3,482 matches
-
în general, intervertite: eu pot descrie această cameră printr-o serie de propoziții a căror ordine este întîmplătoare. Privirea se plimbă în voia ei". (P. Valéry, "Réflexion sur le paysage [...]", id., volumul 2, p. 1219) "[...] Orice descriere se reduce la enumerarea părților sau aspectelor unui lucru aflat la vedere, și acest inventar poate fi făcut într-o ordine oarecare, ceea ce introduce în elaborarea ei ideea de hazard. Pot fi intervertite, în general, propozițiile succesive și nimic nu-l determină pe autor
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fi intervertite, în general, propozițiile succesive și nimic nu-l determină pe autor să dea forme variate, în mod necesar, acestor elemente care sînt, într-un fel, paralele. Discursul nu mai reprezintă decît o suită de substituții. De altfel, o enumerare de acest gen poate să fie tot atît de scurtă sau de dezvoltată pe cît dorim noi. Putem descrie o pălărie pe douăzeci de pagini, o bătălie în două rînduri". (P. Valéry, "Autour de Corot", id., volumul 2, pp. 1324-1325
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ceea ce noi numim punere în pachet (împachetare) a micropropozițiilor ce constituie macro-propozițiile. Bănuim că articolul ce urmează va restitui întreaga povestire ce corespunde unui astfel de Rezumat-PnO. Este absolut necesar să distingem coeziunea-coerență a succesiunii pn1 + pn2 + pn3 de simpla enumerare de evenimente cronologice. În Rezumat, precum și într-o secvență narativă completă, succesiunea de propoziții este orientată către final. Prin această finalitate cel puțin putem să definim secvența narativă. Trebuie să luăm în considerare acum două cazuri de eterogenitate curentă, în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înțelege foarte bine acum că M.-J. Borel insistă, la acest punct, asupra a ceea ce numește "o logică a părții și a întregului" (1984, p. 178), logică sinecdotică prin excelență. Această logică se aplică perfect descrierii, ea explică faptul că enumerarea elementelor din clasă este, prin definiție, infinită, și că, mai mult, putem să "tratăm întregul ca parte și invers". Este ceea ce subliniază și D. Apothéloz cînd definește ceea ce noi vom numi macro-operațiile ce structurează activitatea de schematizare descriptivă. Ipoteza noastră
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fizico-culturale, adică ale proprietăților de obiecte rezultate din manipulările făcute cu obligativitate în interiorul unei culturi" (1981, p. 65). 8. J.-B. Grize (ed.), Semiologie du raisonnement, 1984, pp. 192 și următoarele. Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete La sfîrșitul capitolului al treilea din Watt regăsim acest text foarte lung, din care vom extrage doar prima și cea de-a 80-a și ultima variantă: (27) Asupra problemei atît de importante a aspectului fizic
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
iar a doua zi scund, blond, voinic și palid, cel puțin așa credea Watt, asta dacă vorbim numai de înălțime, de greutate, de culoarea tenului și a părului. S. Beckett, Watt, 10/18, nr. 712, pp. 252-254 Structurat ca o enumerare temporară de stări ale domnului Knott, acest portret nu poate fi interpretat decît în măsura în care reușim să facem o ierarhie a propozițiilor descriptive. S. Beckett precizează foarte explicit, la sfîrșitul descrierii, că nu vorbește decît de patru proprietăți (PROPR) ale personajului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și cu obraji rotunzi, privire fixă și sigură, umeri lați, burta înainte, pasul ferm și hotărît (...). (30) Phédon are ochii trași în orbite, este vinețiu la ten, slab la trup și uscățiv la față (...). Asistăm, în manieră clasică, la o enumerare de proprietăți și de părți ale corpului, plecînd de la o temă-titlu, un simplu nume propriu la început lipsit de semnificație. Cele două personaje au în comun tenul (proprietate) și fața (parte), iar ceea ce predomină este același procedeu de construire a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PHÉDON) Temă-titlu Temă-titlu El El PRq este PRq este bogat sărac Cu toate că, la bază, procedeul este același ca și la S. Beckett, măsurăm distanța dintre aceste două descrieri din care rezultă paralela celor două portrete (formă retorică clasică) și o enumerare care, în ciuda gramaticalității morfo-sintactice locale, contestă atît secvențialitatea descriptivă, cît și reprezentarea și care nu propune în loc decît o matrice descriptivă instabilă. În manieră diferită, în dublul portret al Postului cel Mare (capitolele 30 și 31 din Cartea a patra
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dintr-un aspect oarecare cu alte cuvinte, dacă unitatea ce apare nu este direct (ierarhic) legată de tema-titlu -, vom vorbi de micro-propoziție descriptivă: PD. PART. Acest prim gen de propoziție descriptivă trebuie considerat ca fiind sinecdotic prin excelență: ea implică enumerarea (caz limită al descrierii) a n părți-elemente ale temei-titlu sau a sub-componentelor, elemente de unități tematizate. Aspectualizarea declanșează, de asemenea, PROPRIETĂȚILE sau CALITĂȚILE (culoare, dimensiune, talie, formă, număr etc.). Se dă o macro-propoziție Pd. PROPR doar dacă este vorba de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a face aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de acțiuni, mai mult sau mai puțin ordonate, pot fi adesea reduse la o calificare permanentă [...], deci la definiția unui tip sau a unui arhetip de personaj"2. Ghicitorile pentru copii se bazează pe acest postulat, și anume că o enumerare de acțiuni poate caracteriza un actor și că, de aici, numind acțiuni sau mimîndu-le, putem identifica despre ce este vorba (cf. mai departe, cazul [3']: DA). Un alt exemplu, extras dintr-un catalog publicitar, oferă același gen de proces descriptiv
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se iluminează cu lumînări de ceară și se inventează furculița; se poartă ochelari și apare oglinda, se fabrică hîrtia. J. Gimpel, Les Bâtisseurs de cathédrales, Éditions du Seuil, 1980, p. 108 Tema-titlu a acestei secvențe ("toate activitățile omenești") declanșează o enumerare de acțiuni în care ordinea nu are importanță. Avem de-a face aici cu un caz limită a genului descriptiv: lista. Fiecare propoziție descriptivă este o parte a ansamblului desemnat prin tema-titlu. La fel și în exemplul următor: (49) Au
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Este, cel puțin, partea esențială a ceea ce am vrut să punem în valoare pentru a depăși limitele incontestabile ale observațiilor făcute de P. Valéry (citate la începutul celei de-a doua părți), despre arbitrariul descrierii și ordinea sa "aproape întîmplătoare". Enumerarea și inventarul nu mai sînt, în cadrul descrierii, supuse liberului arbitru, ci orientate argumentativ. Elementele selecționate sînt ordonate, ierarhizate pentru a forma sensul în text și/sau situație. Descrierea impune, din punct de vedere al "artei în proză" despre care Valéry
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168, 194 enunțare 33, 95, 100, 101, 114, 115, 117, 118, 134 eterogenitate 20, 46, 52, 93, 106, 108, 109, 167, 185, 188, 189 etopee 87-90 evaluare 16, 61, 158, 176, 179
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
indică foarte multe efecte pozitive din punct de vedere fiziologic ale practicării acestui timp de activitate. Lista efectelor pozitive este una extrem de mare (pe parcursul acestei lucrări făcând constant trimitere spre diferite efecte ale joggingului) și nu vom insista aici în enumerarea lor, dorind doar să amintim pe scurt următoarele: practicarea efortului aerob prin solicitări neuromusculare și respiratorii specifice, ca în jogging, poate fi un mijloc foarte eficient de prevenire a afecțiunilor funcției circulatorii (diminuarea riscului de infarct miocardic, diminuarea sau combaterea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
cu o teribilă cruzime, populația stoarsă treptat de resurse, elita politică și intelectuală aruncată în închisori, era firesc ca rezistența anticomunistă să nu aibă șanse de succes într-o luptă deschisă. Ea a luat însă forme mai subtile, a căror enumerare numai ar necesita multe pagini. Istoria acestui timp, încheiată cu o veritabilă "cruciadă a copiilor", cum s-a spus, nu e lesne de trasat. Căci lipsesc în bună măsură documentele autentice, iar masa celor falsificate, măsluite, inventate, este enormă. Nicicând
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Revoluția Franceză, nota el, e unul dintre acele evenimente care determină destinele umane pentru multe secole. O epocă nouă începe; eu o văd, dar Rousseau a prevăzut-o. Citiți nota din Emile și cartea o să vă cadă din mâini. Înțeleg enumerarea pro și contra, dar sunt departe de a imita pe cei care strigă. Recunosc că ideile mele în această privință nu sunt destul de mature. Evenimentele mișcă astfel valurile unei mări dezlănțuite și există oameni care cred că revoluția s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
iar muncitorii pe cea metaforică? Gesturile care punctează au în general funcția de a indica valoarea argumentativă a unui discurs. De exemplu, scandând un discurs dând din mâini, ne face să resimțim valoarea decisivă și imperativă a frazei. La fel, enumerarea măsurilor dând din mâini face ca aceste măsuri să fie resimțite ca făcând parte dintr-un tot. Astfel de gesturi aparțin registrului argumentației mai familiar cadrelor. Dimpotrivă, în cazul muncitorilor, raportul socio-profesional cu realitatea este însoțit de gesturi metaforice sau
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în valoare punctele forte, nu lipsurile. Dacă nu ai foarte multă experiență, dar ai un nivel educațional foarte solid, începe prin prezentarea educației. Dacă educația ta nu te avantajează, pune în prim-plan experiența. Nu te mulțumi cu o simplă enumerare a companiilor pentru care ai lucrat și a perioadelor respective. Precizează, pentru fiecare în parte, în maximum trei rînduri, rezultatele sau realizările pe care le-ai înregistrat în cadrul lor. Nu fi modest, dar nici nu exagera. Cîntărește relevanța fiecărui lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
design replicativ pentru cazuri multiple, Însă din domeniul studiilor urbane 5. Fie că este aplicată studiilor de caz, fie experimentelor, trebuie făcută distincția Între logica replicării și cea a eșantionării, folosită de obicei În sondaje. Aceasta din urmă necesită o enumerare operațională a Întregului univers sau grup, cu folosirea statisticilor inferențiale pentru a stabili intervalele de Încredere pentru care această reprezentare este Într-adevăr precisă. Procedura este folosită de obicei când cercetătorul vrea să stabilească predominanța sau frecvența unui anumit fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a preocupat de implementarea unui program de construcții civile În Oakland (California). Cercetătorii și-au dat seama că o asemenea complexitate poate fi descrisă În termenii multitudinii de decizii luate pentru ca implementarea să aibă succes. Ulterior, descrierile au dus la enumerarea, tabelarea și deci cuantificarea diferitelor decizii. În acest sens, abordarea descriptivă a fost folosită pentru a identifica (a) o unitate de analiză Înglobată (vezi capitolul 2) și (b) un pattern general de complexitate care, În cele din urmă, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de Kulturwissenschaft poporului german asupra altora, precum și viziunea hegeliană a unei Rațiuni divine manifestate în cadrul diferitelor societăți în Istorie. Ceea ce antropologii numesc atunci "cultură" nu mai este disociabil de bunurile culturale, fie ele materiale sau ideale, ale căror listă și enumerare empirice (prin definiție, niciodată încheiate) sunt stabilite în vederea unificării provizorii a unui domeniu relativ, divers și schimbător. Perspectiva descriptivă, pluralistă și restitutivă prevalează aici asupra celei conceptuale, unitare și hermeneutice. Abordarea antropologică a culturii este fondată pe observarea și descrierea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Artiștii" fac de mult timp obiectul unei atenții sociologice susținute în cadrul unei sociologii a profesiilor culturale (Moulin, 1967 și 1992; Moulin, Pasquier și Passeron, 1986; Menger, 1989 și 1997; Paradeise, 1997). Una dintre problemele ridicate constă în identificarea lor, în vederea enumerării (Moulin, 1992). Din ce moment este cineva "artist"? Criteriile potențiale sunt multiple: autodefinirea (este metoda folosită de INSEE, care-i întreabă pe indivizi: "Ce profesie aveți?"), înscrierea în sindicatul artiștilor (care presupune o sumă minimă de venituri "artistice"), formarea inițială
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]