5,962 matches
-
nd multiple solu?îi inventive, diminueaz? riscul de incendiu ?i des?v�r?e?te imaginea unitar? a bisericii simboliz�nd perfec?iunea divin?. Un ansamblu iconografic sculptat ?i pictat �mbog?-?e?te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia edificiilor cisterciene. �n Fran?a, pe timpanul portalului principal este sculptat? o tem? educativ?, adesea Judecată de Apoi (Sainte-Foy din Conques), �ntr-o compozi?ie monumental? de o plastic? liber inspirat? din stilistica pictural?. Chiar atunci c�nd, cum este cazul la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lea). Oră?ele devin focarele pro-gresului intelectual ?i material �n jurul catedralei, care necesit? investi?îi mari ?i federalizeaz? toate cuno?țin?ele tehnologice ?i artistice ale vremii. ?i �n secolul al XI-lea, raritatea arhitec?ilor capabili s? conceap? edificii mari �nc? �i punea pe conduc?torii de lucr?ri �n situa?ia de a lua asupra lor op?iunile importante ale proiectului ?i ale ?antierului: ordon?rile spa?iale, modurile de construire; astfel stau lucrurile, de exemplu, �n cazul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i sacru, care se refer? la �Oră-?ul Sf�nt, noul Ierusalim, ?i la str?lucirea să asem?n?toare pietrei pre?ioase, a unei pietre de matostat transparente că un cristal� (Sf�ntul Ioan, Apocalipsa). Goticul englez Num?rul edificiilor, dimensiunea marilor catedrale, caracterele constructive ?i decorative, �n sf�r?it, longevitatea acestui stil fac din goticul englez unul dintre cele mai marcante din Europa. Totu?i, cel care introduce stilul gotic �n Anglia este un arhitect francez, Guillaume de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Fossanova, 1187-1208) încît? pe unii arhitec?i italieni s? fac? bol?i pe intersec?îi de ogive, spa?iul interior astfel ob?inut p?streaz? ni?te propor?îi ?i o luminozitate care amintesc de bazilicile paleocre?tine. �n aceste edificii, cu nav? unic? � bazilica Sf�ntul Francesco din Assisi (1228-1258) � sau cu trei nave � catedrală din Siena (1259) sau Sf�nta Maria cea Nou? (Floren?a, 1279) � str?-pungerile, adesea oculi* , nu determin? acoperi?ul. �n con-secin??, pictură mural? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la diferite niveluri. Originalitatea f?r? precedent a lui Brunelleschi este �nainte de toate constructiv?: el construie?te un dom gigantic f?r? schel?, pe un e?afodaj, datorit? ?tiin?ei inginere?ți dob�ndite prin studierea sistematic? a arhitectonicii edificiilor Romei antice. Originalitatea să este �ns? ?i stilistic?: p�n? la el, domurile � imit�nd Panteonul lui Hadrian (secolul al II-lea) � erau mai degrab? emisferice; cel din Floren?a are un profil �n form? de arc fr�nt, profil
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai mult dec�ț naosurile bazilicilor Saint-Laurent (�nce-p�nd din 1425) ?i Saint Esprit (1444), unde jocurile perspectivei ?i luminii dematerializeaz? formele, dar cu o dominant? orizontal?. Riguros geometric? ?i modular?, aceast? arhitectur? ajunge la o armonie superioar? �n dou? edificii mici cu plan centrat: Vechea Sacristie, capel? funerar? a familiei di Medici la Saint-Laurent (1422-1428) ?i capelă familiei Pazzi (1429-1461). Diferitele efecte ale modenaturii, realizat? din pietra serena (piatr? �nchis? la culoare) pe tencuiala deschis?, atest? referirea la Antichitate ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
atest? referirea la Antichitate ?i definesc dou? compozi?îi geometrice, determinate de un joc al propor?iilor ?i de legile perspectivei. Perspectiva, c?reia Brunelleschi �i stabile?te �n mod experimental regulile �nc? din 1410-1415, permite o reprezentare riguroas? a edificiului ?i controlul proiectului de la conceperea să ?i p�n? la execu?ie. Aceast? ra?ionalizare a demersului arhitectural ?i urbanistic � că ?i crea?ia pictural? � �i angajeaz? pe arhitec?i �ntr-o modernitate care prive?te �n acela?i timp formele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
F. Sforza. Aici, el descrie un oră? ideal, �Sforzinda�, al c?rui plan �nconjurat cu bastioane dispuse �n form? de stea este �nscris �ntr-un cerc, dup? prescrip?ia albertin?; �n mijlocul s?u, o pia?? p?trat? are pe margini edificii publice. Acest tratat, care subliniaz? raporturile arhitectur?-urbanism �ntr-un context social dat, nu are totu?i nici rigoarea teoretic? a lui De re aedificatoria, nici scrupulele arheologice din Trattato d�Architettura civile e militare (1481-1492) al lui F. Di Giorgio
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ț�rgului existent, un centru de oră? �n jurul unei pie?e trapezoidale, �ncadrat? că o scen? de fă?adele catedralei, palatului comunal ?i, lateral, de cele ale altor dou? palate de tip florentin. ?în�nd de rezolvarea simetriei, aceste edificii, av�nd elemente asem?n?toare, �?i p?streaz? totu?i individualitatea. �n sf�r?it, pia?a permite ie?iri c?tre c�mpul pe care-l domin?. Pienza, laborator pentru un model teoretic, nu urm?-rea s? aib
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-trilor, ei vor fi numi?i manieri?ți, f?r? nici un sens peiorativ. Aceast? postur? nu exclude apari?ia unor opere originale, ca de exemplu palatul Ț�, �n apropiere de Mantua (1526-1534), de G. Româno (1492-1526), asistent al lui Rafael. Edificiul, construit �n jurul unei cur?i aproape p?trate, se �nvecineaz? cu o gr?din? �nchis? �n semicerc de arcade rustice. Ordinul doric domne?te pe toate fă?adele. La exterior, pila?trii subliniaz? un apareiaj cu bosaje rustice; spre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ie privilegiat? cu natura, este �nso?it? de numeroase construc?îi private la ?ar?. Urm�nd modelele antice, cunoscute prin intermediul unor texte latine tehnice sau poetice de-ale lui Columella, Virgiliu sau Pliniu cel Ț�n?r, dou? tipuri de edificii se construiesc la �nceputul secolului al XVI-lea: vila suburban?, complement bucolic al palatului urban ?i vila rustic?, centru de gestionare al unui domeniu agricol. Vila Madame, construit? �n apropiere de Romă, �nce-p�nd din 1518, dup? un proiect de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ntr-adev?r, Serlio, sosit �n 1540 la solicitarea lui Francisc I, public? �n 1545 c?r-?ile I ?i ÎI din manualul s?u de arhitectur? ?i lucreaz?, �n 1546, la castelul Ancy-le-Franc. Inspirat din vilele rustice vene?iene, acest edificiu pierde, �n timpul construc?iei, pitorescul bosajelor ?i transparen?a galeriei cu arcade d�nd spre curte, �n favoarea unor ordon?ri clasice, stricte ?i orizontale, cu travee ritmice c?tre curte. Tot �n 1546, se construie?te noul Luvru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
proiectului ?i a ?antie-rului; fiind �n acela?i timp tehnicieni, arti?ți, administratori ?i intelectuali, ei se ridic? �n clasa burgheziei pe m?-sura reputa?iei ?i veniturilor lor. �n afară domeniului regal, Rena?terea numit? clasic? produce c�teva edificii importante, de exemplu, la Toulouse, hotelele Bernuy (1530) ?i mai ales Ass�zaț (1552-1562), a c?rui curte este regulat? printr-o impecabil? suprapunere a celor trei ordine. Spania ?i Portugalia �n vreme ce, �n aceste ??ri, �n secolul al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ia religioas? ?i cultural? a Romei (1533) ?i promoveaz? Reforma, face că arhitectura britanic? s? fie foarte pu?în receptiv? la italienism. Tot �n aceast? perioad?, clerul fiind constr�ns s? opreasc? construirea de catedrale din lips? de fonduri, doar edificiile laice consimt la c�teva elemente ornamen-tale italienizante, p�n? c?tre 1550 (Hampton Court, �nce-p�nd din 1515). Pe l�ng? această, �n acea perioad?, Anglia nu-i atrage pe arhitec?îi italieni. C?tre 1570, dup? publicarea tratatului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
italieni. C?tre 1570, dup? publicarea tratatului lui J. Shute, The First and Chief Groundes of Architecture (1563), inspirat din Serlio, ?i cea a culegerii de modele de autori flamanzi (Architectura lui Vredeman de Vries, 1563), marile locuin?e evolueaz?. Edificii f?r? curte, corpurile lor de cl?dîre, �ncoronate de balustrade ?i sculpturi, dar f?r? acoperi?uri aparente, se articuleaz? cu fermitate. Dispunerea �n stil perpendicular a ferestrelor domin? fă?adele, afirm�nd tradi?iile britanice. Longleat (1572-1580) este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de extrem de bogatul R. de Longueil, ordonarea ritmurilor asigur? continuitatea plastic? de la o fă?ad? la alta, urm�nd o dominant? orizontal?. ?i sistemul de ordine, de ferestre, de lucarne este format ?i pro-por?ionat astfel �nc�ț s? imprime edificiului o scar? a c?rei monumentalitate, evit�nd grandilocven?a, exprim? noble?ea. La castelul Maisons, �n interior, cele patru paliere ale sc?rîi, dezvoltate �ntr-o cas? a sc?rîi grandioas? av�nd deasupra o cupol?, dovedesc o virtuozitate tehnic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Paris, de la Sceaux ?i de la Saint-Cloud, care duc la castel trec�nd prin oră?ul Versailles, creat de rege, �ncep�nd din 1671, pentru a oferi locuin?? unei p?r?i a Cur?îi ?i angaja?ilor domeniului. Toate aceste edificii prezint? o remarcabil? stereotomie. 5.�Arhitectură �n afară Versailles-ului �n acela?i timp, Hardouin-Mansart conduce ?antiere regale �n afară Versailles-ului, precum re?edin?a de la Marly (1679-1688), compozi?ie perspectiv? alegoric? axat? pe pavilionul regelui (Soarele) ?i m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
virtuos, cu ordinele antice pe trei niveluri, cu o mare libertate, conferind ansamblului un elan vertical, o plasticitate ?i o plenitudine unde pot fi surprinse senzualitatea de la Val-de-Gr�ce ?i noble?ea castelului de la Maisons. Frumuse-?ea suveran? a acestui edificiu se confirm? �n opozi?ia cu orizontalitatea ?i austeritatea �ntru totul militar? a celorlalte cl?dîrî de la Invalizi, inclusiv biserică vecin? Saint-Louis (1670-1677), datorate lui L. Bruant (c?tre 1635-1697), care deseneaz? �n aceea?i epoc? ?i capelă spitalului Salp
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ri ale monarhiei franceze. Proiectul este respins de locuitori din motive economice ?i sentimentale. Dar arhitectului, Surveyor General �n 1669, i se �ncredin?eaz? reconstruc?ia a vreo cincizeci de biserici, �ntre care catedrală Saint-Paul (vezi pliantul, foto 12). Acest edificiu gigantic (1675-1710) este pe m?sura ambi-?iilor economice ale puternicei cet??i a Londrei ?i pe m?-sura voin?ei Bisericii anglicane de a se afirma fă?? de papalitate. Proiectului lui Wren pe plan centrat acoperit cu un dom
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la castelul de la Hampton Court (1689-1701), o utilizare original? a c?r?mizii ?i a pietrei albe confer? fă?adelor bog??ie ?i elegan??. Al?i arhitec?i, măi pu?în influen?i desigur, st?p�nesc formele clasice �n edificii de mare alur?, de exemplu W. Talman (1650-1719) cu castelul de la Chatsworth (Derbyshyre, 1687-1696). BAROCUL: UN NOU SPA?IU ARHITECTURAL ?I URBAN 1.�Barocul �n Italia Operele instauratoare ale lui Bernini ?i ale lui Borromini Contrareforma, aceast? puternic? mi?care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
eaz? celuilalt mare arhitect român, Borromini, c? ignor? ra?iunea: Nu a? vrea că, asemenea Borromini, la Romă, s? r?storn baze, s? �ntorc pe dos volute ?i s? introduc o mie de alte bizarerii care ștric? frumuse?ea acestor edificii�. Borromini (1599-1667), dup? o tinere?e laborioas? ?i obscur? la Romă, �n special pe ?antierul bazilicii Sf�ntul Petru, �ncepe o carier? de arhitect de un oarecare r?sunet, dar departe de str?lucirea european? a lui Bernini, �n ciuda
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Sf�n-tul Yves de la Universitatea La Sapienza (Romă, 1642; vezi pliantul foto 14) sau de la Colegiul Propag?rîi Cre-din?ei (Romă, 1651). Fluiditatea liniilor ?i a contururi-lor, at�ț �n afar? c�ț ?i �n?untru, �nscrie �n fiecare edificiu semne al continuit??îi ?i ale infinit??îi spa?iului. Astfel, arhitectura vizeaz? �n mod paradoxal imaterialitatea. R?sp�ndire ?i diversitate Barocul �n Italia �nseamn? ?i festivit??ile care se ?în la Vene?ia, mai ales �n teatre, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de capitală imperiului Habsburgilor, construind maiestuosul castel de la Sch�nbrunn (1696-1713), un fel de Versailles vienez cu gr?dinile sale �� la francaise�, dar pe care arhi-tectul �l imaginase ?i mai grandios la origine. Artă să de a situa cu amploare edificiul, de a-i ierarhiza ?i articulă volumetria, de a-i include citate din vremea Imperiului român ?i de a face un joc de diverse sc?ri, se concreti-zeaz? �n mod magistral �n biserică votiv? Sf�ntul Carol Borom�e (Viena
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a puterii monarhice este �nso?it? de ritualuri glorioase ?i fastuoase �n multiple circumstan?e. Acestea s�nt condi?îi favorabile apari?iei unei arhitecturi spectaculoase, chiar ostentative, deschis? sentimentului barocului. Acesta, p�n? c?tre 1680, const? �n ornamentarea edificiilor, mai ales a fă?adelor (catedrală român? de la Santiago de Compostella). Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
evocă esen?a arhitecturii grece?ți. Panteonul (Paris, 1756-1790), fostă bazilic? Sainte-Genevi�ve, construit de J.-G. Soufflot (1713-1780) ?i pe care Laugier �l consider? deja drept �primul model al arhitecturii perfecte�, va fi considerat de mul?i istorici că edificiul inaugural al neoclasicismului (J. Summerson) (vezi pliantul, foto 17). Importan?a comenzii, noutatea proiectului stilistic ?i consecin?ele sale arhitectonice � care au nevoie de concursul inginerilor Perronet ?i Rondelet � fac din aceast? �ntreprindere un fel de laborator al neoclasicismului. Ideea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]