4,048 matches
-
Biserica a constituit pentru acești bolnavi un refugiu sufletesc și totodată pentru trup, fiindcă necăjiții "nebuni" găseau un adăpost, fie el improvizat și vremelnic, și hrană; și sunt destule ocaziile în care se oferă hrană, de post, dar și "de dulce", în preajma lăcașului bisericesc. Pentru căutătorul trecutului psihiatriei, în zonele ortodoxiei, în arhive se află încă un număr de documente care atestă nobila purtare a bisericii ortodoxe cu bolnavul psihic, cu mult înainte de datele menționate în marile tratate. Mici și întâmplătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
copii, știind că profesorului Marcel Păunică iau plăcut copiii, i-a plăcut să creeze valori și sportivi de performanță. Consider că acest turneu a fost o reușită, atât timp cât copiii s-au jucat, la final primind diplome de participare, tricouri și dulciuri. Toată lumea a fost mulțumită, în special noi, cei de la Top Handbal Bacău, Asociatia Județeană de Handbal și CSS Bacău, întrucât am putut pune umărul la organizarea acestui turneu dedicat memoriei profesorului Marcel Păunică.” Iată și rezultatele celei de-a doua
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
prelarg. Păduri, râuri, lanuri, sate, toate mi se-nfățișează Liniștite, fericite, într-o pulbere de raze. Nici de-un strop de sânge încă pajiștea nu e pătată, Nici de-un strigăt de durere pacea nu e tulburată; Numai cântec, armonie, dulce-a dragostei suflare Se revarsă-n line valuri peste a câmpului răcoare. Acum soarele apune pe a ceriurilor scară, El se duce să-ncălzească alte neamuri, altă țară; Însă ca un rege darnic, la momentul de plecare Ne desfășur' atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
căutăm acoperirea prin el, oricât de tentantă ar fi, a tuturor necesităților. “Radiosfera”, 21 august 1995, ora 12,23 44. Un ac de cojocul sulfului Într’o comunicare recentă am afirmat că apa mării se autoepurează mai eficient decât cea dulce. Dar s’o lăsăm, cu marea ne vom mai Întâlni, spre sfârșitul capitolului, pentru a aminti de coroziunea indusă de arderea combustibililor cu mult sulf, subiectul unei teze căreia a trebuit să-i fac un referat, de fapt o analiză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apei: marea, care anihilează orice: păsări călătoare ori catarge, ori pe el Însuși. Într’adevăr, mării i se recunoaște o anumită, Însemnată, putere de autoepurare. Dar apa suferă, pe parcursul operei eminesciene, și un alt proces de evoluție. Anume, trece de la dulce la sărată. Și, Într’adevăr, unele cercetări ale mele au arătat că pe măsura creșterii salinității, puterea de autoepurare a mediului acvatic crește. Toate acestea sunt beneficiul naturii, care În evoluția operei eminesciene devine tot mai Însemnat. Dar care este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acela care, căutând a-și păstra neutralitatea, și-a rezervat doar rolul lui Mefisto: de a ridica probleme, lăsându-vă să concluzionați singuri, doar să atragă atenția asupra unora dintre ele. Acum aș căuta doar semnificația acelor alternative oscilante: Între dulcele și amarul vieții, Între antitezele de orice nivel ce Îi dau sens, nici noi, nici natura, nu putem sesiza modificările de nuanță. Spre nenorocul nostru, natura reacționează doar la atingerea unui extrem, iar atunci o face prin mijloace de asemenea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pepeni, de multe ori asociind pepenele cu brânza de oaie. Ce-i drept, eu făceam mai rar împreună cu fratele meu, verii noștri însă îi consumau frecvent așa. Niciodată nu am putut asocia dulce cu sărat, acru cu amar, iute cu dulce, poate și din perspectiva sensibilității mele organice și pentru că ai noștri erau foarte atenți la combinațiile noastre culinare, dar existau două de la care nu abdicam sub nicio formă. Doar Maia știa să le combine atât de elegant în arome și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
lui, cum și la o acțiune de misio nar pe acest tărâm pustiu al abstinenței. Temperament chiar de abstinent Într-ale vieții nu avea Însă Emanoil Bucuța, fiindcă, În ciuda afectației sale austere, era pofticios, mai ales după carne și după dulciuri, și urmărea cu coada ochilor, stând lângă mine la volanul mașinii, femeile ce ne ieșeau Înainte; pe cele mai frumoase și din preajma noastră maltratându-le cu ironii și curtoazii În doi peri, din ciudă și din teamă că infirmitatea lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai generoase dintre credințele omului, și Înconju rate de respect și bucurie când apar În casa și pe masa săracului, ca și a bogatului. ...„Vinul care Înveselește inima omului și pâinea care Întă rește inima lui.“ (Psaltirea, 104, 15). Dintre dulciurile, plăcintele și prăjiturile, intrate mai toate din afară În patrimoniul nostru național, unele, precum bacla valele, sarailiile, cataifurile, savarinele, tortele, cozonacii, pră ji tu relele și plăcintele de tot felul, ajungeau opere desăvârșite nu numai când ieșeau din mâinile meseriașilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Rozina: o modestă candelă de perete, care, nu știu cum, Într-o zi a ieșit din cui cu tot[ul] din zid și s-a spart de podele; iar după câteva zile, ducându-se ca de obicei la sanatoriu cu câteva dulciuri, n-a mai avut cui să le dea... O luase la sânul ei Maica Domnului, a Domnului celui milostiv cu femeile păcătoase. N-am cunoscut - decât, bineînțeles, numai din vedere - pe marile cocote, cocodete sau demimondene din la belle époque
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a descoperit și un altfel de mesaj decât cel al mărturisirii, în mii și mii de chipuri, a sentimentelor de dragoste nemăsurată. Într-un Post Scriptum a zărit scris: Am citit Odele lui Horațiu și mi-a plăcut această formulare - Dulce et decorum est pro patria mori... A ta, pentru totdeauna, Monica. Versul din Horațiu Dulce et decorum est pro patria mori era parola pe care o stabilise Stelian pentru el și pentru Stan: când vor primi de la el aceste cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pentru cîine, care nici măcar nu se uită la el. Încep să-mi fac griji mai mult pentru sănătatea bietului animal decît pentru banii pe care i-am aruncat pe lapte. Carnea se dovedește a fi de cal. E imposibil de dulce, așa că n-o putem mînca. Sătul de ghinioane, arunc cu o bucată și, uimitor, cîinele o Înfulecă imediat. Îi arunc Încă o bucată și se Întîmplă la fel. I se suspendă regimul de lapte. În plină rumoare creată de admiratorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Artă din Moscova, ansamblul de dansuri al lui Igor Moiseev, ansamblul forțelor armate ale URSS-ului, cu neuitatul Vinogradov, Opera Mare din Pekin peste care domnea atotființătorul și imponderabilul Împărat al Maimuțelor, dar mai ales, dar mai ales inefabilul și „dulcele“ prinț al Dane marcei al lui sir Laurence Olivier! Umăr la umăr cu Mihai, amestecați în mulțimea golănoasă de la periferia Bucureștilor, am forțat porțile grădinii de vară a unui biet cinematograf din Piața Filantropiei și, contopiți într-o singură ființă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
slab și vei ceda acum, vei mai ceda și altă dată! și-n alte dăți!... Ah, teama aceasta continuă de a nu ceda și de a nu fi slab e mai rea decât orice păcat! (O, și cât e de dulce să cedezi...) 1 februarie 1954 Am lipsit de acasă două nopți la rând. La aceasta a contribuit o serie întreagă de elemente: în primul rând o puternică furtună de zăpadă care a pus vârf mizeriilor iernii din acest an și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
toate acestea se adaugă reproșurile și neînțelegerea Voastră, Domnule, care ne sunteți cel mai drag pe lume, unicul nostru refugiu și speranța noastră. O, Seniore, nu ne refuzați, rogu-Vă, prietenia și sprijinul Vostru! În tot acest timp din urmă, dulcele Don Ramiro (Mircea Marosin), cumnatul nostru de odinioară, ne-a fost de un mare ajutor. Așa încât problema relațiilor între Regatele Spaniilor și Regatul celor Două Sicilii nici nu se pune: aceste relații n-au fost întrerupte niciodată și au fost
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
zeci de sortimente, brânză albă telemea-feta, regina acestora din urmă fiind de departe, după preț, cea importată din Bulgaria. În războiul tăcut și balcanic al brânzei telemea, bulgarii sunt de departe câștigători, cel puțin în Occident. Cosmetice Duru, bere Efes, dulciuri Ulker, gumă de mestecat de formă pătrată Tipi Tip o adevărată întoarcere în timp, la începutul anilor 90 când negustorii turci au fost pionierii comerțului liber din România. Coafură și frizerie: unul dintre cele mai active și lucrative domenii din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cei doi amorezi s-ar fi obișnuit să mănânce de la mine. Își duceau și ei gustări. Dar, dacă s-ar fi întâmplat să întrebe într-o pauză cine-mi mai dă o felie de pâine sau fetelor n-aveți ceva dulce sau cine-mi pasează un măr, eu voiam să fiu prima pe fază și să le sar în întâmpinare. Ceva-ceva tot am câștigat până-ntr-a patra: ori de câte ori aveau poftă să mai molfăie sau cronțăne una-alta, veneau ață la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
vreme Preotu’ începea să tragă de noi : „Hai, sticla trebuie terminată !“. și noi, deși simțeam că nu mai intră, ne executam silit. și la vin nu era mare lucru, dar era durere cînd trebuiau golite sticle de vișinată grețos de dulce sau de țuică puturoasă. Cu toate că beam foarte mult, niciodată nu m-am îmbătat, încît să mi se rupă filmul - adevărata beție, de fapt. Am dat la boboci însă, o singură dată, pe gresia de la toaleta de serviciu a lui Preotu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sau că la chinezi există obiceiul de a se săruta pămîntul. Autorul trecea de la una la alta, povestea întîmplări care îi deter minau pe eroi să se sărute sau cita versuri ca : „Dar amorul înfocat/ Cere buzele iubite/ Pentru un dulce sărutat“. În cele din urmă - dar efectiv în cele din urmă -, făcea remarca următoare : „Sărutarea a devenit un uz foarte la modă, însă acela care trebuie să sărute o fată pentru întâia oară se găseste într’o mare nedu merire
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și ale lui Vasile Fetescu, după care a urmat vizitarea expoziției de tapiserie a prețuitei artiste, prof. Gabriela Moga Lazăr, organizată în încăperile Centrului de Perfecționare și de Resurse Umane al școlii. După un scurt coctail bogat în gustări și dulciuri, stropite din belșug cu vin, șampanie și sucuri, s-a făcut deplasarea la Muncel, în mirifica tabără pentru școlari, loc în care s-a consumat partea cea mai cuprinzătoare și mai bogată în delicatese culinare a întâlnirilor. Într-un feeric
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
egală măsură.” “Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșarzi adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso ... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ... a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor în Filozofie
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o menajeră care avea grijă de el. Fiul lui și el doctor, fiind plecat la studii în Germania a rămas acolo unde și-a întemeiat o familie. Menajera era o femeie foarte cumsecade. Când veneam cu Peidy ne aștepta cu dulciuri făcute de ea care pentru noi erau minunății. La prima vedere vila părea nelocuită, scara din piatră, accesul direct în vilă era blocat cu niște bârne și scânduri, astfel se intra pe poarta de acces al trăsurilor care nu era
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
genul că, dacă ar fi să moară, ar prefera să se întâmple la toamnă, nu acum, primăvara, când natura a înverzit. Mărturisea, deci, o situație tragică. Numai că pe fraga rujată a buzelor era întipărit un zâmbet dulce, atât de dulce... Folcloriștii sar lansa, probabil, în speculații - „detașarea mioritică a românului în fața morții“ etc. etc. Ei, aș! Cu siguranță, coconița noastră se gândea la „mia de parai“ pe careo câștigase duminica trecută la o nuntă. Pe scurt: ăsta da, exemplu de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
căminul cultural, sau la seminariile televizate iscate de faptul că purceaua lui Ion a intrat în porumbul lui Costel. Apoi mă trezesc din iureșul ăsta mediatic și mă întreb: de ce trebuie sămi încarc viața cu tot ce ia zis de dulce țața Floarea vecinei sau cu aventurile purcelei lui Ion? Răspunsul e la fel de simplu can reclama la L’Oreal: pentru că merit! Sigur că merit, așa cum cu toții avem televiziunile, politicienii, oamenii publici pe carei merităm. Noi suntem cei care votează sau fac
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
impresia că se hrănește cu lucruri sănătoase. Problema e că, mai devreme sau mai târziu, vom vedea și efectele sociale ale unei astfel de ali mentații „sănătoase“. (2012) Tineri de viitor Este spilcuit, frumușel și are un zâmbet atât de dulce, încât îți vine săl întinzi pe pâine, cu unt, în loc de miere. Dacă lar mai fi prins, cu siguranță bunicămea sar fi dat în vânt după el. Numai că, în afară de faptul că ar fi putut face deliciul bunicuțelor, Mihai Gâdea de la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]