3,786 matches
-
dozat al acțiunii, plasticitatea tridimensională a unor scene de masă și conturarea adecvată a psihologiei colective. SCRIERI: Răzbunarea, București, 1956; Dom’ majur în alegeri, București, 1957; Bogăția unui sărac, București, 1961; Întoarcerea la viață, București, 1962; Scrisoarea, București, 1962; La cumpăna nopții, București, 1964; La porțile Severinului, București, 1964; Moartea lebedei, București, 1969; Necunoscuta, București, 1971; Fata morgana, București, 1973; Prizonier la nouă ani, București, 1973; Viața nu iartă, Craiova, 1974; Ei doi și Pipo, București, 1975; Șoferi în uniformă, București
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
proceda, diferența apare Întotdeauna mai puternică decît asemănarea. Idealul egalitarist al secolului Luminilor rămîne astfel o utopie: un individ este cu atît mai interesant În ochii celorlalți cu cît se diferențiază de ei, fraternitatea nu survine decît În clipe de cumpănă: ea-i unește pe cei aflați În pericol, mobilizîndu-i mai degrabă Împotrivă decît pentru. O idee cît se poate de simplă, care stă probabil la baza nombrilismului membrilor oricăror minorități: fiind obligați să se privească mereu În oglinda Întinsă cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
textului, ST, 1984, 9; Constanța Buzea, Mâna poetului pe pagină, AFT, 1988, 10; Ioan Moldovan, Povara melancoliei, VR, 1989, 2; Eugen Simion, Un gentilom al himerelor, RL, 1990, 8; Ion Tudor Iovian, Ultima cină pe mare, ATN, 1990, 5; Papahagi, Cumpănă, 309-313; Steinhardt, Monologul, 248-250; Țeposu, Istoria, 73-74; Dicț. scriit. rom., I, 729-730; Perian, Scriitori, 147-148; Borbély, Xenograme, 125-128; Pop, Pagini, 244-249; Poantă, Dicț. poeți, 69-71; Daniel Ștefan Pocovnicu, Din exilul poeziei românești, ATN, 1999, 10; Mariana Ilie, Dacă e... Ion
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
grănicerești. Comunitățile de avere s-au născut și ele pe un atare suport etc. De ce ar trebui reformatorii de azi să le ignore?! Lucrul cel mai tulburător în studiile rurale ale tuturor monografiștilor este plasarea zonei lor de interes la cumpăna statului cu țăranii. Studiile rurale și monografiștii au fost o adevărată pârghie la cumpăna statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
De ce ar trebui reformatorii de azi să le ignore?! Lucrul cel mai tulburător în studiile rurale ale tuturor monografiștilor este plasarea zonei lor de interes la cumpăna statului cu țăranii. Studiile rurale și monografiștii au fost o adevărată pârghie la cumpăna statului, iar documentele rurale, de la cele ale lui Stefanelli și până la cele constituite prin ancheta monografică de la Fundu Moldovei, depun mărturie asupra creșterii poverii statului și a istoriei pe umerii țăranilor. Evoluția nu le-a adus sătenilor libertăți noi, ci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Eu trebuie să fiu, pref. Edgar Papu, București, 1984; Guguștiucul, București, 1985; Noaptea nopților, Cluj-Napoca, 1985; Podul de vamă, București, 1986; Viața, viața, Cluj-Napoca, 1987; Drumuri și fântâni, București, 1988; Dealuri de lut, Cluj-Napoca, 1990; Cartea copiilor frumoși, București, 1991; Cumpene, București, 1991; Locul și ceasul, București, 1994; Căderea pe gânduri, Târgu Mureș, 1996; Bătăi în dungă, București, 1999; Cartea sonetelor, Târgu Mureș, 2001; Și va fi ziuă, și va fi noapte, Târgu-Mureș, 2001; Mărturisiri și rugăciuni, București, 2003. Traduceri: Kemény
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
-urile acestora. Între acestea două se află ego-ul, ce mediază conflictul dintre ele și adaptarea la realitate. Id-ul reprezintă instinctivitatea romantică, iar superego-ul, conștiința morală (supralicitată în acele vremiă. Ego-ul e în concordanță cu erodarea temei conștiinței, predominantă la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și XX. Pe lângă triada id-ego-superego, psihanaliza a mai introdus-o și pe cea conștient - preconștient - inconștient. La originile inconștientului stă, în viziunea lui FREUD, pe lângă pulsiunile instinctive, și un important material psihic care este „refulat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a id-ului pulsional, ci și pe cea a psihismului refulat. În plus, el include o bună parte din supraego. Omul individual - persoana - are o mică zonă de conștiință și libertate și o mare zonă de inconștient. Ego-ul, care ține cumpăna între conștiința individuală și exigențele realității, tinde și spre idealitate, spre valori. O parte dintre trăirile refulate se pot orienta spre creație, prin sublimare, și, de asemenea, se instituie pentru fiecare și un „ego ideal”, un ideal al eului, așa cum
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1976 a predat cursuri de limba și civilizația română la Universitatea din Aix-en-Provence (Franța). Debutează în „Iașul literar” (1963). Publică articole și studii de istorie literară, adunate în 1978 în volumul Contribuții. Debutul poetic are loc în 1981, cu placheta Cumpăna gândului. A colaborat la „Argeș”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine d’histoire” ș.a. Poetul este un pillatian pendulând între notația pastelistă grațios-caligrafică și fulgurația reflexivă. Catrenele și distihurile din Cumpăna gândului, Semnul zăpezii (1984), Furtuna
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
loc în 1981, cu placheta Cumpăna gândului. A colaborat la „Argeș”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine d’histoire” ș.a. Poetul este un pillatian pendulând între notația pastelistă grațios-caligrafică și fulgurația reflexivă. Catrenele și distihurile din Cumpăna gândului, Semnul zăpezii (1984), Furtuna unui anotimp (1989) ș.a. cuprind meditații prilejuite de amintiri și de presimțirea orizontului vesperal al vieții. Percepția proaspătă a lucrurilor nu e însă sufocată de asemenea evaziuni. Tot astfel, în peisajele poetului, nostalgica privire înapoi
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
cu rigoare filologică - rigoare ce caracterizează și activitatea de editor a lui D. Acestora li se adaugă editarea, în 1974 și 1976, a lucrărilor lui Sextil Pușcariu Cercetări și studii și Limba română. SCRIERI: Contribuții, București, 1978; Confluențe, București, 1980; Cumpăna gândului, București, 1981; I. I. Mironescu, Iași, 1982; Semnul zăpezii, București, 1984; Furtuna unui anotimp, Iași, 1989; Anton Pann, București, 1989; Orga inimii, București, 2000; Pașii memoriei, București, 2001; Altfel de martori, Iași, 2002; Draperia de ceață, Iași, 2003; Probleme
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
în formulări frizând afectarea. Poemele ce vehiculează o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și peisagistică vitalist-mitice, cu accente de fantastic folcloric. C. cultivă tema străbunilor, a obârșiei, tinzând spre cristalizarea identității eului liric. Cartea anotimpurilor (1976) e o scriere „pentru copii”, în care răzbat pe alocuri
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
Scriitorilor (1983) și al filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (1983), Premiul UTC (1983), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză (1997) și poezie (1998). Din 1997, este secretarul Asociației Scriitorilor din Craiova. Când a venit vremea antologiei de autor - moment specific de cumpănă în cariera oricărui poet -, C. și-a pus lirica sub semnul heracliteismului: „O poezie deschisă, o poezie de sinteză, o poezie a însumării tolerante [...], ea nu întoarce spatele liricii existente, ci fața; preia din aceasta ceea ce găsește viabil. Poezia heracleitică
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
suferit în timp corectări), se vede circumspecția savantului dispus mereu să caute adevărul și nu să absolutizeze o părere, grija de a examina toate punctele de vedere relevante, într-o cernere pe care a vrut-o mereu nepărtinitoare. De aici cumpăna, mai mereu dreaptă, cu care sunt măsurate valorile spirituale ale Evului Mediu românesc, valori născute „la răspântia a două lumi: Occidentul latin și Orientul bizantino-slav”, de aici știința neșovăitoare care i-a îngăduit să pună în lumină raporturile, de substanță
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
trece munții și se stabilește în București, ca bibliotecar la Biblioteca Academiei Române. Face parte din conducerea „Sămănătorului”; în 1906 participă la editarea revistei „Viața literară”; ca secretar de redacție, conduce, alături de Mihail Sadoveanu, D. Anghel și St. O. Iosif, săptămânalul „Cumpăna” (1909-1910). Se numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Români (1908). Se sinucide la o zi după ce-și luase viața prietenul său St. O. Iosif. A colaborat la „Telegraful român”, „Tribuna”, „Familia”, „Foaia literară”, „Floare-albastră”, „România jună”, „Libertatea”, „Țara noastră”, „Luceafărul
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
la fel ca al doilea roman, Strigătul umbrei, situat, într-un fel, în continuarea primului. Se regăsesc aici aceleași personaje principale, aceeași vehemență a suferinței transpuse într-un discurs narativ polifonic. Diferența este însă notabilă: prozatorul amplifică diapazonul stilistic, înclină cumpăna narațiunii către povestire, instanța auctorială cedează spații importante vocii personajelor. Strigătul umbrei este un roman despre iubiri eșuate, într-o lume ostilă, înrăită, căreia i se refuză darul iubirii. SCRIERI: Gheață la mal, București, 1991; Strigătul umbrei, București, 1995. Repere
CIOCALTEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286244_a_287573]
-
1995; O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1996; ed. 2, Chișinău, 1997; ed. 3, București, 2002; Lucian Blaga, paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Cluj-Napoca, 1997; Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană, București, 1998; Plânsul demiurgului, Iași, 1999; Cumpăna cu două ciuturi, Timișoara, 2000; Brâncuși, poet al ne-sfârșirii, Chișinău, 2001; Critice, I-III, Craiova, 2001-2003; La Pomme d’or, Chișinău, 2001; Duiliu Zamfirescu între Natură și Idee, Focșani, 2002; Zeul ascuns, Chișinău, 2002; Esența ființei. (Mi)teme și
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Basarabenismul” și presiunea identitară, CL, 1997, 11; Simion, Fragmente, I, 111-114; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări, Chișinău, 1998, 588-596; „Armata a 14-a rămâne pe poziție” (interviu de Mihai Vicol), CRC, 2000, 6; Dicț. esențial, 167-169; Dan Mănucă, Dramatismul cumpenei critice, CL, 2001, 7; Petraș, Panorama, 186-187; Popa, Ist. lit., II, 1198; Liviu Grăsoiu, Subiecte niciodată epuizate, CL, 2002, 8; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Vlad Zbârciog, Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească, Chișinău, 2003. M.Dg
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
167-169; Dan Mănucă, Dramatismul cumpenei critice, CL, 2001, 7; Petraș, Panorama, 186-187; Popa, Ist. lit., II, 1198; Liviu Grăsoiu, Subiecte niciodată epuizate, CL, 2002, 8; Dan Mănucă, Duiliu Zamfirescu în actualitate, CL, 2003, 2; Vlad Zbârciog, Mihai Cimpoi sau Dreapta cumpănă românească, Chișinău, 2003. M.Dg.
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
Și așe, îndată o ficioară ghizdavă și frumoasă denainte-ne în picioare stătea, carea cu ochii sigeta, cu sprâncenele arcul încorda, cu fața singe vărsa, cu budzele inima spintica, cu mijlocul viața curma, cu statul morții râdica, cu cuvântul dzilele în cumpănă măsura, cu răspunsul sufletul de la mormânt înturna, iar cu singur numele Biruinții toată frumsețe biruia și covârsiia"47. Trăsăturile pe care Hamelonul le reține sunt în primul rând fizice, semn că, deși neprihănită, Biruința emană un erotism paralizant. Singura ei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să să primenească, Capricornul coarnele să-și plece, Peștii fără apă să să înece, Gemenii să să desfrățască, Ficioara frâmsețe să-și grozăvască, cosița galbănă în negru văpsască, Scorpiia ascuțit acul să-și tâmpască, Strelețul arcul frângând, ținta nu lovască, Cumpăna dreptatea nu mai arete, Apariul topască-să-n sete. Mars vârtutea în slăbiciune să-și primenească, Mercurie între planete nu mai crăinicească. Zefs monarhiia în veci să-și robască, Vinerea floarea frumseții să-și veștedzască, Cronos scaunul de sus în gios să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu biruiește dreptatea?), și măcar că cu nestâmpărată vrăjmășie într-acela chip îl goniia și nepărăsit de atâta vréme îl întiriia, însă în sine socoti că acel félu de scărăndăvicioasă vânătoare preste toată fărădelégea covârșéște, și așé, primejdiile dintr-îmbe părțile în cumpăna drépții socotéle cumpănind, spurcata aceasta faptă decât frica, carea despre partea monarhiilor purta, mai grea a fi află, și batgiocura isteciunii viclene decât lauda carea socotiia că cu prinsoarea Inorogului își va agonisi cu multul mai mare și mai neștearsă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 90 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 1 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 2 Idem, pp. 88-89. 3 Idem, p. 91. 4 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 5 Epistula ad Pisones. De Arte poetica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
literaturii bizantino-grecești de secolul al XV-lea (după căderea Constantinopolului), al doilea după modelul cărților sibiline de profeții (...) Dincolo de scriitură țâșnește însă puterea frustă a fondului lexical popular, ca de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 377 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 378 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 379 Idem, p. 88-89. 380 Idem, p. 91. 381 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 382 Epistula ad Pisones. De Arte poetica
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Numai în acest fel se poate realiza o terapie cu adevărat cauzală, care, dintr-un inevitabil elan holistic, trebuie să vizeze cele trei paliere ale umanului: fizic, psihic și spiritual. Din perspectiva unui registru individual, orice traumă majoră reprezintă o cumpănă existențială, o criză ce naște colocvii interioare, reflexii și mai ales întrebări. Pentru a le răspunde este nevoie de extinderea hărții, de îmbogățirea ei, prin deschiderea persoanei către spiritualitate, către cealaltă parte a cunoașterii. Această grefă spirituală semnifică ascensiunea către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]