3,956 matches
-
pădure. Pe la apusul soarelui, dete Dumnezeu de-ntâlni o potecă și apucă pe dânsa. Merse, merse și iar merse, pân’ ce se pomeni dodată înaintea porților unor case mari și frumoase. Pasămite ajunsese la locașul zmeilor”. Tot o epifanie are feciorul din colinde, pornit în căutarea leului distructiv: „Vâna ziua, toată ziua,/ Zi de vară până-n seară./ Când fuse seara-n diseară,/ Găsi Leul de-adormitu,/ Deadormitu cu fața-n susu” (Topolog - Tulcea) Imaginea poetică a momentului crepuscular fixează cu precizie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
8) aduce în scenă două personaje în aparență ofidiene. Scorpia și Samodia (fiul ei capabil să se metamorfozeze în voinic) ademenesc trecătorii ajunși întâmplător „în inima câmpului” să intre în fântână pentru a fi devorați. „Strategia” se bazează pe lăcomia feciorilor destul de naivi să coboare în puț pentru a căpăta galbenii voinicului, trădat totuși de aparența lui profund nefirească: „Între furcă și-ntre puț/ Zace-un tinerel voinic,/ Cu capul la răsărit,/ Cu picioarele la vânt;/ Ficații i-au putrezit,/ Rinichii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
personajul negativ din profan, ci dușmanul mitic: „[de] sub pat a scos un zmeu, adică un arap” (PurcăreniArgeș). Zmeii au și puterea de a dispune de aspect uman atrăgător, dar acesta este decodat de înțelepciunea tradițională într-o manieră „xenofobă”. Feciorul străin, imposibil de localizat în spațiul cunoscut trezește fiori fetelor curtate: „cela o fo zmău, fecior d’e zmău”. Buzduganul - simbol al puterii inimaginabile de profani se asociază uneori cu un trup policefal formând ipostaza hiperbolică a răului: „Iel avș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
arap” (PurcăreniArgeș). Zmeii au și puterea de a dispune de aspect uman atrăgător, dar acesta este decodat de înțelepciunea tradițională într-o manieră „xenofobă”. Feciorul străin, imposibil de localizat în spațiul cunoscut trezește fiori fetelor curtate: „cela o fo zmău, fecior d’e zmău”. Buzduganul - simbol al puterii inimaginabile de profani se asociază uneori cu un trup policefal formând ipostaza hiperbolică a răului: „Iel avș um buzdugan d’e noăză șî noă d’e măj. Ș-o șezut iel acolo, o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de separare a neofitului, ca ieșire a tânărului de sub semnul matern; din acest punct de vedere blestemul mamei, pronunțat atât în colinde și balade, cât și în cântecele de leagăn, devine un catalizator al scoaterii din familiar. În momentul plecării, feciorul din colinde are un dialog aspru cu mama, iar, în alte variante, când se întoarce cu leul legat, o strigă să vadă fiara. În mod sugestiv, fiul ce dorește să-și facă mama mândră este auzit doar de cea care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de mama eroului, aceasta fiind hrana lui pe tărâmul infernal; în cazul în care flăcăul ar mânca merinde găsite în sacru el ar rămâne captiv acolo și lumea s-ar stinge în așteptarea energiilor revigorante. Turta mamei este făgăduința că feciorul va reveni în profan. Proba supremă însă pentru depășirea etapei de dependență infantilă o constituie confruntarea maximă cu maternitatea terifiantă: mama zmeilor. Am văzut că progeniturile ei refac pe dos modelul fraților viteji, mezinul întrupând cele mai importante puteri. Imaginea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
răului, gineceul conține atât puterile materializate, cât și pe cele virtuale. Mama vitregă este ipostaza profană a maternității negative, ea îi expulzează pe copiii neofiți din mundan, prin brațul tatălui, biet instrument al scenariului. Mama zmeoaică provoacă puterile lăuntrice ale feciorului și trebuie anihilată pentru a lăsa fertilitatea lumii să înflorească. Preopinent în Dămean și Sîla I(10), Samodiva este identificată în credințele românești cu moartea însăși și de aceea numele ei este un tabu. Înrudirea cu samovilele slave este evidentă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
feminine ale văzduhului ce orbesc sau scot ochii privitorilor. Cea mai dinamică formă a inițierii rămâne lupta propriu-zisă cu monstrul. Ea constă într-o măsurare a forțelor printr-o întrecere între cei doi oponenți sau într-un „război”. În colinde feciorul biruiește leul prin luptă corp la corp, asemenea lui Hercule, înfruntarea directă a forțelor fiind probă inițiatică de voinicie și în basme, unde oamenii împăratului trebuie dovediți de pretendenții la mâna prințesei. Cel mai adesea încercarea puterilor propriu-zise, fără reconfigurarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să piei,/ Pleacă-ți capu să ți-l tai!”, „Ce-ai căutat să-ți bagi caluaici,/ În moșâile maică-i Sălii-Samodivii,/ Puterea lui Dumnezău,/ Ca să-ncurci floricel’le/ Și să-i paști ierbur’le?!”. Reproșul adus lui Bogdan, ca și feciorului din colinde, este de fiecare dată faptul că a „tulburat” ordinea tărâmului, cu alte cuvinte prezența unui muritor întrerupe coerența sacrală sau/și stihială a spațiului violat. Provocarea se face totuși cu grijă, pentru că Bogdan, odată ajuns acolo, își hrănește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
baterea puiului ei îi aduc lui Antofiță făgăduiala că va prinde peștii cei mari, dar răzbunarea Vidrei nu întârzie. Toți ceilalți pescari mor, ies din procesul inițiatic ca învinși, rolul lor fiind de a sublinia cazul unic, de ales, al feciorului lui Vioară. „Vidra bătrână” nu este descrisă în baladă direct, textul limitându-se la conturarea funcției ei primordiale. Colindele de năvodar „accentuează trăsăturile monstruoase ale animalului”, în timp ce în textele aflate aici în discuție, doar atemporalitatea îi sugerează însemnătatea mitică. Vânătoarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un joc rafinat cu dimensiunile existențiale. Timpul profan, marcat de curgere și de dispunere cronologică, apare în text de două ori, dar nu aparține aceleiași receptări a evenimentelor. Primul perfect compus indicativ denotă instalarea sentimentului mistic, care îl însingurează pe fecior conform ritualului inițiatic și îl face să aibă un comportament atipic pentru un prinț: renunță la alaiul de vânătoare imperială. Același verb, care surprinde începutul unei alte etape inițiatice, apare la perfect compus a doua oară, dar de data aceasta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al scenei dinamice: „el cu mâna s-o prindă”. Dimensiunea sacră se deschide acum amplu pentru flăcău, apropierea de pasărea măiastră permite observarea ei prin intermediul imperfectului, care caracterizează inclusiv lăcașul mitic, prin continuitatea specifică a începuturilor de lume. Vânătoarea îndreaptă feciorul prin tărâmul labirintic către nucleul căutat și conține epifania ființelor infernale. Feciorul născut în afara legii omenești de către mama mutilată și exilată în decorul silvestru specific are o singură ocupație: „Și copilu când s-a făcut mare, a devenit șî cam
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deschide acum amplu pentru flăcău, apropierea de pasărea măiastră permite observarea ei prin intermediul imperfectului, care caracterizează inclusiv lăcașul mitic, prin continuitatea specifică a începuturilor de lume. Vânătoarea îndreaptă feciorul prin tărâmul labirintic către nucleul căutat și conține epifania ființelor infernale. Feciorul născut în afara legii omenești de către mama mutilată și exilată în decorul silvestru specific are o singură ocupație: „Și copilu când s-a făcut mare, a devenit șî cam năzdrăvan copilu. Șî i-a făcut mă-sâi o covercă așa. Șî pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cosmici din curtea împărătească sau din bășteaua de pe mare. Legătura totemică între cerb și flăcăul din colinde este evidentă prin puterea celui din urmă de a auzi animalul (singurul cu această abilitate, deci un ales) sau de a-l vedea. Feciorul a parcurs deja un stadiu inițiatic premergător care îi permite accesul în lumea forțelor primare întrupate de cerb: „Ionel voinicu/ Bine-c-ascultară/ Cum se tânguiră/ Și se blăstămară” (Berezeni - Vaslui); „Gheorghe voinicu/ P-acolea trecea,/Pe cerb mi-l zărea” (Peceneaga
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cerb mi-l zărea” (Peceneaga - Tulcea). Sfidarea animalului îi afirmă proveniența sacră, iar provocarea pe care o lansează are menirea de a confirma statutul superior al flăcăului, care își demon¬strează „nu numai vitejia, ci și abilitatea «magică»”. Motivul transformării feciorului în cerb mândru este comun colindelor și basmelor. Colinda tip III, 69, Vânători preschimbați în cerbi, conține numeroase indicii inițiatice: „Cel uncheș bătrân/ El că și-o d-avut/ Nouă fiușori./ El nu i-onvățat/ Nice văcărași,/ Făr’ el i-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un informator din Telega, Prahova, frații pierduți de mama vitregă rătăcesc prin bunget, și băiatul resimte mai intens contactul numinos: „se frigeau bieții copilași, săracii, și mai ales băiatul, că lui îi era mai sete, fetei nu prea așa mult”. Feciorul ars de sete renunță să bea din urmă de vulpe sau de urs și alege urma cerbului, sub influența legăturii totemice. Transformarea imediată aduce pe scenă un animal mirific, capabil să eclipseze astrul a cărui transfigurare este: „Trupul lui, cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neofiții foloseau piei de animale pentru a sugera intrarea în existența sălbatică și se comportau potrivit noii forme. Șederea în trupul animalului transformat în casă după sacrificarea lui are o prefigurare intensă în această transsubstanțializare magică: pe tărâmul fără timp feciorul devine fiara sacră, după vânarea ei comunitatea lui preia puterea fiarei prin valorificarea trupului în social. Solul pe care umblă frații abandonați oferă un alt indiciu pentru momentul sacru: este reavăn și plin de urme sălbatice. Umezeala fertilă, absența unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se află în refacerea scenariului inițiatic al înghițirii, însă nu Mistricean este victima aici: „șî s-o tăt dus pănă-nt-un deal ș-o șî audzât zberând cerbu în gura bălaurului” (Bixad - Satu Mare). Cerbul salvat din gura infernului se transformă întrun „fecior frumos” care îmbină funcția fratelui de cruce cu cea a ajutorului năzdrăvan pentru erou. Ritualul inițiatic este aici dublu, feciorul găsit pe deal pătrunde mai întâi în ființa sălbăticiunii, apoi este înghițit de monstru și dobândește cunoașterea necesară pentru cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deal ș-o șî audzât zberând cerbu în gura bălaurului” (Bixad - Satu Mare). Cerbul salvat din gura infernului se transformă întrun „fecior frumos” care îmbină funcția fratelui de cruce cu cea a ajutorului năzdrăvan pentru erou. Ritualul inițiatic este aici dublu, feciorul găsit pe deal pătrunde mai întâi în ființa sălbăticiunii, apoi este înghițit de monstru și dobândește cunoașterea necesară pentru cel de-al doilea neofit. În basmul Crăișor de diamant feciorii sunt transformați în cornuta solară de o zână orgo¬lioasă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a ajutorului năzdrăvan pentru erou. Ritualul inițiatic este aici dublu, feciorul găsit pe deal pătrunde mai întâi în ființa sălbăticiunii, apoi este înghițit de monstru și dobândește cunoașterea necesară pentru cel de-al doilea neofit. În basmul Crăișor de diamant feciorii sunt transformați în cornuta solară de o zână orgo¬lioasă de pe celălalt tărâm: „toț’ cerbii care era[u] în lanurile [pe] care le-a văzut de iarbă, de grâu și de iarbă, ăia nu era altceva decât feciori de-mpărați
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de diamant feciorii sunt transformați în cornuta solară de o zână orgo¬lioasă de pe celălalt tărâm: „toț’ cerbii care era[u] în lanurile [pe] care le-a văzut de iarbă, de grâu și de iarbă, ăia nu era altceva decât feciori de-mpărați, viteji, năzdrăvani, feciori de popă, care ajunsese până la vila respectivă și toți au refuzat-o pe fata respectivă și ea i-a prefăcut pe toți în niște cerbi” (Purcăreni - Argeș). Proba inițiatică a confruntării psihologice cu instanța supranaturală
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cornuta solară de o zână orgo¬lioasă de pe celălalt tărâm: „toț’ cerbii care era[u] în lanurile [pe] care le-a văzut de iarbă, de grâu și de iarbă, ăia nu era altceva decât feciori de-mpărați, viteji, năzdrăvani, feciori de popă, care ajunsese până la vila respectivă și toți au refuzat-o pe fata respectivă și ea i-a prefăcut pe toți în niște cerbi” (Purcăreni - Argeș). Proba inițiatică a confruntării psihologice cu instanța supranaturală are ca scop cufundarea și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în special, ipostaza de ciclop a bourului îl circumscriu exclusiv zonei întunecate a „forțelor obscure, instinctuale și pasionale. Lăsate în voia lor, neasumate de către spirit, ele nu pot decât să joace un rol distructiv, în univers și în om”. Măr, feciorul născut prin iradierea fecundității vegetale, ucide fiara și domolește astfel haosul prin gestul viril ordonator, specific spiritului inițiat. Cerbul solar este o altă ipostază a haosului invaziv ce trebuie să piară de mâna flăcăului, motivul fiind comun din Balcani până în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trebuie privit, încălcarea tabuului conduce la mutilarea inițiatică prin care neofitul nu mai poate observa profanul: „Deschise ochii s-o vază, și cum ăi deschise, cum i-i sorbi drăcoaica, și plecă lăsându-l orb” (Chirculești - Giurgiu). Gestul prin care feciorul este lăsat fără vedere este specific haosului, capabil să absoarbă la intervale de timp universul ordonat, adică exact atunci când este imperios ca inițierea să înceapă. Locul sacru inaccesibil este reprezentat într-un basm din Șieu, Maramureș, prin muntele de sticlă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inaccesibil este reprezentat într-un basm din Șieu, Maramureș, prin muntele de sticlă care trebuie urcat cu un cal cu stea în frunte, potcovit și pe genunchi (sugestie a cățărării extreme). Tabuul privirii întoarse izolează lumile pe care le traversează feciorul și permite intrarea în sacru: „Dar nu cumva, în timpu ieșâtului la deal sî ti uiț’ înapoi, cî cum te-i uitat, cum coborâm până dingios șî ni facim praf’. Într-o colindă din Peceneaga, Tulcea, etapele numeroase prin care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]