6,546 matches
-
AURORA ȘTEFAN Cuvânt înainte Dascăl reputat, director de școală de renume în urbea vasluiană și organizator de manifestări științifice diverse, Aurora Ștefan este fără îndoială o prezență neobosită pe scena didacticii vasluiene, căreia îi face în adevăr cinste de câteva decenii. Nu se ține însă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
într-un punct de vedere al autoarei asupra abordării problemelor specifice școlii românești ancorate în viitorul apropiat. Se poate vorbi de o „rezistență” la ”schimbare” din partea familiei, o lipsă de interes, de o slabă motivare - față de actul educațional, pentru care dascălul este pus în situația să găsească metode și mijloace de atragere spre un învățământ modern și modernizat, în alegerea drumului propriu în viață. Climatul de creativitate în care învățătorul, în cazul nostru, stimulează curiozitatea, curajul, atmosfera de activitate liberă, în
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
viață chinuită, falsă, care arată diferite feluri „de a nu trăi, trăind”. Ar trebui să fugim de ea, să fugim de inerție, de stereotipia actelor, de mecanizarea lor, de răceala, indiferența și lipsa noastră de preocupare. În profesia noastră de dascăli și-n viața de elevi a micuților, trebuie să predomine pasiunea, care reprezintă flacăra unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală, care angajează întreaga persoană umană. Munca educativă invită la meditație, pentru întreaga viață. Factorul psihologic își are
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
sarcina lor se aruncă îndeplinirea unui lung șir de obligații. Cadrul didactic este cel care trebuie să aibă in vedere nu numai copiii, ci și mediul social în care aceștia trăiesc și se dezvoltă. Pentru ca cineva să aleagă meseria de dascăl, trebuie să se uite cu atenție și sinceritate la propriul „EU”, să știe foarte clar ce dorește îmbrățișând această meserie, să „învețe”a învăța pe alții, să urmărească ducerea la îndeplinire a tuturor solicitărilor unui cadru didactic bine pregătit, atașat
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
trebui considerate ca venind în ajutorul copiilor și cadrelor didactice, pentru a ușura procesul de predare învățare - evaluare, dar trebuie să păstrăm și din învățământul clasic românesc ceea ce este valoros. Să nu uităm că acesta ne-a format pe noi dascălii cărunți de astăzi și să căutăm a ne îmbunătăți stilul de predare - învățare - evaluare din mers, așa cum ne obligă această prelungită tranziție a societății. Un pas uriaș în însușirea tehnicii moderne de predare - învățare - evaluare, se face prin participarea tuturor
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
ca de obicei, ridică neputincios din umeri. În fața nevestei sale, el părea a nu avea nici un cuvânt de spus. Ce era de făcut? Lucrurile luau o Întorsătură din ce În ce mai neplăcută. Tot satul se adunase ca la circ În fața porții. Sosiseră și dascălul, și popa, care, aflând cum stau lucrurile, Începu să murmure rugăciuni de dezlegare În barbă. În fine, trecu de miezul nopții și spiritele Începură să se mai potolească. Femeia și bărbatul, care Îngenuncheaseră de câteva ori la picioarele ei, cerând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să se mai potolească. Femeia și bărbatul, care Îngenuncheaseră de câteva ori la picioarele ei, cerând În numele copiilor, iertare, părură să cadă la o Înțelegere. Popa nu stătu nici el cu mâinile În sân, ci Îl trimise la biserică pe dascăl ca să bată toaca și să alunge duhurile rele ce-și făceau simțită prezența În sufletul dreptcredincioșilor. Fiindcă fusese necinstită În fața Întregului sat, femeia cerea să fie recompensată cu jumătate din avutul vecinilor. Ca să scape de pacoste, vecinul se Învoi. Imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
40 de kilometri de Praga. Puțin Îți pasă ție de distanța dintre Praga și Nemec Hrad (sau cum s-o fi scriind numele respectivei localități). E deja destul că o formă pronunțabilă a numelui localității mai există În memoria bătrânului dascăl, deși tu nu asta ai vrea să cauți În ea. Îți porți privirea prin grădinița din fața prispei În care numai zambilele și ici-colo câte o lalea sunt Înflorite. Aproape de gardul dinspre stradă descoperi și o plantă ceva mai ciudată. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
La cătană-așa i-i scrisă / Să moară moarte ucisă; La cătană-așa i-i bună / Să moară fără lumină, / Fără lumină de său / Fără om din satul său. / Da popă cine i-a fi / De răsună dealurile / Și În loc de dascăl sfânt / Croncănesc doi corbi În vânt / Și-n loc de diac cu carte / Dobașul cu doba bate / Păcatele i-s iertate. Cine focu i-a cânta? / Tunurile și pușca / Cine focu i-a jeli? Numa sunetu puștii. Spontaneitatea acestui enunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Viviana merse la culcare cu amintirile de peste zi în gând, mai ales cu gândul la viitoarea călătorie cu trenul, care tocmai îi fusese promisă. Ziua crucii Deși era liniște, micuței îi mai răsuna încă în auz cântecul religios cu care dascălul Bezedei încheiase slujba. Toată lumea spunea că dascălul cântă ca un heruvim; Angelina nu știa cum cântă aceștia, dar glasul acela pătrunzător și melodios o făcea să simtă că Dumnezeu trecea prin sufletul său, lăsând în urmă pace și armonie. Alături de
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
zi în gând, mai ales cu gândul la viitoarea călătorie cu trenul, care tocmai îi fusese promisă. Ziua crucii Deși era liniște, micuței îi mai răsuna încă în auz cântecul religios cu care dascălul Bezedei încheiase slujba. Toată lumea spunea că dascălul cântă ca un heruvim; Angelina nu știa cum cântă aceștia, dar glasul acela pătrunzător și melodios o făcea să simtă că Dumnezeu trecea prin sufletul său, lăsând în urmă pace și armonie. Alături de bunica ieși din biserică, în ușa căreia
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
vreo învățătură. N-am putut învăța nimic în copilărie. Cartea mi-a fost dintru început atât de urâtă încât am spart capul aceluia care fusese pus să mă învețe să citesc, iar aceasta a avut un asemenea efect asupra celorlalți dascăli încât nimeni n-a mai cutezat să-mi arate măcar o carte. Mi-am petrecut , deci, copilăria așa cum se cuvinea: călărind, vânând, învățând să lupz, căci, la ce-i poate folosi unui bărbat să stea toată ziua cu nasul în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a știut ce să răspundă. Melissa a prins acest moment și i-a vârât inelul în deget. Cavalerul a redevenit el însuși imediat. O adevărată lovitură de trăsnet pentru bietul prinț! Copleșit de rușine nu mai îndrăznea să-și privească dascălul în față. Când a ridicat în sfârșit ochii, el nu a mai văzut acea venerabilă arătare, ci pe preoteasa Melissa, care prin puterea inelului apărea acum sub adevărata-I înfățișare. Ea I-a vorbit de motivele care o făcuseră să
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mai bună măsură, marea mobilitate a populației Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, 23 văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari ( arendași, n.ns.)<footnote Ibidem, d. 571/1832, f.12v-20r. footnote>, iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, 23 văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari ( arendași, n.ns.)<footnote Ibidem, d. 571/1832, f.12v-20r. footnote>, iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari<footnote Ibidem, d /1838, f. 108v-127r. footnote>. Și în anii care au urmatnumărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
f. 108v-127r. footnote>. Și în anii care au urmatnumărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve<footnote Ibidem, Tr. 1768, op. 2018, d. 976/1852, f.15v-25v. footnote>. Constatăm că și în această perioadă s-au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și 10 scutelnici<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, 10, Tr.166, d.18/1820, f.16r-18r. footnote>, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d /1838, f.132v-134r. footnote>, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve<footnote Ibidem, Tr.1768, op. 2018,d.976,f.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
văduve în 1838<footnote Ibidem, d. / 1832, f. 136v-139r. footnote> și 47 birnici, 2 bătrâni și 2 văduve în 1852<footnote Ibidem, Tr. 1768,op.2018,d. 976, f.75v-77v. footnote>. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887,f.99v-100r. footnote>. Prin natura lor, catagrafiile
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
nu fi primit vreo poreclă de-a lungul carierei sale. Și, lăsând la o parte orice considerente, trebuie să se recunoască deosebitul talent al elevilor de a porecli! Nu mică a fost mirarea noastră când "Barosanul", adică Nea Sterică Enăchescu, dascălul de latinește și franțuzește, și cel mai drag profesor al nostru, care ne-a fost cu adevărat învățător și părinte sufletesc timp de opt ani de zile, ne-a spus la una din lecții: ― Strămoșii noștri, romanii, purtau trei nume
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vedem de oră... Mda! Să poftească la lecție: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, și, ă, și... Popescu-Băjenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÎNĂ" În clasa a II-a, la Limba română, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascăl tare bun, de modă veche. Era bătrân, în ultimul său an de învățămînt, pentru că în anul următor a ieșit la pensie. Mărunt și gras, cu mustăți și cioc, cu ceas de aur purtat la vestă, Nea Tomiță, cum îi ziceam
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Și n-a fost unul măcar care să nu contribuie la această o ofrandă, renunțând la toate micile economii. Întâmplarea aceasta ne-a mișcat mult și ne-a făcut să ne fie și mai drag decât până atunci bătrânul nostru dascăl de Limba română, care vădise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de făcut acasă, fără să nu ne dicteze planul minuțios întocmit în clasă, așa că, oricât de slab ai fi fost la Limba română, era peste
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cea inspirată de Latină, după lungi dezbateri între colegi, cu calcule, probabilități și presupuneri de tot felul, mulți ne-am hotărât pentru secția modernă ― fapt la care a contribuit într-o foarte mare măsură știrea că Barosanul ne va fi dascăl până în clasa a VIII-a! Așa că m-am înscris la secția modernă, foarte invidios pe "realiști", că ei scăpaseră pentru totdeauna de Latină; pe când noi, tot mai aveam să dăm piept cu Matematicile de două ori pe săptămînă! M-am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
batistă mare, popească, și așteptam. Dacă mă chema la lecție, mă ridicam în picioare și spuneam fonf, îndurerat și bălos: ― Vă rog să mă scuzați, don' profesor, dar am o durere de măsele groaznică! ― Ah, stai jos, stai jos! răspundea dascălul... Ai vreo măsea cariată, sau o nevralgie? ― Nu știu, don' profesor... știu numai că mă doare de înnebunesc. ― Păi n-ai luat nimic, vreun antinevralgic, ceva. De ce nu te duci la dentist? ― N-am avut timp, c-a trebuit să
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
se amuză într-adevăr, râdeau cu hohote, numai pentru plăcerea de a face gălăgie. Se supăra însă deseori, mai ales când, venind în clasă, găsea vreun băiat afară din bancă. În asemenea împrejurări, judecata era scurtă. Fischer, care ne fusese dascăl de nemțește din cursul inferior, știa că sîntem "clei'' la materia lui. Habar n-aveam de gramatică; de vocabular, nici pomeneală; ajunsesem în clasa a VI-a, și nu știam măcar să scriem cu litere gotice. Felul de predare al lui
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]