4,964 matches
-
mediu de rezidență (urban-rural), precum și de unele caracteristici personale. Practic, Chelcea subliniează că la nivelul etnostereotipurilor apar o serie de transformări, acestea fiind supuse devenirii, în special datorită influenței pe care dimensiunea socială și politică o exercită asupra lor598. Problema devenirii imaginii este pe cât de interesantă, pe atât de complexă, pentru că presupune analiza unor procese și fenomene care pot cu greu fi investigate dintr-un singur punct de vedere sau considerând doar aspectele legate de transformările generate de trecerea timpului. Fără
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pot cu greu fi investigate dintr-un singur punct de vedere sau considerând doar aspectele legate de transformările generate de trecerea timpului. Fără îndoială, studiile și cercetările diferitelor structuri și elemente ale imaginii au evidențiat faptul că aceasta este supusă devenirii, fiind tributară istoriei și epocii. Complexul de factori care determină această metamorfoză, pe larg discutat în cuprinsul tezei, are în centru transformările pe care le resimte însuși individul, schimbările la nivelul lui răsfrângându-se și asupra proceslor imagologice și implicit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în măsura în care, prin intermediul conștiinței, se raportează la sine, mai exact, are o imagine despre propria existență și apoi despre existența celuilalt. În absența reprezentării, subiectul nu are sens pentru că nu are conștiință de sine. Din acest punct de vedere, vorbim despre devenirea subiectului întru ființă prin imagine, indiferent că aceasta se referă la propria persoană, la celălalt sau la orice alt obiect. Imaginea este o căutare continuă de sens în absența căreia realitatea nu ar putea fi procesată, iar individul ar rămâne
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
le conturează o societate, o cultură, o epocă? Argumentele elaborate de Eliade și Jung, deși extrem de valoroase pentru investigarea arhetipului și a formelor sale din interiorul istoriei, par să ignore faptul că acesta se sustrage istoriei, conținutul lui rămânând în afara devenirii. Dar ce conține, de fapt, arhetipul, dacă nu o imagine? De ce poate genera reprezentări, dacă el în sine nu este o reprezentare? Studiind cu atenție mituri despre aceeași temă, dar întâlnite în diferite culturi, remarcăm faptul că acestea conțin în interiorul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi presupozițiile înăscute ale individului de a avea o identitate și de a se raporta la un alter. Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o fenomenologie a imaginii, a identității și alterității termenii cei mai adecvați fiind construcție supusă devenirii, punct în care putem aduce în discuție problematica devenirii întru celălalt, proces complex care presupune un schimb permanent în cadrul relației eu/celălalt, schimb care poate fi privit drept o predispoziție înăscută a individului. Deși fenomenul apare preponderent în cazul interacțiunii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
identitate și de a se raporta la un alter. Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o fenomenologie a imaginii, a identității și alterității termenii cei mai adecvați fiind construcție supusă devenirii, punct în care putem aduce în discuție problematica devenirii întru celălalt, proces complex care presupune un schimb permanent în cadrul relației eu/celălalt, schimb care poate fi privit drept o predispoziție înăscută a individului. Deși fenomenul apare preponderent în cazul interacțiunii directe dintre subiect și obiect, devenirea întru celălalt poate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în discuție problematica devenirii întru celălalt, proces complex care presupune un schimb permanent în cadrul relației eu/celălalt, schimb care poate fi privit drept o predispoziție înăscută a individului. Deși fenomenul apare preponderent în cazul interacțiunii directe dintre subiect și obiect, devenirea întru celălalt poate fi considerată drept un mecanism al structurării relației identitate/alteritate și a conținuturilor acestora, dacă avem în vedere faptul că discutăm despre procese care participă la timpul istoric al individului. Între identitate și alteritate se stabilește un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tot ceea ce timpul nu-l poate ajuta să devină este înscrisă în natura sa. Acest altul este depozitarul viselor, a eliberării de cătușele propriei condiții, este stabilitatea în fața vieții și a morții, este unirea cu universul. Asistăm la o pseudo devenire întru celălalt, deoarece dialectica eu-celălalt este întreruptă de situația în care eul îl construiește pe celălalt cu ajutorul imaginarului, și nu este transformat prin el. Realitatea nu poate fi percepută decât prin intermediul copiilor platoniciene, acele umbre imperfecte care redau cu multă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
223, 224, 231, 255, 262, 293, 296, 297 conceptualizare, 12, 37, 159 conștient, 5, 10, 15, 68, 75, 83, 90, 92, 103, 119, 129, 148, 261 conștiință, 36, 55, 117, 143, 197, 210, 215, 218, 231, 262 creștinism, 131, 136 devenirea întru celălalt, 17, 160, 187, 203, 266 dimensiunea magică a imaginii, 25 epistemologie, 7 etichetă mentală, 232, 240 etnoimagine, 251 etnostereotip, 259 eu/celălalt, 266 eu/non-eu, 17, 144, 146, 149 eu-noi, 144, 148, 156 filosofie, 9, 17, 23, 87
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiecare analizată, din perspectivă istorică, pe baza reflecțiilor teoretice, atît cît există, și a producțiilor ficționale personale ale scriitorilor, în modul de funcționare și funcțiile ce o caracterizează. Autorii scot în evidență faptul că descrierea are un rol primordial în devenirea textului, în sensul că permite povestirea și îi facilitează în același timp funcționarea referențială. Dacă în seria evenimentelor se consideră că descrierea ar fi "un loc mai puțin informant din punct de vedere semantic", narațiunea fiind aceea care "dă tonul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
global mulți să considere că relația local-global va fi una conflictuală (Johan Galtung, 199926) iar aspirația către valori universale este atât o greșeală istorică, cât și o imposibilitate practică (H. Fujikane, 2003147). În ce măsură globalizarea intră în conflict cu devenirea individului și existența culturilor? Analiza relațiilor dintre individual și global, concepte percepute adesea ca antagonice, reprezintă o temă crucială în dezbaterea publică asupra reformei educaționale. Mircea Malița avansează un "model interpretativ al polarităților concordante potrivit căruia individul reproduce zi de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
decizii și acțiuni educative între factorii educaționali. El se referă la cerințe ca: proiectarea, decizia, acțiunea și evaluarea în educație să fie realizate în cooperarea și colaborarea dintre instituții, influențe și agenți educaționali. În momentele diferite ale creșterii, dezvoltării și devenirii ființei umane, fiecare dintre aceste instituții sociale are un rol important. Mai mult, azi este determinantă nevoia unui parteneriat educațional între familie, școală și comunitate, în favoarea unei educații eficiente pentru individ și societate. În rezolvarea multiplelor probleme de dezvoltare și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele”. Elevul trebuie să fie ajutat să înțeleagă și să își asume responsabilități de foarte timpuriu, pentru a ajunge să își asume responsabilitatea pentru el, pentru devenirea lui, pentru a-și poate face singur temele, pentru a-și organiza viața de zi cu zi... La început se poate realiza responsabilizarea prin joacă, deoarece copilul imită ceea ce vede la părinții lui, și de aceea este foarte util ca
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
într-un context sociocultural dat. Ca structură interioară, individualitatea - eul propriu - nu se identifică cu personalitatea care cuprinde întreaga interacțiune a individului cu mediul și prin urmare și relațiile interiorului său cu exteriorul, actuale ca și cele potențiale - întreaga sa devenire. Elementul central al oricărei individualități îl reprezintă personalitatea. Unii autori înlocuiesc termenul de personalitate cu cel de persoană. V. Pavelcu afirma că această preferință apare din două motive: a) unul exprimă alegerea termenului mai concret și comprehensiv: persoana este o
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
înțelegem numai conținutul conștiinței de sine și imaginea Eului în conștiința altuia, ci întreaga ființă umană, adică, asa cum precizau Sheldon și Allport, organizarea dinamică a aspectelor cognitive, afective, conative, fiziologice și morfologice ale individului. Personalitatea este o persoană în devenire. Este un mod de a fi al persoanei, orice persoană avându-și personalitatea sa; este modelul la care se raportează persoana, sistemul în funcțiune prin care se manifestă persoana. Dacă persoana este un subiect, personalitatea este imaginea obiectivă pe care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
redevenim măcar ce-am fost... O placă memorială, o carte „GIURGIOANABACĂU, Sat Biserică Oameni”, o aniversare mai deosebită poate pot alimenta dragostea (și considerația, prețuirea) pentru CE A FOST. Am vrut cartea ca un stop-cadru pe actualitatea localității, sprijinită de devenirea istorică și biserică, adică ortodoxismul declarat sat de 500 de ani, biserică nouă de 150 de ani, azi cu oameni cu sufletul cât „aroma” florilor. N-am știut atât de multe lucruri, dar am cutezat să zidesc acest monument care
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și de aici istorisiri la persoana I. Am reprodus (aproximativ) textele primite care nu se repetă, dar fiecare element autobiografic are mare grad de generalitate. Cititorul percepe un colaj cu oameni situațiitimp într-un mediu și un moment istoric, în devenirea acestui sat ca părticică a teritoriului românesc. O istorie a unui sat, prin oamenii săi, un eșantion din devenirea istorică a României, răstimp de un secol. 1. Marian BALAN Născut pe 24 august 1955, (jud. Bacău), la Giurgioana. căsătorit, 2
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
autobiografic are mare grad de generalitate. Cititorul percepe un colaj cu oameni situațiitimp într-un mediu și un moment istoric, în devenirea acestui sat ca părticică a teritoriului românesc. O istorie a unui sat, prin oamenii săi, un eșantion din devenirea istorică a României, răstimp de un secol. 1. Marian BALAN Născut pe 24 august 1955, (jud. Bacău), la Giurgioana. căsătorit, 2 fete, masteranzi în economie (managementul afacerilor în limba franceză) respectiv urbanistica (amenajare, proiectare și mobilitate urbană). 1983 - 1988 Absolvent
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Dar ... ce frumos cântă tot felul de păsări și în special privighetoarea ... Ce năvalnic sar emoțiile când pășești pe prispa satului; apare instantaneu lumea copilăriei cu oamenii de odinioară, cu țâncii, adolescenții, sau flăcăii care eram antrenați într-o imensă devenire a naturii înseși dar mai ales a personalității noastre. Aveam vise ... dar „folclorice”; avem dorințe greu de exprimat, aveam chemări și către frumoasa vecinului dar și către lumea necunoscută, aia ... de la tren, în sus ... Ce n aveam: uneori nu înțelegeam
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
parte, în aceeași măsură, din lumea inteligibilă. Însă, spiritul este prin sine nelimitat. În această privință, Dumnezeu și omul sunt din același ordin. Dar diferența esențială constă în aceea că Dumnezeu este infinit în act, pe când sufletul este infinit în devenire”. După Sfântul Grigorie de Nyssa, cunoașterea lui Dumnezeu este direct proporțională cu măsura propășirii în virtute. Scopul urcușului îl reprezintă unirea cu Dumnezeu, redată sub imaginea nunții din cartea biblică intitulată Cântarea Cântărilor. Progresul nu se realizează prin salturi mari
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Aceasta, fiind o putere activă, face și produce în chip dumnezeiesc, ca origine, cele create și atrage ca țintă, în chip providențial, pe cele ce se mișcă și le pune hotar”. Deci, tot ce se mișcă este creat, fiind în devenire, pornit de la un început și dezvoltându-se spre o stare desăvârșită, care e ținta lui, spre care aspiră. Odihna făpturilor în odihna Sfintei Treimi e o continuă îndumnezeire: „... vom primi în viața viitoare îndumnezeirea mai presus de fire, ce se
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
propriu să hărăzească ființelor create îndumnezeirea pe măsura lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de fire, și o ridică deasupra hotarelor ei prin covârșirea slavei”. Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din punct de vedere moral și ontologic, pentru că natura umană se deschide înnoită mereu și mereu în relația cu Necreatul și Infinitul. Și în lucrarea sa teologică Capete gnostice (teologice), 89, Sfântul Maxim se ocupă de problema stării sufletelor
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
devine una a semnificațiilor propriu-zise, iar această șansă o datorăm unui "dar" unic cu care am fost binecuvântați: limbajul articulat. Însăși alcătuirea noastră genetică include o componentă instinctual-a-fectivă a comportamentului. Structura pe care noi am adaugat continuu de-a lungul devenirii noastre ontologice semnificații, îmbogățind-o, adaptând-o ne-cesităților noastre, atribuindu-i valente specifice, dându-i noi dimensiuni și moduri de utilizare, pe atare structura comunicarea construiește lumea noastră, a oamenilor. O teza cu care aproape ne-am familiarizat este aceea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cel (auto)biografic-psihologic, "literatura" de "document". Nu trebuie să fim, totuși, atât de naivi încât să confundăm viața cu arta, și nici atât de prezumțioși încât să citim textul ca pe o ghicitoare. Drept urmare, am considerat mai profitabil să urmăresc procesul devenirii interioare a operei lovinesciene (edificată, am tot repetat, pe sistemul vaselor comunicante și al jocului de oglinzi), fără a neglija specificitatea estetică a textelor analizate. Din perspectiva aceasta, drama De peste prag trebuie înțeleasă nu doar ca un ecou al teatrului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tăcerii orgolioase, și pe o aspră pedagogie a simțurilor, îndemnând la refuzul "faptei", al "acțiunii". Pentru criticul modernist de mai târziu, "sufletul" e un referent noumenal, o entitate imuabilă (și inanalizabilă), înțeleasă la modul eleatic, fatalist chiar, ceea ce explică refuzul "devenirii" în timp, și, subiacent, indiferența față de "experiență" (i.e., față de viață în sine), înțeleasă ca prilej de remodelare a personalității (din unghi psihologic, repet, Lovinescu rămâne Lovinescu). Apoi, dacă e vorba despre sufletul unui scriitor, parcimonia utilizării cuvintelor ar trebui să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]