5,649 matches
-
himeric, labirintic. Drumurile se încrucișează indecis și eu însumi sunt îndoielnic, oscilant. Evanescența din această zonă de mijloc, unde-și dau întâlnire viața și reveria, cere mai multă lumină sau poate e mai bine să rămână așa? Explorarea catacombelor, beciurilor domnești, galeriilor subterane (câte au mai supraviețuit din vechiul oraș) ne-ar cere firul Ariadnei pentru a nimeri drumul de întoarcere. "Cu un fir într-o mână și în cealaltă cu un sfeșnic", ieșim din întunericul căutat la strălucirea de afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Dovada puterii sale a dat-o în două împrejurări, și atunci când a fost detronat Cuza, și în ziua de 11 martie 1871. Deși familia conservatoare avea atâți oameni cu mult mai culți decât el, totuși el a fost desemnat locotenent domnesc la 1866 și el a fost însărcinat la 11 martie 1871 să facă guvernul. Generalul Florescu nu avea, nici pe departe, calitățile de statornicie ale lui Lascăr Catargiu. Generalul Florescu era și prin faptul profesiei sale mai mult pornit către
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Orele 11.30 - Vizitarea unor laboratoare ale Facultății Orele 13.00 - Mică slujbă de pomenire a celor care nu mai sunt printre noi (profesori și absolvenți), Biserica 40 de Sfinți, str. Gen. Berthelot Orele 14.30 - Prânz festiv - Restaurantul „Bolțile Domnești“, Complex Palas, Iași În cei cinci ani de facultate, parcurși acum mai bine de jumătate de secol, am crescut și ne-am desăvârșit educația sub îndrumarea dumneavoastră. Am fost și rămânem mândri de profesorii noștri. Vă stimăm și vă admirăm
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
că “se vor propune toate ramurile științelor, fără nicio excludere”, ceea ce exprima foarte limpede sensul modern al noțiunii de Universitate - universitas scientarium - și a o delimita, de exemplu, de academie, care nu presupunea existența tuturor ramurilor științelor. Printr-un decret domnesc - actul de fondare al Universității, din 26 octombrie 1860, în care ideile lui Kogălniceanu au fost materializate - a fost pecetluită organizarea completă și definitivă a Universității. În aceeași zi a avut loc și înaugurarea solemnă a înaltului așezământ de cultură
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de aur, de argint și de bronz. Serbările încoronării s-au făcut cu un fast deosebit, ajutate de asentimentul, entuziasmul și însuflețirea generală. La 1866, adică cu 15 ani mai înainte, prințul Carol de Hohenzollern fusese primit de o locotenență domnească compusă din: generalul Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu și colonelul N. Haralambie, iar ministerul erea astfel compus: Ion Ghica, prim ministru și Externele Dimitrie Ghica, Internele Petre Mavrogheni, Finanțele C.A. Rosetti, Cultele și Instrucția D. Sturdza, Lucrări Publice Dimitrie Lecca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
oricare ar fi numărul membrilor prezenți și cu majoritate absolută a voturilor. Dacă Adunările s-ar afla dizolvate în momentul vacanței Tronului, se va urma după modul prescris la Art. următor. în timpul vacanței Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenența Domnească, compusă de trei persoane, care va exercita puterile domnești până la suirea Domnului pe Tron. în toate cazurile mai sus arătate, votul va fi secret. Art. 85. La moartea Domnului, Adunările se întrunesc, chiar fără convocațiune, cel târziu 10 zile după
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
absolută a voturilor. Dacă Adunările s-ar afla dizolvate în momentul vacanței Tronului, se va urma după modul prescris la Art. următor. în timpul vacanței Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenența Domnească, compusă de trei persoane, care va exercita puterile domnești până la suirea Domnului pe Tron. în toate cazurile mai sus arătate, votul va fi secret. Art. 85. La moartea Domnului, Adunările se întrunesc, chiar fără convocațiune, cel târziu 10 zile după declararea morții. Dacă din întâmplare ele au fost dizolvate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
jurământ: „Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, d-a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului“. Art. 88. Domnul în viață fiind, poate numi o regență compusă de trei persoane care, după moartea Domnului, să exercite puterile domnești în timpul minoritătii succesorului Tronului. Această numire, se va face cu primirea reprezentațiunii naționale, dată în forma prescrisă la Art. 84 din Constituțiunea de față. Regența va executa totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității acestuia. Dacă la moartea Domnului regența
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ședința pentru o jumătate de oră. (Ședința se redeschide la orele 4 după-amiazi.) d. președinte dim. ghica: D-lor senatori, ședința este redeschisă. D. ministru al Lucrărilor Publice are cuvântul. d. colonel dabija, ministrul Lucrărilor Publice, dă citire următorului mesaj Domnesc și proiect de lege: Domnilor senatori, Pe lângă raportul Consiliului Meu de miniștri, supunându-Mi-se alăturatul pro iect de lege venit din inițiativa Camerei Legiuitoare îl înaintez deliberării d-voastre. Dat în București, la 14 martie 1881 carol Președintele Consiliului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
întrunindu-se astăzi în număr complect a luat în cercetare proiectul de lege prin care România ia titlul de Regat și Domnul ei Carol I titlul de Rege, votat de onor. Adunare a Deputaților și adus în deliberare Senatului cu Domnescul Mesagiu no. 682. Comitetul delegaților a primit acest proiect de lege în unanimitate și mi-a făcut onorul a mă numi raportor. D-lor senatori, prin această lege și prin voturile unanime ale reprezentațiunii naționale nu se creează o stare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la gîturi. Sania avea o banchetă pentru două persoane în spatele vizitiului și la spatele banchetei, în afara saniei, o treaptă de lemn, pe care puteau sta în picioare alte două persoane. Cu aceste sănii se făceau plimbările de-a lungul străzii Domneasca, strada principală, din centru, de la Piața Costache Negri pînă la Grădina Publică și înapoi. În zilele de sărbătoare, ca la baluri, în loc de confeti și serpentine, bulgării de zăpadă, aruncați de la o sanie la alta, făceau distracția gălățenilor, bineînțeles, a celor
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nopții, se auzea numai zgomotul roților trenului pe șinele de fier și șuieratul gloanțelor inamice care zburau pe deasupra trenului cînd nu-l nimereau în plin. Era trenul fantomă. La Galați am fost internat la spitalul instalat în clădirile din strada Domnească ale pensionatului Notre-Dame de Sion. Febra trecea acum de 40 de grade. Mă țineau învăluit în cearșafuri reci. Maicile pensionatului erau infirmierele spitalului. Maica superioară, mère Marie, o cunoștea pe sora mea, care terminase de curînd studiile la această școală
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
am putut învăța mai mult fiecare separat și am reușit să ne luăm, în șase luni, licența în drept. Serile, în timpul verii, ieșeam amîndoi să ne plimbăm, să ne odihnim după atîta învățătură. Mergeam pînă la grădina publică pe strada Domnească, îmbibată de mirosul teilor de pe marginea trotuarelor. Cîteodată ne așezam la mesele din fața parcului din centru, unde cofetăriile Carol Etinger și Universel, de pe celălalt trotuar, serveau înghețată și prăjituri. În parc cînta muzica militară. La mese întîlneai toată protipendada Galaților
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
civili și militari, în frunte cu rezidentul regal al ținutului Dunărea de Jos, V. Cădere. Regele și însoțitorii - Mihai conducea un automobil de sport - au plecat spre direcțiunea manevrelor instalată în Palatul Școlii Comerciale. Apoi s-au deplasat la Catedrala Domnească, unde s-a oficiat un Te Deum. La ora 945, regele, Mihai și Principele Friedrich au plecat în zona de operațiuni a manevrelor militare. La ora 1315, în Sala Codreanu, a avut loc un banchet. Primul venit a fost Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să culeg, doar de pe crengile, de la poalele mărului. Între timp, băieții dovedindu-se tare harnici, au coborât din meri, hotărâți să treacă la culesul perelor. Au ajutat la căratul coșărcilor cu mere și-apoi au ochit un păr cu pere domnești. Mama le a zis să ia o pauză, dar ei s-au îndreptat spre măr, au mutat scara și dispăruți au fost. Iliuță mi-a făcut semn cu mâna și mi-a spus că: Totul trebuie făcut la timp", dicton
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la Singur și sora sa Stana, nepoții lui Ivan Frenciuc . Pentru truda slujbei efectuate În timpul domnilor Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan cel Orb (1504-1517), spătarului Clanău și soției sale Dragna, li se confirmă la 2 martie 1508, În curtea domnească de la Huși, de către Bogdan cel Orb (1504-1517), stăpânirea peste satele Rusii, Buciumii și Bârgăoanii, de pe râul Bârlad, cumpărate de la frații Mihul și Ion, și de , nepoții stolnicului Radul Gârbovăț, cu 300 de zloți tătărăști, precum și <citation author="unknown">„un sat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de sat, o al șaptile parte, ce i-au fost lui cumpărătură dela Ioil, fiiul lui Dumitru, drept 130 galbini tătărăști”</citation>. Partea din Frănciuci era situată . Documentele amintite au fost pierdute . Perilipsisul hârtiilor Frenciugilor, din ianuarie 1808, consemnează cărțile domnești ale domnilor Gaspar Grațiani (1619-1620) din 29 martie 1620 și Alexandru Iliaș (16201621;1631-1633) din 15 iunie 1621 care pomenesc moșia Frenciugi . Pe la 1633 sunt atestați Bejan, Vasile sin Rusoae, Ionașco, Constantin și Mihăilă din Frenciuci . În zapisul de vânzare
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
octombrie 1739-13 septembrie 1741), . Hotarnica respectivă se de boierii divaniști la 20 iulie 1812. Opisul documentelor din 30 ianuarie 1844 Înregistrează copia Întărită de pe zapisul din 21 septembrie 1744 prin care Bucium . Ioan Mavrocordat (20 iullie 1743-mai 1747) trimite carte domnească la 17 iunie 1745, biv vel paharnicului Ștefan Ruset, ispravnicul ținutului Vaslui, pentru cercetarea pricinii de pământ dintre stolnicul V. Costachi și Ion Mătăsarul, având În vedere Îndreptarea hotarelor Între Drăgușani și Giurgești și alte moșii, . Vasile Carp, biv vornic
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
deoarece a cosit poiana situată (a se vedea mărturia dată de Enachi Darie la 16 mai 1813 În fața protopopului de Vaslui Neculai, În biserica din Drăgușeni) . Conflictul dintre pitarul Neculai Cogălniceanu și stolnicul Vasile Costachi este atestat și de cartea domnească din 20 iunie 1758 a lui Scarlat Grigore Ghica (februarie 1757 august 1758) . În 1761 este dată mărturia lui Nica și a lui Ilei Moșneag privitoare la despărțirea dintre Frenciugi și Șendreni . Pitarul Neculai Cogălniceanu vinde lui Ioanichie, episcopul Romanului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
7 august 1836) . La 10 noiembrie 1835, Mihail Sturza dă prin schimb postelnicului Costache Burghelea moșia Frenciugi, , preluând și litigiile cu vecinii (Căzănești, Drăgușeni și Șendreni) . Postelnicul Costachi Burghelea se judeca În anul 1838 cu spătarul Iordache Ganea În fața Divanului Domnesc. Însărcinat cu Întocmirea unei noi hotarnice, logofătul Coastachi Conachi nu s-a prezentat la starea locului. Documentele au fost din nou cercetate la 25 mai 1838. Comisul Burghelea . O nouă În această pricină este Încheiată la 15 iunie 1843 prin intermediul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și de când s-au săvârșit răpăosatul Miron Barnovschi vodă, acesta sat, neavând noi putință să-i folosim de multe nevoi ce simtu pre țară, au tot Îmblat vecinii Închinându-să pre la boiari și pre la turcii carii au fost iazagii domnești. Și iarăș(i) vecinii dintr-acesta sat, din Căpotești, fiind moșii și părinții lor și ei direpți vecini dumisale păharnicului Apostolachi din satul său din Frénciuci, și n-au fugit de acolo, din Frénciuci, În sat În Căpotești, de au
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
nostru câte ceva despre tainele vindecărilor, dar pe el nu-l Întrece nimeni. și ne-a trimis vorbă că vine neîntârziat el Însuși, că are să ne spună unele și altele. — Părintele Bernhard e și el aici? Ce are a face Curtea domnească cu rana lui Bodo? Uite că are! Încă foarte mult! Treaba e mult mai Încurcată decât crezi. N-a fost hoție la drumul mare. Nu, aici e o conspirație politică ale cărei urmări s-ar putea să fie cumplite și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Un cavaler strălucit ca tine, luptător nebiruit, căruia nu-i face plăcere să tragă spada... S-ar zice că la tine numai mintea mânuiește armele, nu și mâna... În sfârșit, cred că ai fi mai bun decât mine pentru scaunul domnesc. Conrad schiță un gest de Împotrivire. — știu, știu. Îmi ești cu totul devotat, frate. Un suflet creștinesc și nobil ca al tău nu se mai află. Dar, crede-mă, știu ce spun. Eu sunt un impulsiv, mi ar sta bine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]