43,048 matches
-
performativ al acestuia, cu toate implicațiile de necesitate și libertate (discutate și cu alte prilejuri, referitor la Muzica Naturală și Timp densitate 1 - n.<footnote Op. cit. pp. 20-28. footnote> Dar când vom face apel la mentalitatea (interioritatea) unei formări a discursului muzical, nemaifiind direct relaționată vizual de un anume simbol grafic, atunci capacitatea creatoare (creativă) a interpretului urmează a se aplica altfel în configurarea operei muzicale. Interpretul va lucra direct asupra altor resorturi generative ale limbajului muzical articulat, fiind vorba despre
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
ulterioare să propunem câteva modele structurale urmând a se aplica în prestația actanților. Vom încerca a depăși stadiul anecdotic - să-i zicem, grafic - al formării unor anume etape de lucru spre a accede la cel funcțional al Logicii aplicate în discurs (invenție).
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
face muzică se exprimă prin intermediul melodiei acompaniate. Stilul omofonic avea să marcheze trecerea muzicii din biserică în salon ,iar pe planul structurilor sonore, trecerea de la construcția de fugă la cea de sonată. Procesul durează câteva decenii și presupune adoptarea unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată, o expresie a bunei cuviințe mai presus de forță, abandonarea aspectului prolix, stufos. Se cere un nou gen de melodie, un alt fel de textură, simplificarea conținuturilor. În zorii noii epoci, muzica era chemată să
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
liber, la impulsul argumentului epic, între prezent, trecutul apropiat sau mai îndepărtat și un viitor din ce în ce mai deductibil.Similitudinea cu procedeul dispersiilor motivice, a variațiilor tonale surpriză, operate de găndirea muzicală, este uimitoare. Mihail Diaconescu construiește un discurs cu o structură simfonică fără echivoc atunci când folosește un rulaj psihologic- atitudinal cu sensuri cvasi-nelimitate, similar unor trasee modulatorii antinomice, intersectabile pe diagonale fracturate ale cadranului tonalităților. O multitudine de personaje se perindă, întretăind drumul autorului, creând puncte de controversă
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
și în Estetică,este deja evidentă în această partitură. Și aici, Cuclin evită perioadele cu o construcție anume (paralelă, secvențială), dar intenția variațională face ca lanțurile de fraze să derive firesc, din nuclee tematice înrudite, ceea ce creează o coeziune a discursului sonor. Fluxul melodic ce pare să „țâșnească” din inspirație, oarecum rapsodic, este, insă, riguros controlat în plan logic. Concertul pentru vioară și orchestră în la minor nu are număr. Manuscrisul original al partiturii generale, aflat în colecțiile aceluiași cabinet, M.R.
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
că trebuia să stau în centru pentru a-mi putea face exercițiile cotidiene pianistice, iar unchiul ședea departe și nu avea pian. Concertul deslănțui un adevărat delir. Sala Talia (ceamai mare sală a Sibiului) era tixită până laultimul loc. Flori, discursuri din partea Reuniunii Femeilor Române, cu președinta d-na Catinca Bârseanu, soțiamarelui luptător ardelean Andrei Bârseanu în frunte, îmi prezentară omagii și felicitări. Cu o seară înainte fui oaspetea părinților lui Octavian Beu, Dr. Ilie Beu și soția sa născută Colbai
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
din nou un concert în care am fost sărbătorită cu toată căldura și recunoștința întregului public. Un covor de flori era așternut pe tot parcursul meu, iar pe scenă era o adevărată grădină de plante. Între pauze mi se ținură discursuri de recunoștință din partea „Musikvereinului” și Frauen Verein-ului și o profuziune de flori îmi acoperi pianul și scaunul meu de la pian. Era un moment foarte emoționant. Locuiam peste drum la prietena mea Maria, de care mă despărții foarte greu a doua
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
din vedere, dar, pentru a ajunge în inima lui, poetul se transformă într-un producător laborios, făcând lungi și complicate ocoluri artistice. Omul și inanimatele își vorbesc în multe versuri, își pun întrebări, aleargă pe străzi și strigă ori țin discursuri, ca într-un în care adevărurile profeților și năzbâtiile nebunilor se amestecă și se confundă. O ușă o ia din loc, camera se face și ea nevăzută, "întunericul a plecat/ a ieșit pe ușă/ înfundându-și/ jobenul pe ochi". Strada
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
iarba și norii, la fel./ Nimeni nu vede,/ nimeni n-aude,/ nimeni nu înțelege nimic." (Umbre). Pe când condamnatul e "mut", iar călăul "sărută crucea", timpul din clepsidră, singur și multiplu, vorbește: În timp ce nisipul/ se scurge timpul/ din clepsidră ține un discurs:/ el e călăul, judecătorul și victima/ precum și mulțimea nerăbdătoare/ să audă din gura/ condamnatului/ ultimul cuvânt./ Condamnatul e însă mut/ și în locul lui călăul/ sărută crucea asfințitului/ care se răsfrânge/ pe buzele sale arse de sete;/ cuvântul iertare se rostogolește
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
narate în acest fa minor plin de semnificații: tristeți fără ieșire, angoase, aluzii la atitudini decăzute, sentimente nedefinite puse în contrast cu teme evocatoare ceva mai luminoase, amintiri, stări de melancolie sau calm, generate de bucuriile simple ale vieții mediului țărănesc. Epica discursului muzical a fost reliefată prin impunerea unui tempo just, consistență sonoră, gesturi de mare precizie și o frazare încărcată de expresivitate. Viziunea sa interpretativă s-a evidențiază printr-o frazare încărcată forță expresivă. În prelungirea ultimilor acorduri vom asculta în
Ceaikovski - Nachev / Goi?i by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84239_a_85564]
-
Enescu. Acest opus a fost executat cu o mare siguranță, cu naturalețe, cu înțelegerea absolută a logicii scriiturii enesciene, toate acestea fiind rodul unei permanente meditații asupra acestui text căruia i-a descoperit valențe paradoxale, deoarece rareori claritatea unui asemenea discurs, pe care l-am numi tragic, să poată induce o pace filosofică. Partea a doua a recitalului a schimbat registrul trecând pe un repertoriu pur romantic: Liszt - Sonetul 123 (Petrarca), piesa nr. 6 selectată din cea de a doua suită
Recital Sandu Sandrin by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84264_a_85589]
-
a avut apariții solistice alături de orchestre ca Filarmonica Academică de Stat din Moscova, Filarmonica din Chișinău, Filarmonica „George Enescu” din București, Orchestra Naționala Radio, sau Orchestra Simfonică Nijni - Novgorod. De asemenea, a susținut recitaluri în Suedia, Spania, Rusia și România. Discursul protagonistului a avut o componentă emoțională puternică, fiind totuși dezavantajat de spațiul deschis al sălii Ateneului, unde, spre deosebire de atmosfera intimă a Teatrului Act, orice declamator este obligat să domine audiența. Și Nicolae Dumitru a făcut-o. Într-o primă parte
Dup? Bach by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84260_a_85585]
-
din bas, ce sugerează ritmul ternar al dansului), dar și de luminozitatea și verva fără egal din finalul Allegro vivace. În Impromptu concertant în sol bemol major de George Enescu, protagoniștii au desfășurat un dialog particular, care a evidențiat frumusețea discursului muzical și sensul expresiv al lucrării. Gabriel Croitoru și Horia Mihail au încântat publicul prin prestația emoționantă, armonioasă, remarcabilă prin firescul exprimării, prin varietatea dinamică și agogică. Poemul pentru vioară și orchestră opus 25 de Ernest Chausson (prezentat în varianta
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
întruchipeze calitățile timbrale și coloristice ale orchestrei, să evoce cu sensibilitate și fantezie o imagine muzicală originală, marcată de poezie și de interogații abia șoptite. După intrarea viorii, desfășurarea acțiunii cunoaște numeroase evenimente, în care se produce dinamizarea treptată a discursului muzical. Interpreții au reușit să îmbine în mod creator intuiția cu gândirea muzicală, să evidențieze dramaturgia lucrării și multiplele ei semnificații. În poemul de Chausson, temele muzicale cunosc ipostaze diverse, de la imaginea interiorizată cu caracter poetic din prima secțiune, la
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
lui Liszt, în care părțile lente, cu caracter improvizatoric alternează cu cele rapide, creația lui Ravel reprezintă o piatră de încercare pentru violoniști, nu numai din punctul de vedere al virtuozității instrumentale, ci mai ales al conducerii cu discernământ a discursului muzical (ce cunoaște numeroase libertăți de tempo, contraste de nuanțe și de stări sufletești). De la primele sunete ale cadenței cu care debutează lucrarea și până la apoteoza finală, Gabriel Croitoru a demonstrat că este un magician al expresiei atât de diverse
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
stări sufletești). De la primele sunete ale cadenței cu care debutează lucrarea și până la apoteoza finală, Gabriel Croitoru a demonstrat că este un magician al expresiei atât de diverse ca timbralitate, culoare și fantezie, al bunului gust, al impetuozității și dezinvolturii. Discursul violonistic plin de farmec și inedit a fost susținut printr-un rafinat acompaniment pianistic. Cei doi artiști au etalat o impresionantă capacitate de adaptare la cerințele partiturii, în care de la o măsură la alta sunt marcate modificări de tempo și
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
adus compozitorului care a îmbogățit repertoriul pianistic cu creații originale, de inestimabilă valoare, în care se remarcă, pe lângă evocarea unor stări sufletești diverse, înclinația temperamentală către expresionism, precum și îmbinarea spiritului improvizatoric cu rigoarea construcției; interpretarea a evidențiat frumusețea și complexitatea discursului muzical. Interpretul a conferit relief structurilor armonice și polifonice, a evidențiat cu rafinament dialogul inedit realizat între motive muzicale plasate în registrele îndepărtate ale claviaturii, precum și particularitățile dinamice și timbrale specifice creațiilor pianistice ale compozitorului. A urmat Partita nr. 1
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
a evocat atmosfera poetică, în care sunt percepute momente de intensitate lirică și imagini muzicale cuceritoare; a conturat profilul melodic și dialogul vocilor, acordând o atenție particulară calității sonore și expresive. Publicul a apreciat firescul cu care s-a desfășurat discursul muzical, sentimentul continuității și preocuparea de a integra detaliile în liniile mari ale arhitecturii muzicale. În partea a doua a recitalului, Constantin Ionescu-Vovu a prezentat publicului o altă capodoperă a repertoriului pianistic: Sonata în la major D 959 de Franz
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
prima mișcare Allegro, interpretul a fost preocupat să evidențieze frumusețea melodică și ineditul înlănțuirilor armonice, contrastele tematice și sonore (tema întâi pregnantă, având alură orchestrală, tema a doua, grațioasă, plină de eleganță și candoare), precum și metamorfozele permanente percepute în cadrul discursului muzical. Pianistul a reliefat cu măiestrie imaginile muzicale contrastante (de factură lirică ori dramatică), dialogul inedit al vocilor (plasate adesea în registre diferite). Pe parcursul recitalului, pianistul a respectat întocmai indicațiile autorilor în ce privește repetarea secțiunilor creațiilor prezentate. Dacă din
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
mod deosebit două elemente particulare care dau o notă de originalitate acestui moment muzical. Primul este reprezentat de structurile sonore utilizate de către compozitor care transpun ascultătorul într-o atmosferă aproape medievală, iar cel de-al doilea este conturat de evoluția discursului muzical care construiește un dialog între voce și chitară, aceasta din urmă depășind statutul de instrument acompaniator, preluând deseori funcția solistică. Apropierea de colindele românești relevă dragostea și interesul celor doi pentru tradiție, abordând acest gen într-o manieră proprie
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]
-
și fostele sale studente, Violeta Dinescu și Adriana Hölszky. Atunci a vorbit despre concepția sa componistică, analizând câteva lucrări proprii. Sunt incluse de asemenea laudatio de Prof. Dr. Reinhard Lauer la decernarea Premiului Herder, Universitatea din Viena (1994), ca și discursul Prof. Dr. Reto Weiler, vicepreședinte al Universității din Oldenburg, cu ocazia colocviului (2006), și descrierea acelor zile pline, petrecute de compozitor la Universitatea din Oldenburg, făcută de Kadja Grönke. Contribuții ale unor muzicologi și compozitori germani precum Michael Heinemann, Monika
Ștefan Niculescu by Ana SZILAGYI () [Corola-journal/Journalistic/84303_a_85628]
-
impresionează. El nu rămâne la faptul brut, la expunerea sintetică, spre a nu spune seacă, ci are o viziune a lui, personală, individualizând faptele și reține detaliile semnificative, ce nu fac obiectul istoricului. Scriitorul apelează la epitete, la caracterizări metaforice, discursul său e străpuns de izbucniri lirice, de revoltă, mânie, durere și, pentru anii respectivi, de iluzii înșelate și mai rar de speranță. Bineînțeles că toate acestea variază de la un artist la altul, în funcție de convingerile politice, care nu sunt întotdeauna aceleași
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
ministru I. G. Duca. Mai ales după cedarea Basarabiei și abdicarea lui Carol II, scriitorul, naiv, e tentat să le acorde un anumit credit membrilor Gărzii de Fier. în două sau trei rânduri, vorbește despre ei cu simpatie, crezând în discursul lor demagogic: "Singura organizație care cultivă educația caracterului, notează el cu un fel de regret, legionarismul, a fost nimicit de politicieni lichele". Altă dată, pentru prea credulul autor al Jurnalului, ei ar constitui "prima generație eroică românească". în același timp
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
este identificat cu tonica, regina cu melodia, turnurile cu armonia. Se fac referiri la modurile clasice grecești, de șapte sunete, la cele de cinci sunete și alte întruchipări modale, toate fiind alter ego-uri ale tonalităților. Alte două elemente constitutive ale discursului muzical sunt definite în chip reprezentativ: armonia ca summum de activitate melodică și forma drept structură arhitectonică. Un capitol important, al treilea, descrie posibila înfrățire expresivă dintre muzică și cuvânt, aici fiind tratate „tipologia frazelor în funcție de relația cu undele metrice
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
cu notabile contribuții creatoare în domeniul compoziției, eseisticii, poeziei, precum și în managementul cultural la cel mai înalt nivel. Din bogata sa creație muzicală a fost aleasă prima dintre cele trei Simfonii, compusă în anul 1975 și revăzută în anul 2013. Discursul muzical, cu structură triadică, se desfășoară fără întrerupere și este bazat pe câteva nuclee din care se construiește întregul edificiu. Este utilizat limbajul serial-modal. Recunoaștem pe parcurs unele influențe specifice melosului românesc. Materialul tematic este sugestiv, expresiv, pregnant configurat. Tensiunea
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]