuți ale bun]voinței: bun]tatea, compasiunea, bucuria pentru binele altora și calmul; virtuți ale înfrân]rii: st]pânirea de sine, abstinenta, mulțumirea, r]bdarea, celibatul, castitatea, puritatea. Structurarea acestor calit]ți morale arăt] c] etică budist] pune în centrul atenției o serie de virtuți necesare form
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane. Pe lang] analiza detaliat] a st]rilor emoționale negative, cum ar fi mânia, r]utatea, pofta trupeasc], invidia și neliniștea, Buddha a acordat un loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca de exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist] o gam] larg] și variat] de reacții emoționale care intensific] și extind sensibilitatea noastr] moral]. Leg]tură dintre psihologia moral] și etic] reprezint] o tr]s]tur] definitorie a sistemului budist și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și spiritual] a femeii, se fac numeroase referiri în discursurile budiste; mai mult, chiar Buddha a permis inițierea unui ordin distinct de c]lug]rițe. În sfera vieții de familie, femeia este asociat] ideii de stabilitate, grij], r]bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a constituit subiectul dezbaterilor în tradițiile de mai tarziu. Respingând discrimin]rile rasiale și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interzis c]lug]rilor s] se înroleze în armat], dar și s] lucreze p]mântul, întrucât ar fi putut pune în pericol viața insectelor. În ceea ce privește consumul de carne, a l]sat posibilitatea de alegere; ins], orice om dominat de sentimentul compasiunii ar trebui s] fie înclinat spre vegetarianism. În anumite împrejur]ri, însuși Buddha împreun] cu alti c]lug]ri se l]sau în milă semenilor, mergând pe str]zi și prin piețe și așteptând în ț]cere că oamenii s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rilor, interzicând doar consumul alimentelor otr]vite. De asemenea, el nu c]uta s] fac] din hran] un capriciu ori un fetiș prin care c]lug]rii s] caute purificarea. În acest sens, vegetarianismul reprezint] o practic] pozitiv] rezultat] din compasiune, iar obiceiul accept]rii hranei de la oameni de c]tre c]lug]ri nu punea nici o restricție legat] de carne. Problemă îmbog]țirii trebuie înțeleas] în termenii stilului de viat] la care face referire Buddha. În timp ce c]lug]rul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societate este practică acceptat] a regulilor cunoscute ale drept]ții, chiar dac] aceast] practic] cauzeaz] dificult]ți în unele situații. El a susținut, de asemenea, c] dorința dezinteresat] de a respecta aceste reguli se dezvolt] în mod natural, pe baza compasiunii pentru ceilalți. Astfel, din perspectiva lui Hume, putem vedea c] și virtutea supunerii fâț] de legi poate proveni în întregime din sentimentele și dorințele noastre. Kant a elaborat o versiune mai radical] a teoriei conform c]reia morală își are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt împ]rt]site în mod egal de c]tre toți. Cicero enumer] aceste tr]s]turi dup] cum urmeaz]: un caracter cinstit (necesar pentru o perspectiv] complex] și luminat] asupra lucrurilor), abilit]țile de comunicare, un sentiment natural de compasiune (pentru a sprijini viața social]) și bineînțeles, gândire rațional] (Legile I.vii-xiii). Universalitatea mai mic] sau mai mare a acestor tr]s]turi, precum și posesia lor egal] de c]tre ființele umane arăt] m]sura în care, pentru Cicero și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modul de gândire al unor„sfinți” sau al unor figuri „eroice”. Chiar dac] utilitarismul ofer] soluții unor chestiuni cum ar fi s]n]tatea public], teoria nu poate totuși explică „datele” care compun existența individului și nici actele de curaj, compasiunea, loialitatea sau viciul. Cazul Dorotheei ilustreaz] alte dou] aspecte ale teoriei virtuții. În primul rând, este vorba despre natura acestei valori, iar în acest sens ne putem pune dou] întreb]ri: „Exist] o tr]s]tur] esențial] pe care Dorothea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale mai multor teorii contradictorii: suntem perfecționiști platonicieni în acordarea onorurilor la Jocurile Olimpice, utilitariști prin aplicarea principiului selecției în cazul r]niților de pe front, adepți ai teoriei lui Locke prin afirmarea drepturilor asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul rând, urmași ai lui Kant și Mill prin afirmarea libert]ții personale. Așadar nu ar trebui s] ne surprind] conflictul dintre intuiții în filosofia etic] și prin urmare nici confuzia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deoarece identific] noțiunea abstract] a datoriei întâlnit] la Kant cu binele absolut (pentru cel mai mare num]r de indivizi) și ignor] modul în care acțiunea destinat] îndeplinirii acestei datorii depinde de elementele de caracter (de exemplu, lipsa sentimentului de compasiune). Dup] cum afirm] Joel Kupperman (1988) în ciuda opoziției dintre adepții kantianismului și cei ai consecințialismului... ...este ușor pentru cineva care citește câteva lucr]ri specifice oric]ruia dintre cele dou] curente s] își formeze în minte imaginea unui subiect moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al teoriei sale. El este ins] conștient c] idealul s]u de „supraom” (übermensch) nu va posedă ceea ce Hume numește „virtuți c]lug]rești”, printre care amintim umilință și castitatea; dar pe de alt] parte, Nietzsche nu pare s] considere compasiunea ca fiind o virtute care descinde din tradiții c]lug]rești precum iudaismul, creștinismul și budismul. Omul cu suflet în]lt]tor situat la nivelul spiritual a lui Zarathustra poate veni uneori în ajutorul celor s]rmani ca semn al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apoi și-a urmat propria să evoluție. viii. Sentimentele morale și dorințele Adepții teoriei virtuții motiveaz] acțiunile morale în termeni de dorințe și sentimente. Jonathan Bennett dezbate importantă sentimentelor și a empatiei în viață moral]. El analizeaz] și conflictul dintre compasiune și obligația moral], f]când referire la personajul Huckleberry Finn sau la liderul nazist Heinrich Himmler. În primul caz, morală specific] vremii respective cerea că Huck s] îl denunțe pe Jim, un sclav fugar cu care acesta devenise prieten. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discutarea virtuților și viciilor feminine. Feminiștii din trecut au pledat în favoarea unui ideal androgin, promovând virtuțile umane, în general, si nu cele specifice genului (masculine sau feminine). Studiile recente asupra feminismului resping ideea idealului androgin, constatând c] anumite virtuți (afecțiunea, compasiunea) sunt specifice mai degrab] genului feminin decât celui masculin (capitolul 43, „Ideea unei etici feministe”). Problemă caracterului comport] o dubl] abordare în perspectiva filosofic]: la nivel global, al întregii societ]ți și la nivel personal, din interior spre exterior. Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajut pe cei s]răci sunt considerat sfânt, dar când întreb de ce sunt s]răci sunt considerat comunist”. Ceea ce deducem de aici este c] ajutorul nu este reprezentat cu necesitate doar de r]spunsul menit s] aline și venit din compasiune, ci const] în identificarea cauzelor s]r]ciei și înl]turarea celor posibile prin intermediul acțiunii umane. Nu trebuie s] fii comunist pentru a recunoaște c] unele cauze sunt reprezentate de nedrept]ți, politici economice și altele de acest gen. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la dreptate. Voi preferă utilizarea termenului „compasiune”, deoarece ilustreaz] cauza ajutorului, acesta fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la dreptate. Voi preferă utilizarea termenului „compasiune”, deoarece ilustreaz] cauza ajutorului, acesta fiind identificat cu o datorie moral] ce încorporeaz] principii ale drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia dou] aspecte importante. Primul este acela c] oamenii au tendința de a aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând în acest fel greșit, se va accepta faptul c] cei foarte s]răci dintr-o tar] care nu este exploatat] pot fi ignorați. „Compasiunea” este orientat] eminamente c]tre viitor. Diminuarea suferinței, asigurarea nevoilor de bâz], respectarea drepturilor fundamentale, implementarea principiilor drept]ții sociale sunt aspecte ale binelui pe care îl putem face. Stoparea sau corectarea nedrept]ților f]cute de altii „în numele nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deci și de un principiu normativ pentru a stabili care drepturi au prioritate sau o inc]rc]tur] moral] special]. Dac] ne întoarcem la perspectiva agentului care, ca o persoan] c]reia îi pas], are nevoie s] își exprime aceast] compasiune, factorii determinanți ai acestei decizii sunt complecși. Mulți au de-a face cu circumstanțele, temperamentul și abilitatea, cu ocazia și oportunitatea. Dac] cineva își investește resursele în reformarea închisorilor din propria tar], dar a f]cut foarte puține referitor la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prieteni care au necazuri, copii handicapați, rude în vârst], iar aceste aspecte pot s] le absoarb] tot timpul, toate energiile și resursele. Acest din urm] lucru se întâmpl] frecvent. Totuși, trebuie admis faptul c], în cadrul datoriei generale de a dovedi compasiune, reducerea s]r]ciei extreme deține un statut special, iar în situații normale o persoan] c]reia îi pas] ar avea motive s] contribuie la reducerea s]r]ciei extreme, al]turi de celelalte lucruri despre care îi pas]. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ciei extreme, al]turi de celelalte lucruri despre care îi pas]. Dar de ce s] ne pese? În timp ce, în încercarea de a oferi un r]spuns, mulți vor pune accentul pe intuiția moral] conform c]reia avem datoria de a dovedi compasiune fâț] de ceilalți, exist] o multitudine de modalit]ți în care aceast] intuiție poate fi susținut] și interpretat]. Unii ar vedea-o drept datorie specific] de reducere a s]r]ciei, alții drept o aplicare important] a datoriei generale de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și de teoria recent] a lui John Rawls, explicat] în cartea O teorie a drept]ții (1971), discutat] în capitolul 15, „Tradiția contractului social”. Am preferat că în locul explor]rii diversele modalit]ți de ap]rare a datoriei sentimentului de compasiune s] iau în calcul dou] obiecții majore referitoare la ideea conform c]reia exist] datoria de a dovedi compasiune fâț] de s]r]cia aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capitolul 15, „Tradiția contractului social”. Am preferat că în locul explor]rii diversele modalit]ți de ap]rare a datoriei sentimentului de compasiune s] iau în calcul dou] obiecții majore referitoare la ideea conform c]reia exist] datoria de a dovedi compasiune fâț] de s]r]cia aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne p]să de ceilalți, aceasta nu dep]șește hotarele propriei ț]ri. Cea de-a doua neag] faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne p]să de ceilalți, aceasta nu dep]șește hotarele propriei ț]ri. Cea de-a doua neag] faptul c] exist] o datorie general] a compasiunii, fie în interiorul, fie în exteriorul ț]rii. vii. Dincolo de domeniul propriei responsabilit]ți Afirmația conform c]reia „caritatea începe de acas]” reprezint], de multe ori, o obiecție general] pentru acordarea asistenței în alte ț]ri, mai precis, un refuz de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]