3,571 matches
-
3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea etnicilor germani a plecat din Vatra Dornei. În amintirea acestui moment dureros, înainte de plecare, s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. Bunurile lor au fost predate prin
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
etnicii germani au fost mutați în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Printr-un proces-verbal, statul român a preluat biserica evanghelică. Ea a fost lăsată în părăsire pentru o perioadă. În anul 1947, la intervenția preoților dorneni pe lângă autoritățile de stat, fosta biserică luterană a fost dată de statul român spre folosință
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
Antschel (până în 1914), Leib Arje Hauslich (interimar în perioada primului război mondial), apoi Meschulem Druckmann, Jakob Druckmann, Jakob Schieber și din 1931, avocatul Dr. Moses Dollberg (care a condus comunitatea timp de 10 ani). După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
când rușii au închis granițele. După război, comunitatea evreiască din oraș a rămas mai mică de jumătate. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Israel. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Israel. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
de acolo vor emigra mai ușor spre Israel. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Antschel (până în 1914), Leib Arje Hauslich (interimar în perioada primului război mondial), apoi Meschulem Druckmann, Jakob Druckmann, Jakob Schieber și din 1931, avocatul Dr. Moses Dollberg (care a condus comunitatea timp de 10 ani). După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
când rușii au închis granițele. După război, comunitatea evreiască din oraș a rămas mai mică de jumătate. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
un comitet executiv format din trei membri și un consiliu cu șase membri. În 1913, ultimul an de dinaintea începerii Primului Război Mondial, locuiau în oraș 3.500 evrei din care circa 1.000 plăteau taxe comunității. După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a fost următoarea: 17 evrei (1992), 15 evrei (1995), 18 evrei (2003) și doar 3 evrei (2006). Prima sinagogă
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
război mondial, a fondat prima organizație "Vaad Hatzalah" (Comitetul de Ajutor și Salvare) din București, cu scopul de a-i ajuta pe evreii deportați în lagărele de concentrare din Transnistria. După cel de-al doilea război mondial, rabinul Rubin a emigrat în Statele Unite ale Americii unde a fost rabin la New York. El a fondat acolo Centrul pentru Rabinii Europeni, al cărui scop constă în acordarea de ajutoare pentru rabinii europeni care-și pierduseră comunitățile și sursele de existență, precum și prevenirea distrugerii
Moses Josef Rubin () [Corola-website/Science/323667_a_324996]
-
pe care o stăpânea la perfecție din copilărie. În anii 1919-1925 a trăit la Viena, Berlin, Paris, Varșovia. Spre sfârșitul anilor 1920 s-a căsătorit a doua oară. După o ședere de 3 ani la Paris, în anul 1929 a emigrat împreună cu soția, Ilka, în Palestina (pe atunci aflată sub regim mandatar britanic), la invitația unor confrați scriitori. La Tel Aviv i s-a născut o fetiță, Tamara, dar clima și mediul cultural local nu i-au priit scriitorului. În 1930
David Vogel () [Corola-website/Science/323670_a_324999]
-
un comitet executiv format din trei membri și un consiliu cu șase membri. În 1913, ultimul an de dinaintea începerii Primului Război Mondial, locuiau în oraș 3.500 evrei din care circa 1.000 plăteau taxe comunității. După primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, acelasi destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, cănd rușii au închis granițele. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai usor spre Israel În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe masura emigrării
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai usor spre Israel În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe masura emigrării evreilor, s-a desființat școală în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
de acolo vor emigra mai usor spre Israel În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe masura emigrării evreilor, s-a desființat școală în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a fost următoarea: 17 evrei (1992), 15 evrei (1995), 18 evrei (2003) și doar 3 evrei (2006). În 2016
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
al împăratului și prieten cu sora acestuia, Paulina Borghese. Ducele, mecena și colecționar de artă, se bucura de susținerea lui Napoleon pentru restaurarea prinților din familia Stuart pe tronul Angliei. Comanda a fost adresată prin cavalerul Férréol de Bonnemaison, artist emigrat în Anglia după Revoluție, și care îl cunoștea pe David. El a servit ca intermediar între duce și pictor, ocupându-se cu prezentarea cerințelor ducelui și cu realizarea tranzacțiilor financiare. Comanda s-a concretizat printr-o scrisoare din 3 august
Napoleon în cabinetul său de lucru () [Corola-website/Science/323707_a_325036]
-
sat un alt val de coloniști, circa 40 de familii de germani veniți din Munții Sudeți. Ei s-au stabilit în partea de sus a pârâului Humor. În perioada 1891-1896, câteva zeci de familii de munteni din Poiana Micului au emigrat în Bosnia , de unde, în anii 1923-1924, o parte dintre ei au emigrat în Brazilia (în regiunea Rio-Negro). După Unirea Bucovinei cu România (1918), ponderea polonezilor din Poiana Micului s-a menținut ridicată. În perioada interbelică, satul Poiana-Micului a făcut parte
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
veniți din Munții Sudeți. Ei s-au stabilit în partea de sus a pârâului Humor. În perioada 1891-1896, câteva zeci de familii de munteni din Poiana Micului au emigrat în Bosnia , de unde, în anii 1923-1924, o parte dintre ei au emigrat în Brazilia (în regiunea Rio-Negro). După Unirea Bucovinei cu România (1918), ponderea polonezilor din Poiana Micului s-a menținut ridicată. În perioada interbelică, satul Poiana-Micului a făcut parte din Plasa Homorului a județul Câmpulung. În anul 1930, populația satul Poiana-Micului
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]