10,920 matches
-
crescut. Pentru majoritatea autorilor, tulburările psihice legate de maternitate pot fi precoce sau tardive (P. Sivadon), după cum se poate vedea mai jos: a) Psihozele precoce se instalează în primele zile care urmează nașterii. Ele au un debut brusc cu anxietate extremă, insomnie și stare de agitație cu hipertermie. Din punct de vedere clinic pot reproduce un tablou clinic în care recunoaștem elementele unei stări de excitație maniacală, combinată cu o confuzie halucinatorie care impresionează prin dramatismul său. Aceste tulburări pot evolua
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
uremică. Din punct de vedere psihopatologic, aceasta se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: astenie, bradipsihie, lentoare intelectuală, o stare de obtuzie mintală, cefalee, insomnii sau coșmaruri nocturne. În alte situații putem întâlni episoade confuzionale acute cu agitație, fugă, anxietate extremă, terifiantă. În cazuri de azotermie severă apar somnolență, astenie generală, comă. Diabetul este o afecțiune care se însoțește constant de tulburări psihice. Cel mai adesea se notează stările depresive asociate cu o astenie fizică. Adesea, depresiile pot atinge gravitatea melancoliei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
generală, comă. Diabetul este o afecțiune care se însoțește constant de tulburări psihice. Cel mai adesea se notează stările depresive asociate cu o astenie fizică. Adesea, depresiile pot atinge gravitatea melancoliei. Pot apare stări confuzionale sau delirante, care sunt semne extreme ale unei evoluții clinice severe, cu un prognostic grav. 2) Psihozele carențiale Psihozele carențiale sunt afecțiuni datorate unor avitaminoze care determină atât tulburări somatice, metabolice, dar și tulburări neurologice (parestezii, paralizii, tulburări de sensibilitate etc.) și tulburări psihice. Ne vom
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oblativ: în cazul acesta suicidul este interpretat ca un act sacrificial. Prin aceasta el corespunde cu tipurile de suicid altruist, eroic. 5) Procesul ludic: este cel în care suicidul ca o formă de factură sublimată a jocului cu moartea (sporturile extreme, cascadoria etc.). 6) Instinctul morții: explică actele de suicid ca pe o anumită înclinație sau dispoziție psihologică morbidă contrarie instinctului de conservare, care se opune vieții. Așa cum se poate vedea din cele de mai sus, „pulsiunile suicidare” se înscriu din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide a bolnavilor deliranți, precum și dificultatea extremă de a putea trasa o graniță netă între „normal” și „patologic” în cazul acestei structuri a personalității, în care „normalul și patologicul sunt intricate”. Psihiatrii sunt, astfel, înclinați să considere acest tip de personalitate ca pe ceva intermediar între normal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil al dezvoltării unor stări de neîncredere, angoasă, nesiguranță ducând în final la o importantă regresiune psiho-socială a grupului uman respectiv. 2) Rolul planului formal-social Psihozele colective apar și se manifestă în cadrul spațiului social. Acesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mod precis, structura și funcțiile acestei instituții psihiatrice represive. Avem de-a face cu două tipuri de structuri: Spitalele de psihiatrie închise, supravegheate, în care sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile lor politice, prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate ajunge la măiestrie, transformându-se în artă. Unele dintre trudele acestei Vineri Mari cer de la început muncitorului har și dăruire deplină - ca în cazul pictorului sau al poetului. Iar arta cea mai înaltă, educația, cere în plus truditorului abnegație extremă și spirit de sacrificiu; căci alchimia desăvârșirii naturii umane este o ars mirabilia, lucrând direct la „decantarea” și „rubidierea” celor trei capacități ale spiritului - gândirea, voința și aptitudinea practică. La acestea se adaugă faptul că arta educației nu este doar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adâncit continuu în ultimul secol, afectând curriculumul educațional încă de la nivelul învățământului secundar. Alte caracteristici și „zonări” culturale se constituie și ele în obstacole curriculare: „cultură tradițională” versus „cultură modernă”, „cultură orientală” versus „cultură occidentală”, „cultură europeană” versus „culturi ale Extremului Orient”, „cultură națională” versus „cultură universală” etc. Mass-media a contribuit în ultima jumătate de veac la transformarea umanității într-un „sat planetar”, ceea ce va conduce cu siguranță la intensificarea cunoașterii interculturale. Dar perspectiva contopirii tuturor culturilor în una singură nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Școlii active, cel mai vechi curriculum centrat pe elev fiind, probabil, planul de învățământ bazat pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated curriculum), mai aproape de „centrarea pe materie”, este totuși superior acestora, fie prin „desființarea” granițelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
impune, la nivelul vieții de zi cu zi, un conformism ideologic riguros. De fapt, în această zonă, ideologia era, practic, inexistentă (situație inversă celei din China „revoluției culturale”, Coreea de Nord sau, mai târziu, Kampuchia Democrată, unde mobilizarea socială a îmbrăcat forme extreme). Iar faptul că noul regim a tolerat practicarea credințelor religioase recunoscute a contribuit într-o și mai mare măsură la acceptarea sa de către societate. Indiferent din ce unghi și cum am aborda aceste laturi ale cotidianului comunist, habitatul și sociabilitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
stat. Acest raport este mai suplu în cazul cenzurii evocate de Freud, cea țaristă, într-o epocă în care această instituție exista peste tot în lume. Cenzura de tip comunist care a existat în țara noastră se caracteriza prin agresivitate extremă și arbitrar. Ea nu impunea doar dispariția unor pasaje de articole sau de articole de publicații, ci a publicațiilor însele, împreună cu ziariștii ce le realizau, în măsura în care nu se supuneau dictatelor ei. În concluzie, nu numai că frica de natură externă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Enriquez, de exemplu, o prezintă astfel: „O serie de indivizi complet interschimbabili, fără nici un ideal, incapabili să formuleze un proiect comun, trăind cu teama de a fi originali și manifestând din acest motiv capacități psihologice reduse”. Această imagine e cumva extremă, sugerând o grupare umană decăzută, cu componenți care nu se mai pot susține unii pe alții. Ei nu mai pot organiza nimic împreună, în pofida eventualității unui potențial personal important pentru fiecare dintre ei. Dar descrierea convine foarte bine masei totalitare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
arestase vara, în saboți, cu picioarele goale, cu o rochie subțire și fără palton. Iarna, ea rămânea abătută, în aceeași ținută, într-o celulă neîncălzită ș...ț. Poți asasina și prin foame, murdărie și frig. Cine a cunoscut Kolîma, în extremul nord siberian, știe că noaptea polară înghețată este una dintre armele ucigașe cele mai sigure!”14. În infernul de la Ravensbrück, „prizonierele au putut să-și schimbe în mod regulat lenjeria până în 1942. N-au fost până atunci nici ploșnițe, nici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și atunci când nu ne este îngăduit să facem asta. Am ajuns însă în situația sublinierii că acțiunile, de orice fel, au valoare dacă și numai dacă nu pierd și nu urâțesc măsura. Neatenția duce - de cele mai multe ori - la repetarea greșelilor extreme: cenzura duce la nemăsură, nemăsura la cenzură și ciclul se reia în forme tot mai agresive. A vorbi numai acela care știe ce spune, a scrie cine a cunoscut durata scrisului, a arăta cel care a învățat cum, a demonstra
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
putea deduce din ideal-tipurile schițate mai sus. Această situație pune foarte bine în evidență faptul că ideal-tipurile nu trebuie confundate cu realitatea și că ele reprezintă doar o construcție teoretică ce se apropie de realitate doar la limită, în cazuri extreme, dar care, în schimb, ne face mai inteligibilă această realitate. Jocul, de-a lungul timpului, între cele două instanțe ale câmpului - cea specifică și cea politică -, negocierea dintre ele (care se întinde, altminteri, pe cea mai mare durată a regimului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nu aveai nici un motiv să te revolți- oricine dintre cei de lângă tine putea fi omul secu. De la o vreme, începând de prin ’88 - îmi amintesc bine asta -, începuse să se vorbească pe la cozi despre iminența căderii regimului, pe fondul exasperării extreme a populației. Pregătirea psihologică începuse. Era citat matematicianul Mihai Botez, cu o afirmație de la „șopârlă”: „Când va cădea Ceaușescu, o să curgă sânge românesc”. Aveam să mă gândesc multă vreme la acest lucru după evenimentele din decembrie 1989... Nimeni nu mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care îl avusese acesta asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după experimentul Pitești, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură din cadrul fenomenului Pitești. Așa încât unul dintre cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
apropiat cu o „tragedie națională” (Kligman, 2000, p. 10) - menționează sancțiunile vinovaților de provocare ilegală a unui avort. Formulat ambiguu, respectivul paragraf permite totuși personalului medical să intervină pentru salvarea femeilor a căror viață este în pericol. În situația de „extremă urgență medicală, când întreruperea cursului sarcinii trebuie imediat efectuată - menționează decretul -, medicul are obligația ca, înainte de intervenție sau, când nu este posibil, în cel mult 2 ore de la aceasta, să-l anunțe în scris pe procuror, care urmează a constata
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a sarcinii de serviciu din ianuarie 1981, recurgând la mistificări, răstălmăciri politico-ideologice, invective grotești și umilitoare. La protestul hotărât al cercetătorilor, care au prezentat documente dovedind că sarcina venise chiar din partea Cancelariei CC, Comitetul Politic Executiv a răspuns cu represalii extreme: printr-o hotărâre în 6 puncte, a desființat Institutul, organizația de partid, contractele de muncă prin art. 130 (i) din Codul muncii și a repartizat cercetătorii în munci necalificate - în tăbăcării, turnătorii, curățătorii chimice, filaturi, tipografii. S-a elaborat o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și persecuțiilor trăite în detenție și în perioada postdetenție au generat disfuncționalități în toate domeniile vieții cotidiene: familial, profesional, relațional etc. (Ioniță, 2003). O analiză istorică de dată recentă a evidențiat existența unui fenomen caracteristic regimului comunist din România: violență extremă împotriva oricărei manifestări neconforme cu modelul comunist care a produs o reacție de obediență generalizată la nivelul întregii societăți și un efect pregnant de nivelare socială (Oprea, 2002). Oficializarea vieții publice și private prin întărirea controlului social, ritualizarea și birocratizarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
2000). Metodele de tortură folosite în procesul reeducării au implicat atât tehnici mentale, cât și fizice. Tortura fizică a inclus bătaia, strangularea, șocurile electrice, inserția a diferite obiecte în orificiile corpului, sfărâmarea și ruperea oaselor sau încheieturilor, expunerea la căldură extremă sau la frig. O inovație a fost obligarea deținuților de a sta zile întregi în poziții nefirești, cel mai des utilizată fiind „poziția banditului”. Metodele de tortură psihologică, la rândul lor, au inclus deprivarea senzorială (se făcea prin închiderea la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
întâlnirilor? D.G.: Eu nu cunosc dedesubturile, nu pot analiza decât procedura. Așa cum s-a acționat, a fost un răspuns extrem de dur la o realitate clasificată intolerant „sau/sau, alb/negru”, o demonstrație de putere, dar și una fobică, tipică reacțiilor extreme ale celor care intră ușor în psihoză. „Familia” a fost ajutată să intre în panică prin metoda casei, aceea a dezinformării (și amplificarea este o dezinformare, chiar mai periculoasă decât lipsa de informații!), altfel s-ar fi procedat diferențiat, dar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și a informațiilor „secrete” ce le-ar „justifica”, dar și declarațiile vagi sau strategiile de tipul „dușmanul dușmanului meu este aliatul meu” au alimentat paradoxul suspiciunii latente care, fiind o stare foarte labilă, trece brusc de la incertitudinea insuportabilă la siguranța extremă de tipul: Suntem singurii posesori ai adevărului absolut! - și așa se alunecă de la mania persecuției a complexului de inferioritate la o formă de superioritate paranoică. Nu-ți sugerează acest mecanism modalitatea nașterii dictatorilor? Un alt paradox este conținut și de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sine sau se întristează de soarta trecătoare a bradului de Crăciun și realizează o largă simbolistică a cailor - considerându-se, grav-ludic, „ultimul Pan” - ori excelează în câteva ritmuri de „folclor savant” pe tema iubirii (Tot aștept). Trecut printr-o experiență extremă, supraviețuind mulți ani exclusiv în meditație solitară, rugă și speranță, el a îmbogățit literatura română cu două locuri poetice originale: podul și grădina. Oarecum similar mansardei lui Mircea Eliade, podul devine un spațiu vital impus, închis și întunecat în plină
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]