3,309 matches
-
foarte puternice(unitare în ceea ce privea coordonarea), care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale (unificarea presei catolice a reprezentat o prioritate pentru Vatican, care a întreprins numeroase acțiuni în întreaga lume pentru a realiza acest deziderat, ce nu a fost însă îndeplinit în totalitate). Centralizarea concentrată în jurul Vaticanului și al Papei a rămas o trăsătură fundamentală a modului de organizare a Bisericii. Prioritatea a reprezentat-o crearea unor instituții și organisme internaționale, naționale sau locale de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și Iași, în contextul social-politic existent în prima jumătate a secolului al XX-lea. Dezideratul unificării presei catolice românești a fost exprimat în nenumărate rânduri de către toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe proiecte de cotidian catolic ce ar fi trebuit să apară în capitala țării și care să-i
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nivelul publicațiilor religioase clasice, în care nu erau tratate subiecte politice (deși Vaticanul a dorit înființarea unor ziare care să abordeze teme social-politice și să creeze o forță politică catolică în România, care să se adreseze întregii societăți românești). Eșecul dezideratului de unificare a presei catolice din România a avut mai multe cauze, printre care neînțelegerile existente între cele două rituri (unit și latin), precum și între etniile din țară, în privința evoluției și dezvoltării mass- mediei catolice; un factor important l-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa catolică să nu fie unitară (ba mai mult chiar ierarhii catolici să se manifeste diferit în privința evoluției politico-sociale), au fost de altă natură, fapt ce a făcut ca dorința de unitate a manifestărilor catolicismului din România să fie un deziderat ce trebuia îndeplinit și prin presă. 178 J.L. Ruiz Sanchez, op. cit., p. 25. 179 După modelul din aceste țări catolice și în România a existat "Institutul Presa Bună", care se ocupa cu editarea și difuzarea publicațiilor catolice. Era de fapt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
naționalismului și căderea vechiului regim politic în care Biserica a jucat un rol extrem de important. Biserica a încercat să se plieze pe noile realități sociale, politice și economice prin metode și mijloace moderne, mass-media fiind unul dintre ele. 933 Un deziderat al presei catolice românești a fost acela de a crea un cotidian reprezentativ pentru toți catolicii din România, care să apară în capitala țării și care să prezinte pe lângă subiectele religioase și viziunea Bisericii Catolice cu privire la evoluția social politică a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au perioadele de înflorire economico socială asupra științelor și culturii, Istoria Medicinei invocă și ilustrează și în acest context dezvoltarea medicinei. Între empirism și asistența medicală științifică, se înscrie dorința omenirii de sănătate și efortul medicinei de a răspunde acestui deziderat. Cei mai mulți istorici ai medicinei, localizează începuturile ei în Grecia, în înflorirea Heladei. Sunt destui cercetători însă, care situează gândirea, înțelepciunea, logica medicală cu mult înaintea elenilor, afirmând că au fost medici și chiar un început de gândire medicală, cu multe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
era noastră, redă Cronica Japoniei, cu legende pe care le-au iscat zeii Olimpului lor, cu prietenii și rivalități precum și cu încrederea unui popor în destinul său. Lumea zeilor forma laturile unui triunghi nu echilateral și nu închis decât în deziderat. Erau așadar zeii cerului, ai pământului și ai adâncurilor marine, imprevizibile. Un arhipeleag de legende care leagă insulele de continent, și oamenii japonezi de voința dăinuirii. și în adevăr, tot mai mulți geologi și antropologi susțin că odată, aceste pământuri
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spre 1860, după ce descoperiseră 63 de elemente și dobândiseră o mai bună înțelegere a proprietăților lor, chimiștii erau pregătiți să facă un pas înainte în direcția unei mai profunde generalizări. Dmitri Ivanovici Mendeleev, un impunător chimist rus, a realizat acest deziderat în 1869, prin crearea tabelului periodic al elementelor. Mendeleev s-a născut în orașul siberian Tobolsk, o destinație frecventă pentru deținuții politici în Rusia țaristă, la 27 ianuarie 1834. El a fost cel mai mic dintre cei șaisprezece copii ai
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
au apreciat potrivit același interval pentru debutul vieții sexuale. Cei care și-au făcut debutul sexual după vârsta de 21 de ani au considerat potrivită o vârstă mai mică (18-20 de ani). Așadar, se conturează, cel puțin la nivel de deziderat, un model cu o medie de vârstă mai mică pentru începerea vieții sexuale, prezentând două vârfuri la 15-17 ani și la 18-20 ani. Figura 17. Distribuția subiecților în funcție de corelația între prima relație sexuală și vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
precum Etienne le Grand. Le dernier de Croisés (1957), fie pe teme culturale (Poezia lirică japoneză, 1962), completează imaginea preocupărilor lui intelectuale. Ar mai trebui amintit și volumul de doctrină politică intitulat Conducere și disciplină (1966), spre a consemna și dezideratele extremiste pe care B. le-a adoptat și le-a cultivat constant în activitatea sa, într-o totală contradicție cu sensul profund umanist și tolerant al literaturii sale. SCRIERI: Ram Kalu Adi, Madrid, 1957; reed. în Povești fără țară (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
în numele națiunii, ca replică la Apelul lansat de generalul Nicolae Rădescu, prin publicația „Uniunea română”, către toți românii din exil. Se vădește ca un program politic ivit din experiența gazetarului, gata să considere că lupta pentru eliberarea țării este un deziderat major al tuturor cetățenilor ei, indiferent unde se găsesc. Un asemenea program se află și în activitatea din exil a gazetarului, fiindcă acesta acordă paginii tipărite o greutate considerabilă ca semnificație a trăirii, ca mod de respirație intelectuală. Pentru R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
și liceal sau unele forme ale învățământului superior. Școala este o instituție care oferă servicii comunității din care face parte. Aceasta înseamnă că ea trebuie să facă față tuturor provocărilor mediului în domeniu. Este pregătită școală să facă fața acestui deziderat? Dacă nu, trebuie să înceapă să o facă. Aceasta înseamnă că școala trebuie să fie factorul cel mai flexibil și mai adaptabil pentru o integrare de succes. STUDIU DE CAZ I. Date personale: Numele și prenumele: B.A. Data nașterii
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
a cinematografiei românești”, cănd „ucenicia tinerei noastre cinematografii s-a terminat”. Articolul-program al primului redactor-șef, intitulat Planurile noastre, detaliază intențiile începutului de drum, Victor Iliu trecând în revistă câteva dintre principalele obiective ale publicației. De-a lungul anilor, aceste deziderate au fost în cea mai mare parte atinse, revista dobândind un cerc stabil (și important) de cititori. În primul număr au mai semnat Liviu Ciulei (care se pregătea să înceapă filmările la Pădurea spânzuraților), Eugen Simion (cronică filmului Omul de lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
resimțit ca împlinire - al spațiului deschis de limita de depășit. Expresii ca „armonie superioară“, „atingerea unui scop suprem“, „ducerea până la capăt“, „realizarea destinului“ etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * „Limita de atins“ este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnând o împlinire
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și serviciile necesare unui teritoriu bine administrat, apărat si prosper, dar și de a Îmbunătăți nivelul de trai al populației sale, măsurat printr-o gamă tot mai largă de indicatori. Dacă statul putea sau nu să pună În practică aceste deziderate era cu totul altă problemă. Evident, idealurile statului asistențial erau mai ușor de realizat, pe durata Întregii vieți a cetățenilor, Într-o țară ca Suedia - bogată, omogenă și cu o populație mică - decât Într-o țară ca Italia. Dar Încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
creeze o Europă „conservatoare, capitalistă, ecleziastică și dominată de carteluri”. Dacă se Înșela complet sau nu este mai puțin important. Problema e că social-democrații lui Schumacher nu ofereau o alternativă. Combinând programul socialist tradițional de naționalizări și garanții sociale cu dezideratul unificării și neutralității, ei au avut un scor respectabil În primul scutin din RFG, În 1949: 29% dintre opțiuni, adică votul a 6.935.000 de alegători (cu 424.000 mai puțin decât UCD-UCS). Dar, la mijlocul anilor ’50, cum Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
refugiați erau Înscrise În Legea Fundamentală din 1949. În primii ani ai Republicii, ei erau cei mai vulnerabili din punctul de vedere al locuințelor sau slujbelor și aveau astfel o motivație puternică să participe la alegeri sub imperiul unui singur deziderat: dreptul de a se Întoarce la pământurile și proprietățile lor din țările blocului sovietic - iar dacă acesta era irealizabil, obținerea de compensații pentru pierderile suferite. Pe lângă Vertriebene mai erau milioanele de veterani de război, al căror număr a crescut și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naționalismul, reînarmarea, gloria militară sau confruntarea ideologică nu prezentau interes pentru această lume a femeilor, dintre care multe munceau și Își creșteau singure copiii 20, având amintiri teribile din ultimele luni de război și din perioda imediat următoare. Adoptarea unor deziderate publice care să Înlocuiască ambițiile discreditate ale trecutului a fost calculată. După cum explicase Konrad Adenauer cabinetului său la 4 februarie 1952, descriind importanța Planului Schuman pentru conaționalii săi: „Trebuie să dăm o nouă ideologie poporului. Nu poate fi decât una
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era să rezolve conflictul algerian care o subminase Într-un mod atât de dramatic. Un an mai târziu, era limpede că Parisul și Algerul se Îndreptau spre o confruntare. Opinia internațională era tot mai favorabilă Frontului de Eliberare Națională și dezideratului său de independență. Britanicii acordau independența coloniilor lor africane. Chiar și belgienii au eliberat Congo În iunie 1960 (deși Într-o manieră iresponsabilă și cu rezultate dezastruoase)7. Algeria colonială devenea rapid un anacronism, iar de Gaulle Înțelegea perfect acest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prevină o Întoarcere la nivelul traumatizant al șomajului din anii ’30. Așadar peste tot În Europa de Vest, guvernele, patronii și muncitorii au conspirat la formarea unui cerc virtuos: cheltuieli guvernamentale sporite, impozitare progresivă și creșteri salariale limitate. După cum am văzut, aceste deziderate erau deja Întipărite În opinia generală, făurită În timpul războiului și În anii imediat următori, că este nevoie de o economie planificată și de un stat asistențial, Într-o formă sau alta. Ele erau, prin urmare, produsul politicilor guvernamentale și al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de a reconfirma În 1960 carta fondatoare a partidului din 1894, care urmărea colectivizarea mijloacelor de producție, precum și refuzul de care s-a lovit liderul reformist Hugh Gaitskell când le-a propus laburiștilor britanici, În același an, să Înlăture un deziderat identic din programul partidului (celebra Clauză a IV-a), formulat În 1918. Acest contrast se datorează În parte diferențelor din experiența recentă: pe social-democrații din Germania și Austria - ca și pe comuniștii din Italia -, amintirea luptelor devastatoare și proximitatea pericolului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
continuat să lupte pentru unificarea - cu forța, dacă era nevoie - a Întregii insule. Aceasta a fost situația timp de patru decenii. În anii ’60, poziția oficială a autorităților de la Dublin semăna cu cea a autorităților de la Bonn: deși susțineau public dezideratul reunificării naționale, În sinea lor erau mulțumite de amânarea sine die a chestiunii. În paralel, guvernele britanice succesive au ales să ignore pe cât posibil situația delicată pe care o moșteniseră În Ulster, unde majoritatea protestantă Îi domina pe catolicii locali
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un set comun, moștenit și mai degrabă abstract de principii și obiective. Măsurile politice concrete contau mai puțin decât apartenența la un grup. Dar În anii ’70 atenția a fost monopolizată de măsurile concrete. Au apărut partide și mișcări cu „deziderat unic”, a căror bază electorală era descrisă de o geometrie variabilă a intereselor comune: deseori limitate, uneori chiar de ordinul capriciului. Campania pentru Bere Adevărată (CAMRA) din Marea Britanie, remarcabil de reușită, este un exemplu reprezentativ: inițiată În 1971 pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Început să menționeze cu siguranță crescândă RDG, ca stat german distinct și perfect legitim, cu un viitor propriu - Întemeiat, susțineau ei acum, nu doar pe antifascismul germanilor „buni”, ci pe teritoriul și patrimoniul Prusiei. Dacă În 1968 Constituția RDG amintea dezideratul unificării sub steagul democrației și al socialismului, În Constituția modificată din 1974 fraza lipsește, fiind Înlocuită cu promisiunea de a rămâne un stat „aliat permanent și irevocabil cu URSS”. Interesul oficialilor RDG pentru Ostpolitik avea și motive mai directe, de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marii Britanii, deși ferm reglementată, era poate cel mai puțin „planificată” din Europa. Guvernul manipula constant „semnalele” fiscale și mecanismul prețurilor, dar singurul aspect cu tentă ideologică al vieții economice britanice au fost naționalizările introduse de guvernul laburist după 1945. Deși dezideratul „statului proprietar al mijloacelor de producție, schimb și distribuție” (Clauza IV din programul laburist formulat În 1918) a rămas În platforma partidului, puțin lideri Îl mai luau În serios. Statul asistențial britanic avea ca nucleu nu „colectivismul” economic, ci instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]