4,753 matches
-
Având în vedere concepția lui Debarbieux<footnote Specialist în problematica violenței în mediul școlar footnote> (2000) potrivit căreia violența școlară are un caracter relativ, depinzând de interpretarea indivizilor implicați, statutul de victimă a hărțuirii psihologice este condiționat de percepția acesteia. Conștientizând profunzimea și complexitatea fenomenului, pe de o parte, și analizând anumite cazuri, pe de altă parte, considerăm oportună lansarea următoarelor interogații: Care este procentul aferent recunoașterii și raportării a acestor conduite ostile de către elevii țintă? Tăcerea anumitor elevi este justificată
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
comunicării cu acestea. Antrenarea elevilor cu deficiențe auditive în activități plăcute, care să le ofere satisfacții și să le mărească încrederea în propriile posibilități, crearea unor contexte de acțiune și comportament prin care elevii cu deficiențe de auz să poată conștientiza posibilitățile și limitele lor, dar și modalitățile de depășire a acestora printr-o bună comunicare și colaborare cu semenii sunt esențiale pentru a-i ajuta pe aceștia să capete autocontrol și să-și mențină motivația pentru comunicarea totală. Este știut
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
diferite contexte cotidiene și de însușirea unor modele corecte de interacțiune cu semenii. B. Ninje afirma „integrarea înseamnă să ți se permită să fii capabil, să fii tu însuți printre ceilalți...”. Iar noi, ceilalți, vom putea permite aceasta dacă vom conștientiza un lucru simplu: comunicarea cu persoanele deficiente de auz este la fel de necesară ca și în cazul persoanelor auzitoare, doar că aceasta se desfășoară după alte reguli, impuse de particularitățile deficienței auditive!
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
ar trebui să ne ferească de concluzia că lucrările lor par bizare pentru că nu știu să le facă mai bine. Nu nivelul tehnicii lor diferă de al nostru, ci ideile lor. Este un lucru pe care e bine să‑l conștientizăm încă de la început, pentru că ansamblul istoriei artei nu este relatarea unui marș triumfal spre progresul tehnic, ci istoria unei înlănțuiri de variații în idei și exigențe. Dispunem de dovezi din ce în ce mai clare că în unele condiții, artiștii băștinași pot să reproducă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
do un om ciudat și misterios, de multe ori încercând să‑l determine să‑și pună în practică cunoștințele sale pentru diverse interese chiar și publice, dar în același timp îl admirau, deși erau și mulți dintre aceia care nu conștientizau importanța concepțiilor și vastitatea cunoașterii sale. Niciodată nu a avut pre‑ tenția de a fi considerat savant, dar s‑a mulțumit cu cercetări în lumea vizibilă, cunoaștere pe care o considera necesară artei sale. Leonardo a fost genul de pictor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
suferă pasiv, în timp ce al doilea centru este doar o țintă sau o victimă rănită. Făcând un pas înainte către o apreciere mai realistă a situației, centrul secund este recunoscut drept centru de energie de sine stătător. Centrul prim ajunge să conștientizeze faptul că se află sub acțiunea unei puteri din afară atunci când este atras sau apropiat. Dacă noi, ca spectatori din exterior, decidem schimbarea subordonării, identificându-ne cu centrul secund, transformându-l în centru prim, întreaga dinamică a situației se inversează
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
atrași de o putere externă, localizată în pământul de sub picioarele noastre. Din punct de vedere fizic, greutatea și atracția gravitațională sunt același lucru. Din punctul de vedere al percepției, ele sunt înrudite, dar diferite. Printr-un efort mental special pot conștientiza această concepție mai sofisticată. Stând în poziție verticală, pot să mă las tras în jos de podeaua de sub picioare. Acest lucru implică golirea corpului de propria-i greutate. Mă simt ca o simplă păstaie. Toți mușchii mi se relaxează. Membrele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și în arhitectură, privitorul trebuie să fie conștient de totalitatea spațială a întregii opere dacă dorește să obțină o justă apreciere a oricăreia dintre părțile ei; acolo, de asemenea, momentele culminante ale compoziției punctează etapele evoluției. Pe măsură ce privitorul derulează ruloul, conștientizează entitatea preexistentă, chiar și numai în sensul limitat al anticipării a ceea ce îi este necunoscut. El construiește experiența efectivă printr-o acumulare gradată. Depășește călărețul în galop și soldații care merg pe jos, trece printre stâlpii porții de lemn, se
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din punct de vedere biologic, vederea trebuie să fie angrenată la înțelegerea unităților purtătoare de sens și la separarea unităților unele de altele. Nici oamenii și nici animalele nu ar primi un ajutor prea mare dacă ar fi făcuți să conștientizeze numai sutele de nuanțe care alcătuiesc imaginea optică, să spunem a unui măr, și ar merge dincolo de măr, în mediul său înconjurător; ceea ce trebuie mai întâi perceput este mărul ca obiect. Ceea ce ne este necesar pentru a identifica obiectul ca
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
tratamentul mai precar în raport cu ghidurile, aplicat pacienților de sex feminin. De asemenea, femeile sunt mai puțin aderente la tratament și tind mai des să renunțe la îngrijirea medicală proprie în favoarea familiei și îndeosebi a copiilor. Sigur, toate aceste constatări, deja conștientizate de lumea medicală și parțial chiar de societate, nu justifică decât un tratament egal al femeilor cu bărbații, din punct de vedere al patologiei cardiovasculare. De ce atunci o lucrare dedicată patologiei cardiovasculare feminine, precum și mișcările de tipul “Women Go Red
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
patologiei cardiovasculare. De ce atunci o lucrare dedicată patologiei cardiovasculare feminine, precum și mișcările de tipul “Women Go Red” dedicate recunoașterii și tratării patologiei cardiovasculare la femei? Explicația este simplă. Pe de o parte, femeile și lumea medicală trebuie nu numai să conștientizeze, ci să și găsească modalitățile concrete ale unui diagnostic și tratament similare pentru cele două sexe. Pe de altă parte, există diferențe reale, în fiziologia și fiziopatologia cardiovasculară între cele două sexe, în simptome, adesea atipice la femei, și modul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
și are prognostic mai defavorabil la femei (cu deficite restante), probabil datorită vârstei mai înaintate la care survine această afecțiune [33]. Din păcate, deși mortalitatea după AVC este, așa cum am văzut, mai mare la femei decât la bărbați, acestea nu conștientizează și nu sunt suficient informate asupra acestui lucru. Astfel, și măsurile de prevenție primară în acest sens sunt extrem de reduse. Și ne referim în special la cele de modificare a stilului de viață (păstrarea unui indice de masă corporală în
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de bariere în adoptarea acestor ghiduri, atât din partea pacientelor cât și din partea medicilor. Femeile sunt mai puțin receptive la tratament comparativ cu bărbații [62]. Deși riscul de a dezvolta o afecțiune cardiovasculară este ridicat, mai ales după menopauză, puține femei conștientizează acest aspect, majoritatea fiind îngrijorate de riscul de cancer de sân sau genital. În ceea ce privește corpul medical, un studiu a arătat că jumătate dintre medicii ginecologi și 1/3 dintre medicii interniști nu erau informați că fumatul este cauza principală de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
progreselor școlare, înscrise în aria reușitei/succesului sau nereușitei/insuccesului școlar. Managementul relațiilor educaționale văzut din perspectiva empatiei conturează un set de întrebări: Care sunt tipurile de comunicare specifice comportamentelor interpersonale empatice? În ce măsură elevul aflat sub incidența relației educațional empatice conștientizează beneficiul/avantajele produse de aceste relații? În ce condiții modelul didactic profesor-elev poate fi generator de reciprocitate statică sau dinamică în interiorul unui grup de elevi de o anumită vârstă? II.5.2.3 Factorii inductori de calitate La aceste întrebări
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și dobândirea de noi competențe în formarea viitorilor muzicieni instrumentiști”; s-a derulat în perioada 9.11.2009 - 29.11.2009. 4. Managementul schimbării La nivel societal au loc numeroase schimbări solicitate de aderarea României la Uniunea Europeană. Profesorul trebuie să conștientizeze necesitatea realizării unor schimbări de ordin profesional, relațional sau material pentru a se perfecționa cât mai mult. 5. Managementul timpului Profesorul trebuie să conștientizeze importanța gestionării eficiente a timpului: alocarea cu eficiență a unor secvențe de timp, pentru fiecare activitate
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
La nivel societal au loc numeroase schimbări solicitate de aderarea României la Uniunea Europeană. Profesorul trebuie să conștientizeze necesitatea realizării unor schimbări de ordin profesional, relațional sau material pentru a se perfecționa cât mai mult. 5. Managementul timpului Profesorul trebuie să conștientizeze importanța gestionării eficiente a timpului: alocarea cu eficiență a unor secvențe de timp, pentru fiecare activitate (planificarea); respectarea timpului acordat (organizarea); evaluarea constată a rezultatelor obținute (controlul). 6. Managementul stresului Factorii care pot conduce la apariția stresului profesional în rândul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
În urma asistenței active cu profesorii de la Academia „Mozarteum”, am asimilat mai multe cunoștințe, atât pe plan tehnic cât și pe plan artistic. Am reușit să înțeleg tipul de influență diferită față de cea din școala noastră (influența germană). De asemenea, am conștientizat cerințele europene pentru viitoarea mea meserie. Pe plan tehnic, am descoperit trăsătura arcușului pentru romantism (spiccato) și cea de detache. De asemenea, pe plan artistic am descoperit adevărata interpretare a concertelor de W. A. Mozart pentru vioară și orchestră (stilul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
analist, expert, gânditor, specialist reflexiv ce analizează, studiază, compară, concretizează pentru a pătrunde în substratul fenomenelor psihopedagogice, a situațiilor, problemelor inedite din clasă, din viață și comportarea elevilor. Cultura dirigintelui este în concordanță cu actuala condiție umană, îi permite să conștientizeze importanța acestei specializări în educarea tinerei generații. Din acest punct de vedere, activitatea dirigintelui este una relevantă, deoarece cadrul didactic se află la intersecția elev - diriginte - familie. Dacă acesta lucrează cu elevii într-un mod captivant, orientându-i spre valorile
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și nu și-a câștigat dreptul să facă din limita lui o limită de depășit. Spațiul care se întinde între limita de depășit și limita de atins generează fie comedia pretențiilor, fie o dramă a neputinței. Dacă ratatul își supra conștientizează o limită falsă, ajungând să creadă că ea e limita lui, bovaricul își ignoră limita adevărată, ajungând să creadă că ea nu-i aparține. Legitimă, în cazul ratatului, e limita pe care el ar fi trebuit să o atingă, iar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
luat în considerare nu numai ce vorbește fiecare, ci și ce cugetă și de ce cugetă astfel.” Pentru facilitarea conflictului, vom folosi persoana a II-a, singular. 1. Trebuie să cunoști tipul de conflict în care ești implicat. 2. Trebuie să conștientizezi cauzele și consecintele violenței și ale alternativelor de violență, chiar atunci când ești foarte nervos. 3. Trebuie să înfrunți conflictul, mai degrabă, decât să-l eviți. 4. Respectă-te pe tine și interesele tale, respectă-l pe celalalt și interesele sale
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ar fi prin urmare cunoașterea aspectelor dezvoltării, atât a celor legate de perioada copilărie și adolescenței, cât și de vârsta adultă. Reprezentanții acestei perspective au recomandat să nu se utilizeze pedepsele fizice în relația cu copilul.Copii trebuie ajutați să conștientizeze ceea ce urmează să li se întâmple când se comportă greșit și care sunt consecințele faptelor lor greșite asupra persoanelor din jurul lor. Cunoașterea problemelor teoretice ale dezvoltării nu este suficientă în formarea abilităților parentale.Ea nu contribuie în mod necesar la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
influență. Tehnicile relaționare, „externe și de identificare”, se bazează pe credința părinților că manifestările copilului nu sunt decât răspunsuri la conduitele persoanelor cu care el vine în contact. Tehnicile de motivare sunt “ interne și utilitariste”, ele urmărescsă-l facă pe copil conștientizeze raportul dintre costurile și beneficiile obținute dintr-o acțiune și, pe această bază, să renunțe la o acțiune sau să accepte o alta. Tehnicile de moralizare, interne și relaționare, constau în simularea sau inhibarea unei conduite a copilului prin apelul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
parte din eul social al persoanei, iar conformitatea cu norma îi asigură stima de sine; c) conștientizarea faptului că încălcarea normelor conduce la sancțiuni represive, în timp ce conformitatea reprezintă un proces socialmente “normal”, recompensat pozitiv; d) faptul că uneori indivizii nu conștientizează posibilitatea alegerii unor alternative de comportament în raport cu cel conformist. Fenomenul conformismului poate fi interpretat ca rezultat al unui proces de interacțiune-negociere ce se desfășoară între individ și grupul său de apartenență. Astfel, devianța apare ca o calitate atribuită de anturaj
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
grupului; în special în formele grave, actele de devianța determină o atitudine colectivă comună, o solidarizare emoțională a grupului, care reacționează pentru a-l sancționa pe deviant; -producerea unor schimbări necesare în cadrul sistemului social; în urma unor acțiuni deviante, grupul poate conștientiza faptul că unele reguli sau norme nu sunt adecvate contextului sociocultural aflat în evoluție sau că apar contradicții între prescripțiile unor norme ; în consecință, grupul se va mobiliza și va schimba normele respective. considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ardoare...” , iar ultima sursă de inspirație o reprezintă chiar amintirile sale din copilărie despre obiceiurile, tradițiile țăranilor ardeleni aflați sub stăpânire austroungară. Romanul rebrenian își are numeroase puncte de plecare în nuvelele publicate anterior: Ofilire: Saveta (Ana) se va sinucide conștientizând că nu e iubită; Răfuiala: Toma Lotru (George Bulbucă, țăran bogat se va căsători cu Rafila (Floricaă, fata săracă ce-l iubea pe Tănase (Ionă, un țăran sărac. Toma îl va ucide pe Tănase; Hora morții: Ileana (Anaă, fata lui
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]