12,296 matches
-
chiar acum. Uite ce e, oftez eu. Nu e vorba de ceva permanent. Poate că avem doar nevoie de puțin răgaz ca să ne gîndim. Nu cred că ar trebui să discutăm despre... divorț... sau ceva de genul ăsta. O, Doamne. Divorț. Numai faptul că am pomenit cuvîntul ăsta Îmi dă fiori pe șira spinării. Să sperăm că nu e decît o fază. El nu e nici de acord, nici Împotriva. Nu scoate nici o vorbă. În cele din urmă, Își ridică privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
delicios. Mă uit la brațele lui și-mi amintesc ce bronzate erau vara trecută. Îi privesc chipul și observ că mă privește și el. Îmi zîmbește, iar eu roșesc. Dumnezeule, chiar nu sînt pregătită pentru așa ceva. În timp ce el povestește despre divorțul lui, despre cum s-a adaptat și cum s-a simțit el, mă trezesc că Îmi zboară mintea, că Îmi pun Întrebarea dacă Într-adevăr nu sînt pregătită, că mă gîndesc cum ar fi să sărut pe altcineva În afară de Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
o rod remușcările, și Înțelege că greșește totul, știe că nu trebuie să distrugă familia noastră - a mai fost vreodată cineva atât de fericit ca noi? Are Încă timp să se Întoarcă, poate opri acest angrenaj, poate să nu ceară divorțul, să se salveze, să ne salveze, să mă salveze. Trebuie să-și vorbească, acum. Trebuie să-i spună ultimele vești semnificative. De acum Înainte totul va fi altfel. Jur pe capul Valentinei, ființa pe care o iubesc cel mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
canapea - sau la Antonio, jos În stradă. Îi răsunau În urechi cuvintele Olimpiei. Prefăcătorie. Și ipocrizie. Și totuși nu reușea să scape de ele. Un tată fără copii, carne din carnea lui, e un lucru Într-adevăr urât, lasă naibii divorțul, că-s numai cheltuieli, las-o baltă, te iartă, Îl ierți și tu, nu mai vorbiți de asta. Ia-ți-l Înapoi, că și el vine, asta e datoria ta de mamă, familia Înainte de toate. Plecase de acasă Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
profesoare o cam strânseseră cu ușa - pentru a o stimula. Spuneau că este vina sportului - puștoaica Își băgase În cap că este campioană la volei, și nu mai studia nimic. Lui Însă, În timpul excursiei la Assisi, fata Îi povestise despre divorțul părinților ei. Spunea că nu reușea să adoarmă, căci Îi părea că trebuie să-l aștepte pe tatăl ei să se Întoarcă de la muncă, și atunci stătea cu urechile ciulite la toate zgomotele din bloc, și de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
golească sacul. Fără nici un preambul. Se aplecă Înspre el și Îi spuse: Am nevoie de bani. Nu ți-ai primit cecul? se interesă Elio birocratic, de parcă ar fi fost un casier de bancă. Conform acordului pe care Îl făcuse În urma divorțului amical de Ornella, Îi dădea fiului lunar două milioane. O sumă considerabilă pentru un student scutit de orice cheltuială. — Ba da, dar nu e vorba de mine, spuse Aris. E pentru niște prieteni. — Și-i cunosc pe prietenii ăștia? Întrebă Elio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
voiam să fac două lucruri În viață. Să-i apăr pe ceilalți și să mențin ordinea. Eu mi-am făcut bine datoria. Am slujit statul cu multă pasiune, dar statul nu m-a slujit pe mine. Eu nu am vrut divorțul. Dar de acest lucru nu-i pasă nimănui. Așa Încât trebuie să-mi fac eu legea. Eu nu o pot accepta pentru că familia este scopul cel mai nobil al vieții unui om care altfel face umbră pământului ca o piatră, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și-ar fi imaginat că putea să i se Întâmple vreodată. Dar s-a Întâmplat, se și nu era vorba de o aventură senilă, ci de o ocazie de a-și reface viața. De a renaște, cu alte cuvinte. Voia divorțul pentru a se căsători cu ea. Pe misterioasa logodnică a tatălui, Aris o Întâlnise doar după un an, la clinică. Petrecuse mai bine de jumătate de oră, hipnotizat, În fața geamului de la salonul nou-născuților, contemplând gogoșile acelea cu căpușoare asemenea unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sens. Nu vreau să fac nimic, uit să mănânc, nu dorm, nu mai sunt eu Însumi, nu mai sunt nimeni. E singura femeie din viața mea. O cunosc pe ea mai bine decât mă cunosc pe mine. Dacă-i acordați divorțul, mă sinucid. Pentru a arăta că vorbea serios, după audiență Înghițise o sticlă Întreagă de lubrifiant pentru arme. De fapt, nu voia să moară, nimeni nu voia să moară, cu atât mai puțin Antonio, voia doar să o forțeze să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de carabinieri. Un tânăr și o tânără În uniformă, foarte fotogenici, surâdeau sub inscripția ALĂTURĂ-TE ȘI TU FORȚELOR ARMATE. — Despre ce este vorba? Emma răspunse sigură: — Vreau să-l denunț pe soțul meu. De când s-a pronunțat sentința de divorț a devenit din ce În ce mai agresiv, spuse, forțându-se să-și ia un ton neutru, convingător și detașat. Tastatura calculatorului Începu să țăcăne. Și toată hotărârea ei se risipi. Se simți confuză, cu capul golit. Căci există un singur mod corect de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
le filma cu tot atâta considerație ca pe niște calmari sau raci. Nu vorbea cu nimeni, nu simpatiza pe nimeni; era cu adevărat fascinant. Janine divorță În 1958, la puțin timp după ce-l expediase pe Bruno la bunici. Fu un divorț prin bună Înțelegere, vina fiind Împărțită egal. Generos, Serge Îi cedă acțiunile lui de la clinica din Cannes; era destul ca să-i asigure un venit confortabil. După ce se mutară Într-o vilă din Sainte-Maxime, Marc nu-și schimbă defel obiceiurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a compromisului propus de acele reviste - era vorba În fapt de a suprapune modéle comportamentale antagoniste, placându-le arbitrar pe două segmente de viață consecutive - avea să apară abia câțiva ani mai târziu, când societatea a devenit conștientă de generalizarea divorțului. Oricum, această schemă ambiguă a putut constitui timp de câțiva ani, pentru niște fete destul de naive și buimăcite de rapiditatea transformărilor care se petreceau În jurul lor, un model de viață credibil, pe care-au Încercat să-l adopte cu bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
a deschis la Paris primul club Vitapop, care avea să joace un rol de pionierat În domeniul formei fizice și al cultului corpului. Pe 5 iulie, a fost adoptată legea stabilind majoratul civic la 18 ani, pe 11 iulie legea divorțului prin consimțământ reciproc - iar adulterul a dispărut din Codul penal. În sfârșit, pe 28 noiembrie, legea Veil legalizând avortul a fost adoptată, cu sprijinul stângii, la capătul unei dezbateri furtunoase - considerată „istorică” de cei mai mulți comentatori. În adevăr, antropologia creștină, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
de patruzeci de ani; mulți lucrau, ca și el, În sectorul social sau educativ, iar statutul de funcționar Îi proteja de sărăcie. Aproape toți ar fi putut să fie de stânga; aproape toți trăiau singuri, cel mai adesea după un divorț. Așadar, Bruno era destul de reprezentativ pentru Loc, iar după câteva zile Își dădu seama că Începe să se simtă mai puțin prost decât de obicei. Insuportabile la ora micului dejun, pârțotinele mistice redeveneau femei la ora aperitivului, femei aflate Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ea ținea mai mult ca orice să gândească același lucru ca toată lumea. Știam foarte bine că de fapt ne Întorceam la Paris ca să putem divorța În liniște. În provincie, totuși, oamenii se văd, Își vorbesc; iar eu nu țineam ca divorțul meu să provoace comentarii, nici măcar aprobatoare sau neutre. În vara lui ’89 am plecat la Club Med, a fost ultima noastră vacanță petrecută Împreună. Îmi amintesc jocurile tembele de la aperitiv și orele petrecute pe plajă zgâindu-mă la puștoaice; Anne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
divorțat de Anne. Pentru pensia alimentară și dreptul de vizită, ne-am Înțeles asupra unei formule clasice; oricum, avocații nu-ți lasă alternativă, practic e un contract-tip. Am fost primii pe lista de așteptare, judecătorul citea În viteză, tot divorțul a durat mai puțin de un sfert de ceas. Am ieșit Împreună pe treptele Palatului de justiție, era puțin trecut de prânz. Era Începutul lui martie, Împlinisem treizeci și cinci de ani; știam că prima parte a vieții mele se terminase. Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
fanteziste scăpaseră de sub control. În concordanță cu o Înțelegere tacită, Începi prin a accepta termenii, invariabil falși, sub care ți se prezintă ceilalți. Capacitățile critice Îți amorțesc. Îți Înăbuși discernământul. Până să‑ți dai seama, plătești o exorbitantă indemnizație de divorț unei femei care‑ți repetase Într‑una că nu Înțelege nimic din chestiunile bănești, că În materie de bani e tămâie. În abordarea unei personalități ca Ravelstein, poate că cea mai bună metodă e cea a descrierii lui părticică cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Un om trebuie să fie În stare să asculte și să suporte tot ce se poate spune mai rău despre el. Dar cu oarecare timp În urmă, Vela, În maniera ei foarte stilată, dar și stângaci aeriană, Începuse procedurile de divorț. Se pare că angajase un avocat chiar cu un an Înainte. Acest avocat, o femeie care aparținea unei formidabile firme de avocatură din centrul orașului, cunoștea veniturile și posesiunile mele până la ultimul bănuț, iar Vela cerea douăzeci și cinci la sută din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ca oamenii să trăiască fără iubire sau fără măcar un simulacru de iubire. O legătură plăcută, amical sexuală este tot ce trebuie să urmărească majoritatea oamenilor. Nu m‑aș fi așteptat ca Vela să apară la tribunal când formalitățile de divorț au fost definitivate, dar și‑a făcut apariția, Într‑un costum butonat de sus până jos, aducând mai curând a veșmânt heraldic decât a rochie femeiască, Închis cu nasturi de alamă de la gât și până la genunchi; era fardată și coafată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
tavă, execută o piruetă desăvârșită, apoi fandează stânga, forța centrifugă îi șterge tava din mână, cupele de șampanie se fac țăndări, toate deodată, pe parchetul de stejar. Izabela îi șuieră în ureche: Din cauza ta! Dar Pascal ripostează: ─ Știi ce? Bag divorț! Românii iau un aer speriat, americanii se amuză, sincer poate. Dintre toți, de neuitat va rămâne o femeie într-o crinolină verde, înfoiată ca un boboc gata să plesnească. Alunecă pe suprafața strălucitoare ca o lebădă pe luciul apei, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
chimicalelor. — Cred că așa s-ar cuveni să faci, l-am încurajat eu. — Poate când or să se descopere mai multe despre chimicale, a zis el, n-o să trebuiască să mai existe polițiști sau războaie sau case de nebuni sau divorțuri sau bețivi sau delincvenți minori sau femei stricate sau altele de felul ăsta. — Ar fi fără doar și poate foarte bine, am zis eu. — Este ceva posibil, a spus el. — Te cred, l-am asigurat eu. — Cum fac ei lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
fiu mai explicit. Că de la eveniment a rămas cu halucinații. Nevastă-sa, doamna Smărăndița, vinde bilete la autobuze, în stație la spital. Poate ați văzut-o. Una, așa, rumeioară. Cam neprelucrată la activitățile nocturne, dar soție bună. Auzisem că băgase divorț de responsabil, dar acuma cu chestia asta cu evenimentu’ și enigma cred că se retrage. Doamna Smărăndița îl duce două săptămâni pe lună la doctor, profesorul Egherte, bioterapeutul venit din Basarabia.“ Chicoti, făcând câteva gesturi ciudate din ochi și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pâinii, între straturi de ceapă și muștar. Își potrivea în așa fel traseul, încât la ora prânzului să golească toaletele din părculețul de la spitalul lui Wintris. Lucra până apărea Smărăndița. Glumea cu Smărăndița. Vorbeau de una de alta. Era în divorț, din cauza soțului, agent de publicitate sau cam așa ceva la Agenția „Periuță & Județul“. De mai bine de un an de zile îl apucase damblaua, povestea femeia. „Nu-și mai face datoria lui de soț, înțelegeți dom’ Preda“, i se destăinuise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că de-asta ne-am unit viețile și destinele. Așa mă-nvață pe mine la Templu nostru și nu vreau să ies din cuvintele Învățătorului cum ni le predă predicatorul. De-asta și divorțez și mă abțin. După pronunțarea de divorț, dacă îți mai păstrezi invitația, dom’ Preda, cu dragă plăcere o facem. Până atunci, uite, stăm pe bancă, mai povestim ce și cum, că e atâtea necazuri pe Lume, ne mai odihnim sufletele și ne-ntărim în credință.“ De patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
doua oară, cu citate memorate, grafice și proiecții de diapozitive, Programul P.C.R. de făurire a societății multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism, care urma să fie adoptat în unanimitate la acel congres, Șfița a depus cererea de divorț. Motiva că nu mai vrea să-și împartă idealurile cu un prozator care nu respecta codul eticii și echității socialiste. Burtăncureanu a ieșit și el din pușcărie, anul următor, pe 23 octombrie 1975, în ziua în care o delegație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]