6,113 matches
-
rușine, a murmurat el clătinând din cap de parcă nu i-ar fi venit să creadă. Te rog să nu mai faci niciodată așa ceva. În spatele lui, Fiona vedea un Jake triumfător, care rânjea cu gura până la urechi. Femeia a închis ochii disperată. Abia aștepta următoarea întâlnire a clubului. Proștii se grăbesc acolo de unde îngerii au plecat dejatc "Proștii se grăbesc acolo de unde îngerii au plecat deja" Roșie la față și transpirată, Susan a abandonat cele patru sacoșe în pragul ușii, pentru ca apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
așa că, având și acordul lui Nick, s-a decis să rămână în casă acestuia, până când bărbatul avea să găsească o dădacă, iar aceasta se va apropia de Milly. Nici măcar nu știu cum îl cheamă pe medicul fiicei mele, i-a spus Nick disperat, pe parcursul uneia dintre multele conversații de mărturisire pe care cei doi le-au purtat la scurt timp după moartea lui Caitlin. Nu știu ce dulciuri îi plac, nu știu numele tuturor ursuleților, nu știu nici măcar dacă e alergică la ceva. Toate chestiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
în mod indubitabil, unică, un moment care, în mintea ei, se cristalizase sub forma clipei în care viața ei se schimbase pentru totdeauna. Întâlnirea avusese loc în Londra, în faimosul magazin de jucării Hamley’s, acolo unde Alison se dusese disperată ca să cumpere cea mai recenta nebunie în materie de jucării pentru nepotul ei de cinci ani, Jack, fiul surorii ei, Louise. Alison și Jack fuseseră întotdeauna foarte apropiați. Deseori Alison mergea ca să aibă grijă de el. O dată stătuse cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
lui Alison, iar expresia care i se citea în priviri era una de dezgust. —Așa că nu venii aicii ca să-mi ții mie prelegeri despre ce e mai bine pentru ei. Niciodată nu te-ai gândit la binele lor. Alison era disperată. N-ar fi vrut decât să deschidă ușa și să fugă. Dar a rămas înțepenită, pe loc, hotărâtă să ducă discuția până la sfârșit. —Luca nu și-a părăsit copiii. Te-a părăsit pe tine, a spus ea pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
și șapte de ani, mai ai încă ani destui ca să faci un copil, îi replicase Fiona pufnind pe nas. În zilele noastre, femeile nasc din ce în ce mai târziu. Ironia era că, până la treizeci de ani, Alison luase tot timpul pilule contraceptive, fiind disperată să nu rămână gravidă când mai avea atâtea lucruri pe care voia să le facă în viață. Iar acum, că era măritată și disperată să aibă un copil, nu se întâmpla nimic. Poate că nici n-aș fi avut nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
din ce în ce mai târziu. Ironia era că, până la treizeci de ani, Alison luase tot timpul pilule contraceptive, fiind disperată să nu rămână gravidă când mai avea atâtea lucruri pe care voia să le facă în viață. Iar acum, că era măritată și disperată să aibă un copil, nu se întâmpla nimic. Poate că nici n-aș fi avut nevoie de contraceptive, s-a gândit ea cu amărăciune, poate că, de fapt, nici nu pot să rămân gravidă. Ești o drăguță că ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
-i stă bine? Julia se întorsese împreună cu un chelner care aducea o sticlă întreagă de șampanie ca să le umple, din nou, paharele. A, cu un pulover vechi cu care am văzut-o îmbrăcată zilele trecute, a răspuns Fiona repede, încercând disperată s-o îndepărteze pe Julia de adevăratul subiect al discuției. Dar n-ar fi trebuit să-și facă griji. Capacitatea de concentrare a Juliei era foarte scăzută, așa că femeia își pierduse deja interesul pentru răspunsul primit. Apropo, ați văzut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Julia uitându-se urât la ea. — Deși sunt sigură că Susan o să-și revină mult mai repede de-atât..., a adăugat ea încercând să dreagă busuiocul. Cât e ceasul? a întrebat Fiona consultându-și ceasul cu gesturi teatrale, în încercarea disperată de a schimba subiectul. Ar cam trebui s-o iau din loc. Dar o să mă întorc mâine dimineață, ca să stau eu cu ea în cazul în care vrei să faci o pauză, a spus ea uitându-se la Nick. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mai sune din zece-n zece minute, atunci ar fi de-a dreptul perfect. Mă bucur foarte tare pentru tine, a spus Alison melancolică. —Ce vreau eu să spun, a continuat Susan, este că, în urmă cu șase luni, eram disperată, iar acum sunt cât se poate de fericită. Se sperăm că același lucru o să se întâmple și în cazul tău. —Mai puțin accidentul care să-i pună viața în pericol, a râs Julia umplându-și paharul cu șampanie. Apoi femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
gata de acțiune, plin până la refuz cu sperma care abia aștepta... să-și înceapă călătoria prin vagin, apoi în sus, prin trompele uterine, pentru ca, în final și cu puțin noroc, să penetreze coaja unui ou. Închizând ochii, Alison a încercat disperată să-și scoată din minte toate explicațiile medicale și să se gândească la ceva mai sexy, care să-i păstreze pasiunea până la întoarcerea lui Luca. Dar n-ar fi trebuit să se mai obosească. Auzind că Luca pusese receptorul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
am greșit calculele. Susan a început să râdă. —Ai răbdare. O să vezi c-o să rămâi gravidă. Doamne, sper din tot sufletul, altfel s-ar putea s-ajung la tribunal acuzată c-am furat copilul altcuiva din fața supermarketului. Atât sunt de disperată! Ei, oricum, te las să te îmbraci, iapă leneșă ce ești! Vorbim mai încolo. Susan a pus receptorul în furcă și, din nou, a mulțumit Cerului pentru toate bucuriile de care avea parte. —Mami? Milly revenise în dormitor, îmbrăcată numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
c-ar fi trebuit să-mi faci această promisiune în scris. James a oftat și și-a luat haina de pe spătarul scaunului. — Mă duc să fac o baie foarte lungă. —Să vin să te spăl pe spate? Julia a surâs, disperată să revină pe un teritoriu familiar și să se îndepărteze de genul acela de conversație mohorâtă, care i se părea îngrozitor de sufocantă într-o relație. — Nu, mulțumesc, i-a răspuns James cu fermitate. Vreau să fiu singur. După ce bărbatul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
în față. Numai că, de fiecare dată când încerca să se concentreze asupra ei, cuvintele și fotografiile începeau să se distorsioneze și să-i joace în fața ochilor. Julia ținea telefonul fără fir în mâna dreaptă și se uita la el, disperată s-o sune pe Deborah, dar chinuindu-se să se abțină. Voia să-l întrebe întâi pe James. Bărbatul o sunase în urmă cu o jumătate de oră ca s-o anunțe că era în drum spre casă. Cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a râs Julia, după care a tresărit ușor când a văzut-o pe Fiona uitându-se urât la ea și făcându-i semnul fermoarului peste buze. Însă Alison n-a sesizat nimic. —Mi-am îngropat adevăratele mele sentimente pentru că eram disperată să rezist, a continuat ea. Și-așa e greu să recunoști că mariajul tău nu prea funcționează, dar, atunci când ți-ai târât bărbatul de lângă fosta soție, ești și mai presată să nu accepți eșecul. Sunt perfect de acord, a intervenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mai am timp. Am aproape treizeci și opt de ani și nu vreau să irosesc niște ani prețioși alături de un bărbat care nu este în stare să-i țină piept fostei soții sau care nu mă susține în efortul meu disperat de a face un copil. Trebuie să mă desprind de el și să-mi văd de viață. Alison avea încă ochii roșii, dar nu mai plângea. Știți, am învățat foarte multe din chestia asta. Eu am fost atât de implicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
purtase în spate ultimele două zile abia izbuti să murmure câteva cuvinte înainte de a se prăbuși fără cunoștință. Porunci să se pregătească pentru ei cel mai bun cort, și sclavii și fiii lui îi îngrijiră zi și noapte, într-o disperată luptă pentru a reuși, împotriva oricărei logici, să-i mențină în viață. Fără cămile, fără apă, fără călăuze și fără să aparțină vreunei rase din deșert, părea un miracol al Cerului că reușiseră să supraviețuiască apăsătorului și pătrunzătorului siroco din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
neașteptate, ca niște fantome dornice să se năpustească asupra oamenilor și animalelor, ca să se piardă apoi - așa cum sosiseră - în infinitul neant al pustiului fără hotare. „Trebuie să existe o graniță pe undeva. Sunt sigur...“, spusese pe un ton de neliniște disperată, și acum era mort. Nimeni nu-i vorbise înainte lui Gacel de granițe, fiindcă niciodată nu existaseră între hotarele Saharei. „Ce graniță ar opri nisipul ori vântul?“ își întoarse chipul spre noapte și încercă să înțeleagă, dar nu reuși. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cuptor ce la orele amiezii ajungea adesea să aibă șaizeci de grade. Cele trei duzini de soldați care alcătuiau garnizoana își petreceau jumătate din viață blestemându-și soarta la umbra palmierilor, iar cealaltă jumătate, dând la lopată într-un efort disperat de a înlătura nisipul și de menține curat îngustul drum de pământ ce le permitea să comunice cu lumea exterioară și să primească provizii și corespondență la fiecare două luni. în urmă cu treizeci de ani, când unui colonel nebun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sfârșitul veacurilor. „A fost odată un om - povestea acesta - pe care îl îndrăgise în mod deosebit gri-gri-ul lăcustei. Locuia în Arabia și, an după an, fără greș, plaga blestemată sosea să distrugă lanurile și câmpurile lui și ale concetățenilor săi. Disperați, vecinii îl duseră în fața califului, rugându-l să-l execute, căci altfel aveau să moară toți de foame, dar califul, care înțelesese că bietul om nu avea nici o vină, îi luă apărarea, spunând: Dacă îl ucid, gri-gri-ul lăcustei, care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
intri-n ele! Ce om nemernic! Rafael oftează, i se înmoaie brusc avântul. — Îmi pare rău de matale, unchiule, nu ești sănătos la cap. Chiar îl întristează atâta sminteală. O vede mergând mână-n mână cu moartea - tremurul și zbaterea disperată care precede înțepeneala de pe urmă... Banii, cruzimea, lăcomia și iarăși foamea, foamea de peștele prins în ac, zbătându-se pe tăvălitura de paie tocate și pe urmă în tigaia bătrânului, ca să-l sature... Și el, Rafael, s-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
porecla de batjocură parcă, printre glumele proaste și râsul ălora, pe când Velicu se achita de datoria de soț gelos, stâlcind-o-n bătaie. Cică Vandam. Ți-a dat să mănânci prăjituri, Vandame, strigase cineva. Adevărul e că se lipise ca disperata de Vandam. L-ar fi mâncat fript, și el mormăindu-i la ureche niște vorbe îmbăloșate, din care nu înțelegea nimic și nici n-o interesa. O strângea și o frământa și o împungea în coapsă cu sculăciunea aia, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ce-i de sărăcie și de necazuri, și-i singură și străină pe lumea asta în care nimeni nu-i întinde o mână de ajutor și-i e frică, și are doi copii pe care n-are cu ce, e disperată și nu știe încotro s-o ia. Ar fi vrut să ceară un sfat, cu gândul ăsta venise, părinte, și-n clipa următoare i se luă glasul. Și auzul i se luă. Din tot ce-i spunea preotul nu auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ai fi înțeles-o mai bine pe soră-ta când dăduse cu sare-n urmă ca să alunge duhurile rele ale unui trecut apăsător, din care făceai și tu parte dimpreună cu familia celor fără familie, și cât de pornită și disperată să se rupă, agățându-se de o familie adevărată, de un soț, care uite că nu i-a fost lăsat pentru mai mult timp. De bună seamă că gusta și el dintr-o astfel de ispită, și tot gustând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și cum se descurcă, fiindcă doar vede și el cât de greu e în ziua de azi. — Mie îmi spui, taicule, cât de greu? Barem matale te hrănești cu roadele pământului, nu stai ca noi să râmi asfaltul. În pofida semnelor disperate ale Mirelei peste capul bătrânului, Rafael nu se îndură să mintă: adevărul e că ne descurcăm cum dă Dumnezeu, adevărul e că și eu sunt pe liber... Și-n definitiv, de ce să nu-i spună? Nu-i, desigur, ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se mai relaxeze. Asupra mea sigur ar fi avut efectul ăsta. — Mi-a părut rău de Linda, spuse ea pe neașteptate. Stătea cu mâinile Înfipte În buzunare și cu un picior sprijinit de zidul din spate. — Foarte nesigură. Dar ambițioasă. Disperată să fie directoarea sălii, Însă când i s-a dat funcția, s-a speriat. Sigur, se pricepea, era bună la ce făcea. Dar era supărată că nu fusese la facultate, a plecat din școală de mică. Nici muncă de birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]