3,332 matches
-
Reformei a Înlocuit o clasa de proprietari cu alta. Pământurile Bisericii au fost confiscate În Europa de Vest și Nord - chiar și În țări catolice precum Spania și Austria -, iar pământurile latifundiarilor feudali au fost fie confiscate, fie vândute. Distrugerea vechii ordini feudale a făcut loc pentru apariția noii burghezii financiare de comercianți, oameni de afaceri și negustori. Noțiunea de „chemare” avansată de Luther a ajutat la punerea bazelor pentru legea naturală a proprietății și a furnizat fundamentul spiritual esențial pentru comasarea capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la proprietate exclusivă. Proprietatea, Înainte legată prin aranjamente sociale complexe și drepturi condiționate de folosință, a Început să fie văzută asemănător noului individ, ca lucruri autonome, fiecare unic și indivizibil. Tawney scrie că ceea ce a rămas după căderea ordinii sociale feudale „au fost drepturi private și interese private, materialul unei societăți mai degrabă decât societatea Însăși”6. În această nouă lume, drepturile de proprietate vor fi liantul social care leagă oamenii Între ei. Proprietatea privată și libertatea economică nestânjenită, a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
produsul rezultat, atât este proprietatea sa”14. Teoria dreptului natural la proprietate a lui Locke a fost extrem de populară odată cu noua generație de fermieri independenți, comercianți, negustori și mici Întreprinzători care transformau viața englezească și eliminau ultimele vestigii ale privilegiilor feudale. Tratatele sale au oferit mai mult decât o simplă explicație a dreptului natural la proprietate. El a elevat munca omului și a glorificat achiziția drept realizarea cea mai de seamă a existenței umane. Spre deosebire de clerul medieval, care vedea munca umană
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de consumatori cu ideea că ceea ce suntem este o reflectare directă a ceea ce avem. Al meu versus al tău Metamorfoza În modul de a gândi despre natura proprietății a urmărit schimbările multiple care au transformat un continent de la o economie feudală la o economie de piață și de la o domnie dinastică la o guvernare În cadrul statului-națiune. Noul concept de proprietate a fost o modalitate pentru europeni de a-și reorganiza relația cu spațiul și timpul. Noile tehnologii au deschis calea spre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru mult timp conceput ca Închis și vertical, a devenit brusc orizontal și larg deschis până la cel mai Îndepărtat punct al orizontului. Timpul, care dintotdeauna fusese conceput drept ciclic și relativ Închis, a devenit brusc liniar și expansiv. Vechile instituții feudale, cu limitele spațiale și granițele lor temporale, s-au prăbușit dinaintea a ceea ce părea să fie o frontieră nesfârșită și un viitor infinit. Dezvoltarea unei perspective a proprietății private a fost instrumentul mintal esențial pentru domesticirea noii frontiere spațio-temporale. Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, libertatea a fost definită În termeni negativi ca fiind dreptul de a-i exclude pe alții. Era modernă timpurie a fost un timp al diferențierii - separarea individului de mantia Bisericii, jugul domeniului feudal, constrângerile breslelor mesteșugărești și multe alte obligații și contracte care erau parte integrantă a unei ordini dinastice bazate pe stare și rang. Proprietatea privată a fost văzută drept o modalitate de eliberare personală. A fi liber, În sensul În care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să acomodeze aceste noi realități spațiale și temporale sunt cele al căror viitor este În dubiu din cauza schimbărilor profunde care au loc acum În lume. Piața capitalistă și statul-națiune sunt paradigma instituțională definitorie pentru era modernă, așa cum Biserica și ordinea feudală au fost În Evul Mediu. și, la fel cum schimbările spațio-temporale au dus la sfârșitul aranjamentului medieval, acum, din nou, schimbările spațio-temporale radicale duc atât la slăbirea piețelor naționale și a statelor-națiune, cât și apariția rețelelor comerciale globale și a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și a spațiilor politice transnaționale precum Uniunea Europeană. Faptul de a regândi lumea dincolo de piețele capitaliste și de statele-națiune va fi probabil la fel de discutabil și aprig contestat, precum a fost lupta care a dus la căderea lumii creștine și a societății feudale și la ascensiunea economiei de piață și a statului-națiune. O Înțelegere a ceea ce istoricul Karl Polanyi a numit Marea Transformare, schimbările de situație care au dus la nașterea capitalismului modern și la formarea statului-națiune, ne poate furniza o perspectivă foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
libere După cum am afirmat anterior, În Europa epocii moderne timpurii, o mulțime de noi tehnologii au condus la micșorarea distanțelor, au accelerat schimburile și au micșorat timpul necesar tranzacțiilor, făcând posibilă apariția unor piețe mult mai mari. Instituțiile de guvernământ feudale erau prea mici și mult prea limitate, pentru a administra noua rază de acțiune potențială a activității umane. De fapt, majoritatea acestor instituții au privit piețele mai mari drept o posibilă amenințare și au acționat pentru a le Împiedica. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de o mie de orașe În toată Europa. Orașele aveau hambare, ateliere și hanuri și erau deservite de meșteșugari locali. Aceștia produceau o varietate de bunuri și servicii cere necesitau o expertiză ce nu era de găsit pe fiecare domeniu feudal. Zidari, pânzeturi de țesături fine, vopsitori, fierari și armurieri, iar mai târziu, dantelari și fabricanți de mănuși, notari, tapițeri și pălărieri s-au adunat În aceste zone urbane prototip, stabilind „orașe libere” - regiuni independente de puterea lorzilor locali. Dacă un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de familii locale, pe picior de război Între ele, ci de state monarhice centralizate 21. Acumularea puterii economice În mâinile monarhului a fost primită adesea cu bucurie de către clasa țăranilor, obosiți să fie angrenați În războaie fără sfârșit Între nobilii feudali locali. Poporul, cel puțin pentru o perioadă, a fost dispus să suporte o domnie de mână forte dacă asta Însemna că viața de zi cu zi În localitățile lor era mai puțin precară și puțin mai tolerabilă. Rousseau totuși a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
America nu a trebuit să facă față intereselor conflictuale, care adesea au Împiedicat dezvoltarea piețelor libere și a statelor-națiune În Lumea Veche. Experimentul politic și economic american a apărut pe un teren virgin. În colonii erau puține rămășite ale orânduirii feudale, cu toate că cineva ar putea spune că sistemul plantațiilor și munca sclavilor avea multe asemănari cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a statelor-națiune În Lumea Veche. Experimentul politic și economic american a apărut pe un teren virgin. În colonii erau puține rămășite ale orânduirii feudale, cu toate că cineva ar putea spune că sistemul plantațiilor și munca sclavilor avea multe asemănari cu ordinea feudală. Totuși, noi nu a trebuit să ne luptăm cu o nobilime și o aristocrație bine consolidate. În plus, breslele meșteșugărești nu au devenit niciodată o forță În America. Forța de muncă liberă a existat chiar de la Început. Capitaliștii nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cât și socială - se revarsă peste vechile limite și se Întinde pe Întregul glob. Nașterea noului sistem economic propulsează schimbări În ceea ce privește modelele de guvernare, la fel cum a făcut În era modernă timpurie, atunci când capitalismul de piață a dezrădăcinat economia feudală și a forțat o schimbare a modelului de guvernare de la orașele-state și principate la statele-națiune moderne. De această dată, economia de piață națională este cea care e pusă sub semnul Întrebării de economia globală bazată pe rețea, iar statul-națiune este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
instantaneu. Rezultatul este că suntem martorii apariției unui nou sistem economic și a unor noi instituții de guvernare, care sunt tot atât de diferite de capitalismul de piață și de statul teritorial modern, precum acestea din urmă au fost diferite de economia feudală și de domniile dinastice ale erei anterioare. Ne vom ocupa de noile instituții de guvernământ În capitolul următor.) Apariția unui nou sistem economic Economia de piață este mult prea lentă pentru a se prelava de viteza și potențialul productiv realizate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
relația noastră cu proprietatea forțează o regândire fundamentală a condiției umane, la fel cum s-a Întâmplat În era modernă timpurie, când ideile noastre despre proprietate s-au schimbat În mod radicăl. „Marea transformare” de la obligații de proprietate pe domeniul feudal la schimbul de proprietate În economia de piață a marcat o cumpănă În gândirea noastră asupra naturii și scopului interacțiunilor dintre oameni. La fel, În zilele noastre, tranziția de la schimbul de proprietate pe piață la relațiile de acces În rețele
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Între ele. Statele membre, la rândul lor, aveau o multitudine de forțe la nivel subnațional În interiorul teritoriilor lor. Revoluția globală, În domeniul informației și al comunicațiilor, a dizolvat frontierele statelor-națiune, la fel cum tunul a dărâmat zidurile orașelor-state În epoca feudală. și, asemănător acelor vremuri, noi forțe au fost eliberate În peisajul politic, de această dată dincolo de controlul statelor-națiune. Revoluția feedback Prima indicație că mecanismele centralizate de comandă și control erau prea Învechite pentru a suporta schimbările vaste În orientarea spațio-temporală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acum persoane și instituții de guvernare globale sunt fiecare jaloane importante ale evoluției către individualizare și integrare sporite a umanității. Drepturile universale ale omului În era globală, precum regimul de proprietate În era statelor-națiune și obligațiile de proprietate În epoca feudală, sunt Întrupări legale ale relației existente Între forțele de individualizare și integrare. Ele formează țesutul de legătură dintre particular și universal. În fiecare perioadă a istoriei, disputa dintre forțele de individualizare și cele integrare a fost În centrul luptei politice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu au acceptat complet niciodată noțiunea iluministă a individului autonom, cu totul responsabil pentru soarta sa. Europenii au continuat să mențină un echilibru - uneori puțin precar - Între autonomia individuală și responsabilitatea colectivă pentru asumarea riscurilor. Este moștenirea doctrinei catolice, aranjamentelor feudale și a orașelor fortificate. Chiar Reforma Protestantă, cu centrarea ei aproape obsesivă pe individ, nu i-a putut separa pe europeni de o afiliație comunală mai veche și mai profundă. Schimbarea calitativă În ultima jumătate de secol, care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
concret. Teoria abstractă a stratificării sociale este, astfel,puțin operațională în explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în fapt, punctul de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale: teoriile sociologice abstracte, universale, deși utile, nu pot oferi explicații satisfăcătoare fenomenelor sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor particulare ale fiecărui tip de societate în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care acordă un loc special factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt caracterizate, în principal, prin două mari tipuri de organizare a producției private (de tip sclavagist sau feudal) sau pe baza „tributului”. Finalitatea generală a tuturor acestor tipuri de organizare este preluarea de la producători a plusprodusului de către o clasă sau o colectivitate exploatatoare. Modalitățile prin care se realizează exploatarea unei populații, conform teoriei lui Marx, depind de o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procesului de producție, inclusiv de condițiile naturale. Ele depind, cu alte cuvinte, de posibilitățile existente de exploatare. Un proces de producție care are loc fragmentat, individual tinde să genereze forme variate de proprietate privată asupra mijloacelor de producție (sclavagistă sau feudală) ca instrument al exploatării. Este cazul agriculturii bazate pe „apa de ploaie”, tipică pentru Europa. Aici, fiecare agricultor își organizează singur procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv. Mijloacele de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un grad mai ridicat de socializare. Poziția în suprastructura administrativă și militară reprezintă aici instrumentul principal de obținere a plusprodusului - sistemul „tributal”. Același sistem tributal apare și în cazul exploatării, cu forța armelor, a altor colectivități. Analizând procesul formării societății feudale românești, Henri H. Stahl evidențiază tranziția de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de obținere a plusprodusului - sistemul „tributal”. Același sistem tributal apare și în cazul exploatării, cu forța armelor, a altor colectivități. Analizând procesul formării societății feudale românești, Henri H. Stahl evidențiază tranziția de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul țării noastre (inevitabil deci tributală), pe măsură ce exploatarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elitele militare și administrative autohtone care au preluat la început sistemul tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în acord cu specificul fărâmițat al producției agricole. Tributul este treptat înlocuit cu proprietatea feudală de tip european. În relația cauzală dintre productivitatea muncii și stratificarea socială, productivitatea pare să fie un factor de tipul P. Ea afectează posibilul acțional: sub nivelul asigurării subzistenței, neexistând nici un plusprodus, nu există nici un obiect al exploatării. Apariția plusprodusului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]