3,967 matches
-
Câmpulung 9 septembrie 1953 Dragul meu băiat, Abia astăzi am reușit să mă duc și să aflu despre tine. Toate aceste zile, de dis-de-dimineață și până seara târziu, le-am petrecut la „consfătuiri“ - și muream de curiozitate. Pot să te felicit: te-am găsit pe lista celor „reușiți“. Dar toți cei admiși tre buie să depună neapărat personal, până la 18 septembrie, o cerere de înscriere. La secretariat mi s-a spus că cursurile încep pe 14 și că cei care nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mi s-a făcut dor de tine, așa lipsită cum sunt de orice mângâiere. De sărutat nu mă sărut decât cu Emil Petrescu, precum și cu toate tovarășele mele de muncă, care fie că vin, fie că pleacă, fie că mă felicită, fie că-mi mulțumesc... Fii sănătos, deștept și Dumnezeu să te aibă în pază. A ta Mamă Pierre și Vally, din București, lui Florino la Iarăș 4 septembrie 1954 Dragul meu băiat, Am primit cartea ta poștală, în care ne
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
bucuriilor și chiar a nă zuinței de a mă bucura; reîntoarcerea la serios, la important. Reîntoarcerea treptată, pe puncte, dar dârză. Față de alte dăți asemănătoare, am acum avantajul de a nu fi obosit prea tare... 3 ianuarie 1955 Mă pot felicita cu un an nou bun... Cu libertatea lui, cucerită asupra mea însumi mai cu seamă, dar și asupra celorlalți. Primul spectacol vizionat a fost un spectacol de libertate: De doi bani speranță (Due soldi di speranza). Frumos, cel puțin pentru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de bine, până aproape de orele trei noaptea și ne am despărțit cu promisiunea de a ne mai vedea și de sărbători, văzând și făcând, urmând să ne telefonăm. În duminica Paștelui, mi-a dat într-adevăr un telefon ca să mă felicite, dar totodată ca să se scuze de a nu putea să ne vedem în ziua aceea. Urma să mai luăm legătura și să stabilim o altă zi, oarecare. Luni dimineață, fiind om al muncii, Mihai se duse la Institutul de Artă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a încetinit viteza de înaintare, până s-a oprit de tot. Tata și-a luat rămas bun de la tovarășii lui de suferință care-l priveau cu o anumită invidie, dar în același timp se bucurau sincer pentru el și-l felicitau și-l fericeau că ajunsese, în sfârșit, la Mecca visurilor sale, unde vor înceta pentru totdeauna suferințele de tot felul. Stând un timp îndelungat lungit pe acoperișul vagonului, aproape că uitase să-și mai folosească membrele inferioare; îi înțepeniseră, nemaifiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a fost scandalul provocat de salariul anual indecent de mare pe care și-l auto-atribuise: 140 de milioane de dolari. Pentru 120 de milioane, poate că era lăsat în funcție în continuare. Sau dacă era român, toată lumea l-ar fi felicitat și invidiat pentru modul în care s-a aranjat, pentru istețimea sa. Tot astăzi, la Geneva, muncitori îmbrăcați în portocaliu au tăiat pinul maritim impozant care se găsea pe câmpul vecin imobilului în care locuim. Copacul-frate al meu, sacrificat în vederea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în timpul studenției, la Cluj, fusese secretar de redacție la Țară Nouă, o re vistă a lui Iuliu Maniu. De o mie două sute cincizeci de ori mi-a povestit cu mândrie cum l-a luat Maniu de umeri și l-a felicitat. În aceste împrejurări, cu soțul mereu șomer, nevoiți să ne împrumutăm în perma nență, de la o chenzină la alta, nu numai că nu mă puteam gândi să-mi dau demisia, dar tremuram ca varga să nu fiu dată afară din
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
contemporani, autori în viață, am cu ei raporturi vii, interactive, chiar dacă nu-i cunosc și nu corespondez cu ei. Discut cu ei în gând; uneori îi cert, când se contrazic sau lasă părți nerezolvate, altă dată îi admir și-i felicit. Le spun how clever you are sau how stupid you are. Când e vorba de clasici însă, îmi schimb nu numai lexicul, ci și atitudinea în raport cu autorul. Am senzația că procedez la o rematerializare a spiritului lor. Că surprind o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
-i fie rău fiindcă e sănătos? Am mângâiat-o tandru cu EKG-ul pe obraz și după aceea mi l-am pus, ostentativ, la reverul pardesiului, în amintirea Obs-ului pierdut. Anunțându-l pe șofer că sunt bine sănătos și acesta felicitându-mă cu un „bogdaproste”, stabiliră să mă ducă mai întâi pe mine la hotel, așa că pe drum - o, momentele muzicale când un om are un EKG bun! - mi-am luat avânt și am început să-i povestesc ce am cântat
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
scutul celor care s-au identificat complet cu nevoile, suferințele, bucuriile și aspirațiile neamului acesta de o înălțime sufletească și patriotică exemplară. Citesc de asemenea presa străină spre a cunoaște și eu ecoul strădaniilor noastre și ale conducătorilor noștri. Vă felicit pentru scrisul și lupta dvs. din Vestitorul împotriva acelora care nici acum nu înțeleg că țara noastră trăiește înalte zile de lumină și de refacere, de pe urma acelora care au ruinat totul, fără a rămâne aici să-și dea seama de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și al senatelor institutelor de învățămînt superior din Iași, să exprim entuziasta adeziune a universitarilor din Moldova la actul solemn prin care Universitatea București are cinstea de a conferi secretarului general al Partidului Comunist Român titlul de Doctor Honoris Causa. Felicitând și invidiind în același timp Centrul universitar București pentru această inspirată inițiativă, noi ținem să adăugăm că, deși, în conformitate cu legile țării, acest titlu se acordă astăzi tovarășului Nicolae Ceaușescu de către o singură instituție de învățământ superior el este e acordat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe bandă rulantă, jumulite de pene și tranșate pentru exportul socialist. „Cum dracu’ să le adun laolaltă și să le organizez pe femeile astea acum, ca să facem brigada artistică?“ „Tovarășa Găinușă, prim-secretar județean, vine în două săptămâni să ne felicite pentru producția record, ia și învață-le să recite poezii și să cânte «Eroi au fost, eroi sunt încă...»“ și toate cântecele patriotice pe care și le mai amintea ea din facultate, mai ales din grupul de PTAP. Și de ce
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
După aceea, cred că pentru ,,impresia generală” a contat și acest mic amănunt. După bacalaureat am dat și eu examen la facultate, unde am intrat la Tehnologia Construcțiilor de Mașini secția subingineri. Îmi amintesc că după examen, când toată lumea mă felicita, am trăit un sentiment (și singura dată) din ceea ce s-ar numi fericire, aveam impresia că lumea se deschide pentru mine. A durat până au început cursurile. La 18 ani, „razele” erau încă departe... Aici trebuie să spun din nou
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pariu că-mi stă bine“ - mi-a rînjit. Eram într-o situație jalnică : și tuns chilug, și fără șapcă - asta ar fi fost prea de tot. Am plecat amărît să-mi fumez țigara și să-mi rumeg nefericirea. Amicii mă felicitau că scăpa sem doar cu atît. Putea să-mi mai frigă și cîteva labe. Cînd m-am întors de la locul de fumat, am trecut iar pe lîngă Grecu, care acum se umfla în pene în fața unor gagici cu șapca mea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
vă iubiți școala și reveniți mereu să o vedeți, că mulți dintre voi v ați adus copiii să învețe la școala care v-a format pe voi. Este încă o dovadă de respect și prețuire față de această prestigioasă instituție. Vă felicit cu ocazia celei de a șasea întâlniri care marchează împlinirea a treizeci de ani de la absolvire, vă urez multă sănătate vouă și familiilor voastre și vă doresc să faceți încă multe asemenea reuniuni colegiale iar eu vă asigur că voi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
didactică ori care deja a luat catalogul sub braț. Dacă mi-ar sta în putință, aș face să ajungă câte un exemplar în mâna fiecărui om al școlii și în cea a diriguitorilor învățământului de la toate nivelurile, întru luminarea domniilor lor. Felicitându-l din inimă pe ilustrul nostru profesor și director Vasile Fetescu, diligent și atent „vâslaș în luntrea vieții” (titlul unei alte minunate cărți ce-i aparține), pentru această scriere densă, cu pronunțat caracter autobiografic, nu pot încheia fără a apela
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în tinerețe și un iubitor al literaturii, urcat în picioare pe un scaun în mijlocul camerei, ne-a recitat minunate versuri cu o dicție de invidiat, reușind să aștearnă pe moment liniștea în întreaga încăpere. Aplauzele nu s-au putut abține, felicitându-l pe cel care a putut să ne facă pentru un moment să tăcem. Pentru câteva clipe, fără să băgăm de seamă, sculptorul Gheorghe Durac dispăru din cameră întorcându-se însoțit de două sticle de 2l cu vin. Își făcuse
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Mitruț cu un fel propriu de a înfățișa categorii sociale, tipuri care se întipăresc în memoria iubitorului de artă. Ne aflăm în fața unui artist autentic care reprezintă cu cinste creația valoroasă a plaiurilor moldave. Nu ne rămâne decât să-l felicităm sincer pentru ceea ce face, dorindu-i buchet de izbânzi în anii care vin !” Sociolog Ioan Hădărig - Directorul Centrului Cultural ,,Liviu Rebreanu”, Aiud. ,,Costel Iftinchi este un artist complex. El face trecerea de la stilul naiv la cel modern cu o îndemânare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe ea cum își cercetează testul de sarcină (proaspăt scos din urină) și cum anunță victorioasă că este; vedem cum nepoțica se apleacă săl sărute pe tataia și pe el cum îi întoarce sărutul, ridicânduse pe vârfuri. Și toată lumea îi felicită, bucuroasă că participă la această celebrare a obscenității cu bani mulți, iar televiziunile ne prezintă pe larg episodul, filmând din toate unghiurile și cu gros-plan urile de rigoare. De ce, la știri, imaginile cu niște sâni nevinovați să fie cenzurate, pe când
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în România mileniului trei șii reproșăm că nu vrea să educe nația. Oamenii care gândesc astfel sunt majoritari în România, deci aceasta este, de fapt, țara lor. Iar programele televiziunilor sunt construite după chipul și asemănarea celor mulți. Să le felicităm, deci, că șiau adecvat mesajul la mediu. (2012) Campanie pentru omenie În discursurile pe care le ținem, „românul“ este tolerant, primitor și omenos. În realitate, trăim întro țară ca o junglă, cu indivizi care acționează după principiul care pe care
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
scurt, cuvântul lui Dinescu, care e introdus cu „Mircea Dinescu comentează în sti lul lui consacrat...“, pentru ca în final să se acorde un amplu spațiu secțiunii pe care altădată o numeam „telegrame de adeziune“. „Politicienii din tot spectrul politic îl felicită pe Dan Voiculescu pentru gestul făcut“ - urmată de o serie de declara ții montate magistral. Frumos! Parcă mă cuprinde și acum nostalgia pentru „oamenii muncii de la orașe și sate, strâns uniți în jurul Partidului...“. Sau descurcat, deci, bine băieții de la Antenă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
noi, industria filmului nu este atât de puternică, încât să poată crea așa ceva). A fi vedetă presupune succes, bani mulți și admirația celor din jur. Oamenii te arată cu degetul pe stradă, iar unii mai îndrăzneți te opresc să te felicite sau săți zică chestia aia cu mulțumitul pentru că exiști. Nu mai vorbesc de polițistul care tea prins că ai depășit viteza regulamentară; în momentul în care vei coborî, ușor, geamul mașinii frumoase în care te afli, el se va transforma
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
după comportament și aspectul fizic. Îi dădea târcoale săptămâni la rând, defilând prin fața unității unde lucra, aducându-i deseori buchete de flori, alteori cărți de citit din colecția romanelor de dragoste, iar când era ziua ei nu evita să o felicite personal înmânându-i o felicitare cu substrat de dragoste. Putea fi o părere a ei sau un profund respect din partea acelei persoane. Asemui cele două situații și le găsi banale. A. Primele semne La întoarcerea lui Valentin dintr-un sanatoriu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
-te, nu ai voie să dormi până nu elimini placenta, altfel riști să faci hemoragie și poți muri. În același timp, Valentin intră ușor pe ușă aducându-i un buchet cu flori. - Ai fost mai curajoasă ca prima oară. Te felicit! - Mulțumesc, dar mă simt foarte obosită, schițându-i un zâmbet slab. - Te cred. Dar totul este bine. Ai scăpat de ce a fost mai greu. Ți-am adus un buchet cu florile tale preferate. Știu că-ți plac foarte mult gladiolele
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să bei. Vas, fusese campion sportiv de nenumărate ori la aruncarea discului și a ciocanului. Se lăsase de acest sport din cauza veniturilor prea mici. Nu mai voia să își irosească tinerețea așteptând schimbări în lumea sportului. Nicky părea că se felicită în sinea lui de cum stăteau lucrurile. Găsea că era mult mai convenabil să umbli prin lume fără muieri după tine. Deși mintea lor era ocupată cu altceva, nu le scăpă din vedere o pădure care arăta că ieșise din iarnă
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]