3,849 matches
-
decât bărbații, mai ales văduvele", "Și visele țin de poziția (socială) în care dormi", "Un fals poate face celebru originalul", "Dac-am fi perfecți, n-am progresa; și nici n-ar mai fi nevoie" ș.a.m.d. Iată și o cugetare care, pentru istoria recentă a românilor, spune multe: "Cui nu-i dai voie să vorbească, până la urmă, urlă!". O notă de duioșie reținută "înmoaie", umanizează, causticitatea prezumată a discursului satiric și "doctorul în umor" (se) mărturisește: Nu există satiric care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și Mircea Crișan, a lui Sebastian și Fred Firea, a lui Pasternak și Sadi Rudeanu. Faptul că fiecare dintre cei antologați a comis, cândva, o pagină hazlie autorizează includerea în pluton, dar necesită, obligatoriu, stabilirea de grade, ierarhii, exceptări, explicări. Cugetarea, (maxima, aforismul) este menită să poarte sâmbure mai degrabă amar decât vesel, în acord cu esența realității investigate condiția umană. Cu cât cobori mai în adânc, cu atât se dizolvă zâmbetul și începe să fâlfâie aripa tragicului. Umorul injectat aforismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1969. În același an s-a izbutit, la Iași, înființarea Editurii "Junimea". Una dintre primele griji ale fostului său student a fost tipărirea monumentalului "Dicționar al înțelepciunii", la care Simenschy trudise 56 de ani, adunând și ordonând tematic 6000 de cugetări, din 14 limbi, unele de mult răposate. Întreprindere dificilă, fiindcă era vorba de caiete scrise cu creionul, multe pagini urmând a fi reconstituite după ciorne greu de descifrat. (A fost necesară și comandarea unor matrițe de linotip speciale, pentru literele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
matrițe de linotip speciale, pentru literele bizarelor limbi.) Datorită cercetătorului Cicerone Poghirc și a redactorului Mihail Grădinaru, cartea (1060 de pagini!) am izbutit s-o tipărim în mai multe ediții. Nu fără peripeții. Principala obiecție a Cenzurii: lipsesc (eroare ideologică!) cugetările... marxiste. Am "driblat" Cenzura, introducând în Prefață fraza (mincinoasă) "cartea este neterminată: autorul intenționa să aducă lucrarea până la gândirea secolului XX" și schimbând titlul din "Dicționarul înțelepciunii" în "UN Dicționar al înțelepciunii". Vor fi existând, nu-i așa, și altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unghiul de abordare care-l singularizează: Eminescu este literalmente înfierat în numele... moralei creștine! Și cum toți am auzit de isprava lui Grama, dar mai nimeni nu i-a citit frazele greoaie și inepte, socot că prezintă interes un "florilegiu" din cugetările trogloditului profesor de religie. Mai întâi, portretul-cadru: Eminescu nu-i decât "un aventurier care nicicând n-a făcut un studiu serios și sistematic, care, corupt și stricat în suflet și-n inimă încă din tinerețe, era deja blazat și ostenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o potrivă, ca să nu mai vorbim de germană și italiană, o bună parte a textului rămâne inaccesibilă. * D e-a dreptul ciudată noua carte a lui Theodor Codreanu, "Numere în labirint", Ed. Opera Magna, Iași, 2008. Este o culegere de cugetări și aforisme, dar și un Jurnal intim, ținut în perioada 1970-1975, o mini-istorie a literaturii vremii, văzută dintr-un unghi inedit, acela al dascălului de țară cu legitimă pretenție de accedere în breasla literaților, un "Jurnal de cărți" cu diagnostice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
marginalizate: "Eseu despre Cezar Ivănescu" (1998), "Complexul Bacovia" (2002), "Basarabia sau drama sfâșierii" (2003), "Caragiale abisal" (2003), "Transmodernismul" (2005) ș.a. Toate își găsesc "in nuce" începuturile în trăirile, lecturile și acumulările trădate de acest neobișnuit Jurnal, presărat cu sumedenie de cugetări ridicat la rang de aforism. Unele poartă sonuri de acum știute, altele atestă originalitate: "Puterea mi s-a părut totdeauna nevrednică de inteligență", "Marile idei se nasc în ilegalitate; când legea ajunge să recunoască ideea, nu face decât să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
istoria imperiului roman ("generalii romani promovau soldații pe baza dimensiunii penisului"), ajunge în Evul Mediu ("Dumnezeu a dat diavolului o putere de vrăjire mai mare asupra penisului decât asupra oricărui alt organ uman" credea Toma d'Aquino), reproduce o insolită cugetare a lui da Vinci ("Bărbatul căruia îi e rușine să-și arate penisul sau să-l numească, se înșală. În loc să se zorească a-l ascunde, s-ar cuveni să-l arate cu mândrie") spre a poposi îndelung întru lămurirea întrebării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
umor) o amendabilă frază sentențioasă: "Fiindcă, se știe, adevărata libertate de creație s-a putut manifesta plenar în România modernă doar în perioada interbelică și după decembrie 1989." Chiar se știe? Pă ce te bazezi? ar întreba Moromete. Nici autoarea cugetării, nici subsemnatul, n-au avut cum cunoaște direct această "adevărată libertate de creație" interbelică; există, însă, o consistentă bibliografie "la temă" (Marian Petcu a semnat încă... în veacul trecut 1999 instructivul volum "Puterea și cultura") și înainte de a te pronunța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
derapaje) este încadrat în ramă europeană (și nu numai), autorul izbutind corelări semnificative cu opiniile marilor specialiști în domeniu de pretutindeni. O carte ce-ți lasă gust amar, dar care, fără îndoială, trebuie citită. Fie și numai pentru revalidarea unei cugetări tip Woody Allen: "Intelectualii sunt ca mafia. Se omoară numai între ei." * L a Editura "Vremea" a apărut un volum masiv de documente intitulat "Conferința (secretă) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955". Ediția este impecabil alcătuită de Mircea Coloșenco și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
după guvernul comunist din martie, a adus poporului român în noiembrie și o noutate: „alegeri libere”. Așa le-au botezat organizatorii comuniști. Alegerile au fost atât de libere și de democratice, că s-au lăsat cu măsluirea rezultatului, după binecuvântata cugetare a lui Stalin... „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile!” PCR a vrut să distrugă democrația, și, a făcut o... Partidele istorice au fost împiedecate să-și facă campanie electorală... Armata Roșie a fost scoasă pe stradă de câte ori era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
miraculoasă, după guvernul comunist din martie, a adus poporului român, în noiembrie, și o noutate: „alegeri libere”... Așa le-au botezat comuniștii. Alegerile au fost atât de libere și de democratice, că s-au lăsat cu măsluirea rezultatelor, după binecuvântata cugetare a lui Stalin... „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile..!”..” Partidul comunist a vrut să distrugă democrația și a făcut-o. Partidele istorice au fost împiedecate să-și facă campanie electorală...Armata Roșie a fost scoasă pe străzi de câte ori
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nu-l auzea nimeni. Ion i-a fost cel mai apropiat prieten, din copilărie, încă... L-a iubit ca pe mama lui. Ce prieten.. mi-a fost Ion !”, îsi zise el cu inima tremurându-i, prin gând trecându-i o cugetare... , înseamnă că eu și Ion am avut același suflet..!” Un val de căldură îi inundă inima. În gând îi veni un alt dicton latin.. tot despre prietenie... „Sine amicitia vitam esse nullam”. Un val de tristețe îi acoperi chipul, murmurând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vorbea de acel intellectuel en chômage; intelectual „fără ocupație” care are totuși, în mod paradoxal, nevoie de mass-media, de instituții, de cititori (și de ritualurile lor), ca să fie recunoscut ca atare. Își nota Rougemont, răsturnând raporturile din Werther-ul goetheean, o cugetare pe care Ovidiu al lui Mincu ar putea s-o împărtășească: „Gândirea noastră ne sugerează niște modele de ordine pe care societatea integral dezagregată în care trăim nu mai pare capabilă să le primească. Se găsește, sau cel puțin s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
discuțiile suficient de ample acordate subiectului, cu precizarea: „într-adevăr, cursul de limba maternă [..] trebue să dezvolte, prin toate componentele sale: a) judecată și b) simțirea elevilor, apoi să-i deprindă cu c) idei clare, d) ordine și măsură în cugetare, în fine e) ordine și măsură în vorbire”, (idem), dar se declară nemulțumit că din toate scopurile nu se poate distinge și „educațiunea voinței”, pe care o consideră foarte importantă, argumentându-și intens punctul de vedere. în ceea ce privește acest aspect, Fl
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
intens punctul de vedere. în ceea ce privește acest aspect, Fl. Ilioasa citează „programa analitică de la 1934”, care menționa că „scopul învățământului limbii și literaturii române este să deprindă pe elevi a scrie și a vorbi românește și a-i integra ca sentiment, cugetarea și voință în totalitatea neamului din care fac parte”. (după Fl. Ilioasa, 1939: 8), dar precizează că: „numai dacă ei [elevii, n.n.] au căpătat dragostea dea a citi singuri pentru a-și forma și desvolta gustul literar, numai dacă au
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
logic și chiar ales gîndurile, simțirile și pornirile sale” (Fl. Ilioasa, 1939: 9). La acestea se adaugă acele competențe vizate prin studierea gramaticii, respectiv „spiritul de observație a fenomenelor lingvistice”, și achiziția unui „minunat instrument pentru analiza, pătrunderea și desăvîrșirea cugetării omenești” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); teoria literară, care este „un mijloc de orientare și ordonare în varietatea creațiilor literare” (Fl. Ilioasa, 1939: 10); istoria literaturii este un pretext pentru cunoașterea operelor scriitorilor naționali și prin ei a „aspirațiunilor înalte ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1] BUJOR, A.I., Fl. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-a secundară de băieți și fete, București, Cartea Românească, 1942. 1943 [1] ILIOASA, Fl., M. SÂNZIANU, Limba română cl. I-a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 176 p. [2] ILIOASA, Fl., ROTARU ION, Limba română cl. II-a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 264 p. [3] ILIOASA, Fl., Limba română pentru cl. 2-3a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 264
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cartea Românească, 1942. 1943 [1] ILIOASA, Fl., M. SÂNZIANU, Limba română cl. I-a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 176 p. [2] ILIOASA, Fl., ROTARU ION, Limba română cl. II-a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 264 p. [3] ILIOASA, Fl., Limba română pentru cl. 2-3a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 264 p. [4] ROSETTI, AL., [și J. BYCK], Gramatica limbii române, București, Editura „Universul”, 1943. 1944 [1] BUJOR, A.I., Fl. ILIOASA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ucenici, București, Cugetarea, 1943. 176 p. [2] ILIOASA, Fl., ROTARU ION, Limba română cl. II-a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 264 p. [3] ILIOASA, Fl., Limba română pentru cl. 2-3a toate cursurile profesioanle de ucenici, București, Cugetarea, 1943. 264 p. [4] ROSETTI, AL., [și J. BYCK], Gramatica limbii române, București, Editura „Universul”, 1943. 1944 [1] BUJOR, A.I., Fl. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-a secundară de băieți și fete, București, Cartea Românească, 1944
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1] BUJOR, A.I., Fl. ILIOASA, Carte de limba română pentru clasa a I-IV-a secundară, băieți și fete, revizuită în 1942, București, Cartea Românească, 357.p. [2] ILIOASA, Fl., Limba română pentru învățământul muncitoresc, clasa a II-a, ediție nouă, București, Cugetarea, 1945, 218 p. [3] SAMOILA, ALEXANDRU, Manual de limba română pentru clasa a III a, Editura Librariei R. Cioflec, 1945. 1946 [1] ROSETTI, A.; BYCK, J., Manual de literatura și limba română, pentru clasa a IV-a secundară, Forum, 1946
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
9] BOJIN, AL., Modalități de analiză a poeziei, în Studii de metodica limbii și literaturii române, București, EDP, 1974, p. 28-65. [10] BOJIN, A., Manual de limba română, pentru gimnaziu unic, clasa a II-a, Ediția a 2-a, Editura Cugetarea Georgescu Delafras, [1974] [11] BOJIN, AL., Problematica memorării textelor literare, în Studii de metodica limbii și literaturii române, București, EDP, 1974, p. 114-122. [12] BOJIN, AL., Studiul noțiunilor de teoria literaturii, în Studii de metodica limbii și literaturii române, București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Rotund, Eugenia Vâjiac, Constanța, [f.e.], 1988, 168 p. (SȘF. Fil. Constanța). * * * Buletin informativ metodico-științific. Colectivul de redacție: Lucia Jucu-Atanasiu, Vasile D. Țâra, Domnița Alexandru. 3-4 (1984-1985), Timișoara, TUT, 1986, 203 p. multigr. (SȘF. Fil: Timișoara). * * * Buletin științific. Iași, Editura Cugetarea, 2, 1993. (FȘCM. UMKI). * * * Cercetări de limbă și literatură. [Vol.] 5. Colectivul de redacție: Ioan Baba, Liviu Câmpean, Valentin Chifor, Corneliu Crăciun, Ioan Derșidan, Lucian Drimba, Grațian Gal, Dumitru Gherghel, Paul Magheru, Elisabeta Ramscher, Maria Tirla. Oradea, [f.e.], 1990
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mare lucru pentru o nație atât de căzută la îndemâna realului, cum este a noastră. * Scriu cu cea mai mare plăcere în genul care-mi place să-l citesc mai mult: jurnalul de idei. Este vorba de a urmări nașterea gândului, cugetarea pe cale să se facă, înainte de a încremeni într-un sistem; de a simți existența în plină desfășurare prin intermediul corolarului ei ideatic, în zona a ceea ce ea are mai tare. Un jurnal de idei încă mai sălășluiește în indecizia privitoare la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
simțuri ca și prin intelect. Nu poți să afli nimic despre orice realitate atâta vreme cât nu ai o experiere concretă a acesteia, și această afirmație era la fel de valabilă pentru bizantini și în cazul cunoașterii lui Dumnezeu. De aceea, orice discurs al cugetării filosofice a fost întotdeauna anchetat și din prisma valorii sale din perspectiva expe¬rienței concrete, cu alte cuvinte în ce măsură un discurs reprezintă o expresie textuală a felului concret de trăire a realității. Intelectualismul pur, ca și modularea imaginatorie a posibilităților
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]