3,527 matches
-
fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod”. În timp ce spuneai acestea, eu mi-am adus aminte de spusa lui Ion Neculce cronicarul, în „Letopisețul Țării Moldovei”, despre Gheorghe Duca voievod. Și cam ce spune cronicarul? „Că el (Duca vodă) să ține și vorove în casa lui , de să ispite să fie craiu în Țara Ungurească, și un ficior a lui în Țara Moldovei domnu, și altul în Țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ține. Și cînd ieșe afar-în nărod, tot posomorît căuta, ca să-i ie oamenii de frică. Că el apucas-învățătură de la Vasilie-vodă, fiind cămăraș mare la Vasilie-vodă”. Pe nesimțite, am ajuns în fața turnului clopotniță. Pe stema Moldovei citim: „Herbul preluminatului Domn Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu al Țării Moldovei 7178 luna iunie”. Intrăm pe poarta de sub turn și în stânga găsim un clopot cu buza crăpată. Pe rotunjimea lui scrie: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Io Duca Voievod cu mila lui Dumnezeu al Țării Moldovei 7178 luna iunie”. Intrăm pe poarta de sub turn și în stânga găsim un clopot cu buza crăpată. Pe rotunjimea lui scrie: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Acest clopot, împreună cu celelalte din turn, au fost turnate la Danzig. Nu știu dacă îți mai aduci aminte cum era supranumit acest clopot. Se numea „Buciumul lui Duca”, datorită sunetului său amplu. Mănăstirea asta e o adevărată fortăreață. Uite
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
scrie: „Da pacem Domine in diebus nostris. Anno Domini 1669 Ioanu Duca Voievod”. Acest clopot, împreună cu celelalte din turn, au fost turnate la Danzig. Nu știu dacă îți mai aduci aminte cum era supranumit acest clopot. Se numea „Buciumul lui Duca”, datorită sunetului său amplu. Mănăstirea asta e o adevărată fortăreață. Uite ce ziduri înalte și groase are! Apoi zidurile astea au o înălțime de 7 metri și o grosime de 1,40 metri. Și încă un lucru de seamă: s-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în 1916... la fața luminoasă de astăzi s-au scurs cam vreo 327 de ani! Ne-am cam aprins, dragă ieșene, dar să nu uităm pentru ce ne-am adunat totuși... Nu știu dacă îți spun o noutate, dar Gheorghe Duca voievod a fost un mare proprietar de vii. Prima dată când se pomenește despre el ca stăpân de vii este la <1659 (7168) decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25> când „Vasile Șoldan, ce-au fostu jitnicearu, dă mărturie, pentru o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Prima dată când se pomenește despre el ca stăpân de vii este la <1659 (7168) decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25> când „Vasile Șoldan, ce-au fostu jitnicearu, dă mărturie, pentru o vînzare de vie, care iaste la Vacota,... dumisale Ducăi vistiernicul”. Apoi la 14 aprilie 1663 (7171) „Ștefania, femeia lui Ifrim fost vătaf de aprozi” spune că „Am vîndut... trei fălci de vie,... dumisale Ducăi vistiernicului celui mare”. Vistiernicul Duca a prins drag de vii și la 23 februarie 1665
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
au fostu jitnicearu, dă mărturie, pentru o vînzare de vie, care iaste la Vacota,... dumisale Ducăi vistiernicul”. Apoi la 14 aprilie 1663 (7171) „Ștefania, femeia lui Ifrim fost vătaf de aprozi” spune că „Am vîndut... trei fălci de vie,... dumisale Ducăi vistiernicului celui mare”. Vistiernicul Duca a prins drag de vii și la 23 februarie 1665 (7173) cumpără de la Alexandra stolniceasa și fiul său Toderașco șase fălci de vie aflate la Vlădiceni. În zapisul de vânzare se spune: „cu crame și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pentru o vînzare de vie, care iaste la Vacota,... dumisale Ducăi vistiernicul”. Apoi la 14 aprilie 1663 (7171) „Ștefania, femeia lui Ifrim fost vătaf de aprozi” spune că „Am vîndut... trei fălci de vie,... dumisale Ducăi vistiernicului celui mare”. Vistiernicul Duca a prins drag de vii și la 23 februarie 1665 (7173) cumpără de la Alexandra stolniceasa și fiul său Toderașco șase fălci de vie aflate la Vlădiceni. În zapisul de vânzare se spune: „cu crame și cu pomăt,... le-am vîndut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
prins drag de vii și la 23 februarie 1665 (7173) cumpără de la Alexandra stolniceasa și fiul său Toderașco șase fălci de vie aflate la Vlădiceni. În zapisul de vânzare se spune: „cu crame și cu pomăt,... le-am vîndut dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Ei! Iată-l pe Gheorghe Duca ajuns voievod la Moldova! Acum parcă capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
7173) cumpără de la Alexandra stolniceasa și fiul său Toderașco șase fălci de vie aflate la Vlădiceni. În zapisul de vânzare se spune: „cu crame și cu pomăt,... le-am vîndut dumisale Ducăi vistiernicul cel mare”. Ei! Iată-l pe Gheorghe Duca ajuns voievod la Moldova! Acum parcă capătă și mai mare drag de vii. Așa se face că la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Vlasie și femeia lui „o falce de vie făr-de doaădzeci de prăjini ce iaste la Cetățuie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în aceeași zi : 27 martie 1666 (7174) „Preotul Neculai, și preuteasa mea Mărica, și frate-mieu, Lupul... am vîndut... doî fălci de vie de la Cetățuie în țarina dealului și altă vie, tînără, cu cramă și cu tot vinitul... măriei sale domnu nostru Ducăi vodă”. Vodă nu cumpăra așa te miri ce și oriunde, ci în Dealul Cetățuii și măcar o falce de vie. Și cum spuneai, dălcăușii domnești erau ieșiți la „vânătoare”, fiindcă tot la 27 martie 1666 (7174) cumpără de la Ionașco „Căpățână
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și soția sa Maria. Vine la rând Grămuleț cu nevasta sa Mădălina, care vând lui vodă o falce și zece prăjini. Urmează Constantin blănarul, care vinde o falce de vie. Pe urmă, Păntelei și feciorul său Melintie au vândut lui Duca vodă o falce și un fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fârtai de vie. După asta, Bărcan și Vișea, soția sa, vând lui vodă șaptezeci de prăjini de vie. Nastasia Buzoaia vinde cincizeci și două de prăjini. Și ultimul din acea zi este Costachie și Axinia, nevasta lui, care vând lui Duca vodă cincizeci de prăjini de vie. Ai remarcat cred că toate aceste vii se găseau în Dealul Cetățuii? Nici nu încape îndoială, dar uite ce spune sfinția sa Misail, egumenul mănăstirii Bârnova, la 9 iulie 1666 (7174): „Scriem și mărturisim cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu încape îndoială, dar uite ce spune sfinția sa Misail, egumenul mănăstirii Bârnova, la 9 iulie 1666 (7174): „Scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru cum am făcut noi, de a noastră bunăvoie, tocmală cu măriia sa domnu nostru Duca vodă și schimbu cu nește vii ce am avut noi la Cetățuie, trei fălci de vie ce sîntu în țarina din deal... Domnu nostru, Duca vodă, ne-au dat alte trei fălci de vie în valea Ierimiei”. Măi, măi! Nici
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nostru cum am făcut noi, de a noastră bunăvoie, tocmală cu măriia sa domnu nostru Duca vodă și schimbu cu nește vii ce am avut noi la Cetățuie, trei fălci de vie ce sîntu în țarina din deal... Domnu nostru, Duca vodă, ne-au dat alte trei fălci de vie în valea Ierimiei”. Măi, măi! Nici usturoi n-a mâncat vodă, nici gura nu-i pute! Uite că așa deodată le-a venit călugărilor de la Bârnova chef să facă schimb de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a mâncat vodă, nici gura nu-i pute! Uite că așa deodată le-a venit călugărilor de la Bârnova chef să facă schimb de vii cu vodă! Asta s-o creadă doar sfinția sa Misail egumenul. Tot slujitorii domnești știu adevărul... Apoi Duca vodă, dacă nu era mazilit în 1666, cumpăra toate viile din dealul Cetățuii. Nu-i duce grija, dragule. Își scoate pârleala îndată ce revine la domnie. În anul următor revenirii la tronul Moldovei, cumpără numai într-o singură zi, 26 martie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-mi poarte de grijă, cum și după moarte me”. Și uite-așa pe moșiile Cetățuii, bucățică cu bucățică, s-au vândut și s-au cumpărat vreo treizeci de fălci de vie și vreo sută zece pogoane. Dintre acestea, numai Gheorghe Duca voievod - după cum am mai spus - a cumpărat vreo douăzeci și una de fălci de vie! Și câte o mai fi având înainte... Acum, vere, aș vrea să lunec spre mănăstirea Hlincii sau a Zotei, cum s-a mai numit... Și cine te
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dă „60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea ca să se liniștească”. Din câte știu eu, aceasta este cea mai mare suprafață de vie aflată în stăpânirea directă a unei mănăstiri. Apoi, la 25 ianuarie 1666 (7174), Gheorghe Duca voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea a șase fălci de vie lângă Iași. Se pare că mișcarea viilor la Hlincea se sfârșește aici. Asta nu înseamnă însă că nu existau și alte vii, dar acestea au rămas la stăpânii lor. Dacă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
avut toate le-au rupt și le-au călcat în glod, fără numai un ispisoc... de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat, fără pecete, fără mătasă”... De unde până unde și povestea asta, vere? Din hrisovul lui Gheorghe Duca voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre altele - a satului Frățileni, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci și scutirea de dări a 12
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Miroslava; iar pentru dughene ce simtu pre Podul ai Hagioaiei încă le-au mai dat o sută de lei bătuți”. Știi cumva cum a mai fost numită mănăstirea Galata? Drept să spun, aici ai aruncat întrebarea pe loc gol. Gheorghe Duca voievod, în hotărârea dată la 9 iunie 1669 (7177) în discordia între Ștefan Stanețschi iuzbașă, Mihaiu și Anton cu Camila, fratele lui Hristodori, ne lămurește: „Adecă s-au pîrît de față înainte domnii mele,... pentru niște vii ce sîntu în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de la svînta mănăstire de la Galata, ca să fie volnic cu carte domniia mele a da știre tutror oamenilor carii au vii pre locul... Gălății, în Miroslava, carii au fugit și carii n-au fugit ș-au pustiit viile încă din dzilele Ducăi vodă,... Pentru aceea, am dat această carte... egumenului ca să de știre tuturor... carii au vii... să-și lucredze viile... Iar carii n-or ... să le lucredze, am dat voie svinții sale... să de viile acele pustii cui va hi voia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un schit din “scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi”. În 1638, însă, Vasile Lupu voievod zidește o biserică din piatră pe aceste “prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii”. Cu timpul, însă, zidirea s-a risipit. La 1702, Constantin Duca voievod o reface și își pune pisania scrisă pe grecește lângă cea a lui Vasile Lupu voievod. Prin 1809, biserica este refăcută și pe la 1850 este pictată. În urma atâtor refaceri nu i se mai poate desluși stilul. Și asta nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de Trei Sfetitele suptu ascultarea ei... și... n-au căutat de mănăstire de Copou, ce încă toate dzestrele ce-au avut... le-au istovit și beserica... au lăsat-o de s-au pustiit și s-au răsipit”. Și spune Constantin Duca voievod mai departe în acest act din 20 februarie 1702 (7210): “Deci domnie mea au socotit... cum de acum înainte călugării de Trei Sfetitele nice... treabă să n-aibă cu mănăstirea Copoului... ce să fie osăbite ca dintăi”. Mai departe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Mai departe, vodă spune că “am miluit-o cu o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor,... cu loc de țarină și fântână și vii și loc de hăleșteu în vale lui Tatar”. La 26 martie 1703 (7211) același Constantin Duca voievod spune că a refăcut biserica, a înzestrat-o cu moșii, cu două sate Rufeni (viitoare mahala a Iașilor) și Piscani. Apoi spune un lucru cu totul deosebit: “Am miluit svînta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și cu douăsprezece fălci de vie și cu încă patru fălci fac douăzeci și șase de fălci de vie. Cu alte cuvinte, cam vreo treizeci și opt de hectare de vie. E ceva.Nu? De îți era dor de Gheorghe Duca voievod, uite că ne întâlnim cu el la 13 octombrie 1662 (7171), când cumpără de la Ilisafta călugărița trei fălci de vie în Valea lui Ieremia. Hai să vedem, vere, ce dăruiește Ileana soția răposatului Buhuș hatmanul, Mitropoliei Moldovei la “leat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]