12,214 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > OUL FILOSOF Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului Oul filosof După La Fontaine Ca din senin, fără motiv, Un Ou neghiob și guraliv, De curând ieșit în lume, Porni întrebări a pune: Dacă primul el a fost, Găina-și mai are rost? Dacă dânsa a fost prima, De unde-a ieșit
OUL FILOSOF de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377577_a_378906]
-
Ia să mă port mai subtil! Dar de-odat' o-nvățătură I se prăvăli din gură: - De ești primul, ori la urmă, N-are importanță-n turmă! Morala: Cu așa filosofie Poți să ai în față-o mie. Referință Bibliografică: Oul filosof / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2332, Anul VII, 20 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
OUL FILOSOF de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377577_a_378906]
-
ororile, nu are vre-o legătură cu legile existente în Biologie, știința aparținând domeniului animalic. În plus, istoricii nu cunosc legile Biologiei, iar reciproc, pe biologi nu-i interesează Istoria omenirii. Desigur, se cunosc multe încercări aparținând unor istorici și filosofi de a găsi în Istoria omenirii unele tendințe, de a explica marile evenimente prin considerente psihologice, geografice sau economice [ Toynbee, }. Că și în cazul Filosofiei, explicațiile unor mari gânditori se implică doar unora din marile evenimente și nu pot fi
EXISTA O BIOLOGIE A ISTORIEI ? SAU UN EXPERIMENT BIOLOGIC MARGINALIZAT de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377624_a_378953]
-
Blaga uimește prin atitudinea față de mister, care nu este doar atributul universului, substanța sa originară, ci și fundamentul creației. Omul creator se desăvârșește prin relație cu lumea, pe care o învestește cu sens, cu propriile valori: „Veacuri de-a rândul filosofii au sperat că vor putea odată să pătrundă secretele lumii. Astăzi, filosofii n-o mai cred și ei se plâng de neputința lor. Eu însă mă bucur că nu știu și nu pot să știu ce sunt eu și lucrurile
ÎNDEMN LA SINCERITATE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378415_a_379744]
-
substanța sa originară, ci și fundamentul creației. Omul creator se desăvârșește prin relație cu lumea, pe care o învestește cu sens, cu propriile valori: „Veacuri de-a rândul filosofii au sperat că vor putea odată să pătrundă secretele lumii. Astăzi, filosofii n-o mai cred și ei se plâng de neputința lor. Eu însă mă bucur că nu știu și nu pot să știu ce sunt eu și lucrurile din jurul meu, căci numai așa pot să proiectez în misterul lumii un
ÎNDEMN LA SINCERITATE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378415_a_379744]
-
existența cu percepția posibilă. Grupările idealiste ale filozofilor consideră astfel, ca fiind primordial sub aspectul cronologic și cauzal - spiritul - iar materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau chiar neagă existența materiei. Tot Platon a fost unul dintre primii filosofi care a discutat despre idealism, deși Idealismul său oarecum confuz, este atribuit de obicei realismului platonic. Platon credea că „realitatea deplină” (spre deosebire de simpla existență) este realizată numai prin gândire, și ca atare el poate fi prezentat ca un idealist „transcendental
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
nostru, peste logica limitată a minții, în scopul dobândirii fericirii, adică a armoniei dintre ceea ce omul gândește, vorbește și face; ea creând starea de libertate a spiritului, acesta nemaifiind încorsetat, supravegheat de tine însuți și de ceilalți. Jean-Marie Guyau (1854-1888), filosof și poet francez, cel ce a avut o viață scurtă dar fecundă, gânditor precoce, cu sclipiri geniale, s-a preocupat de filozofia religiei, pe lângă estetică, etică și pedagogie, dând dovadă de un optimism bazat pe iubire și înțelegere a omului
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
și băuturi cancerigene. Absolut tot ce se comercializează la noi și în lume conține într-o poporție mai mică sau mai mare otrăvuri de felul conservanților, coloranților și din larga gamă a e-urilor! Atâta timp cât cele trei elemente primordiale pentru filosofii antici și vitale pentru întreaga existență (pământul, apa, aerul) sunt infestate, niciun om de pe planetă, oricât ar fi acesta de bogat, puternic sau izolat, nu poate scăpa din această neiertătoare capcană, pe care chiar el (a se citi cârmuitorii și
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
acel nivel de inteligență, discriminarea nu mai are niciun sens. Inteligența Divină, infinită, nu analizează, ea doar repară, ameliorează, schimbă, înalță, ridică nivelul de vibrație, de cunoaștere. Ea există doar pentru a ridica nivelul spiritual, uman și social. Scriitorul și filosoful Marin Tarangul spunea la un moment dat în cartea Nocturnal: “Priveam fața acestui om, surâsul acestei fețe. Și simțeam că acest om înțelege. Nu ceva anume, o întrebare pusă, sau sensul unui cuvânt. Înțelegerea lui era mult mai largă.” ... ” Înțelegerea
CUM SĂ NU NE SUPĂRĂM PE OMUL PROST de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378587_a_379916]
-
adaug că nu trebuie să uităm nici de legile proprii și nici de limbajul specific.) De asemenea se știe că un studiu temeinic se bazează pe triada observație-experiment-raționament. Din toate aceste instrumente de lucru, indispensabile în activitatea omului de știință, filosoful se folosește într-un mod copios de raționament și doar într-o mică măsură de observație, un raționament care deseori face casă bună cu imaginația (după același Negulescu, am avea următoarele trei forme ale metafizicii: simbolică sau poetico-mitologică, dogmatică și
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
dacă științele pozitive pot fi studiate în mod dogmatic, în filosofie „neexistând un corp unitar de principii admise deopotrivă de toată lumea, pe care să le putem citi în orice manual”, studiul ei se face în mod istoric (se studiază fiecare filosof în parte). Și tot ilustrul profesor Negulescu ne înfățișează în tratatul Problema ontologică cele două funcții ale filosofiei: funcția analitică sau critică și funcția sintetică sau dogmatică. Ce se poate spune despre științificitatea istoriei după aceste precizări? Părerea mea este
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
2016 Toate Articolele Autorului Lumea nu s-ar preface dacă nu ar bate vântul, apoi dacă nu s-ar învârti pământul și gândul, da, acest gând în constatare, mormântul, în care îngropăm ideea și durerea foamea, setea și femeia. Da, filosofii se contrazic spun că orice stare e mișcare. Doar timpul rămâne pe loc, atunci când ești fericit. Se spune că într-un trib, undeva, pe mormânt au fost trecuți doar anii luminați de fericire. Și scria: am viețuit cincizeci de ani
DOAR TIMPUL RĂMÂNE PE LOC de PETRU JIPA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378921_a_380250]
-
acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos¬cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv, că „cei care cred“ ar fi o tabără omogenă, care știe ce vrea și, mai ales, care poate fi așezată într-
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
despre primenirea lor în Biserică... “ 29 Iunie 2012, am participat în municipal București, la “Conferințele Criterion - serie nouă” cu tema “Nae Ionescu”, organizată de către Asociația culturală “Prietenii lui Eliade” și Biblioteca Metropolitană din București, unde am susținut referatul cu tema: “Filosoful și gânditorul creștin Nae Ionescu - între mărturisirea spiritual autentică și propovăduirea culturală ireproșabilă...” 18 - 20 Iulie 2012, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița, județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: Câteva
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]
-
și intimitatea subiectului uman, trăsături definitorii pentru cultura și civilizația occidentală. „Schimbarea istorică de la tehnologiile mecanice la cele informatizate va favoriza subminarea noțiunilor de suveranitate și autosuficiența umană care au furnizat la nivel conceptual o adevărată identitate a individului de când filosofii greci au elaborat aceste concepte cu mai bine de două milenii în urmă. Tehnologia actuală destructurează o viziune asupra lumii construite cu mult timp în urmă. În mod total izolat sinele contemporan pare să-și fi pierdut adevărată identitate. Așadar
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
a putea trăi cât de cât liniștit, în dreptate. Aforismul include rațiunea dar și sentimentul. Din Antichitate și până în prezent - aflăm dintr-un studiu intitulat „Starea de Normalitate”, a omului de cultură român contemporan Cornel Nistea (n. 1939) - că fiecare filosof și școală filosofică a definit altfel normalul: La Socrate normalul reiese din întrebarea: „cum trebuie să trăim pentru a trăi conform binelui”, la Platon normal este „să trăim după lumea ideilor”, la Aristotel normal este „să trăim după ființa ca
DESPRE NORMALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380052_a_381381]
-
fost învățat poporul român! Să fie condus de un om drept, cinstit și înțelept, curajos și demn, dar subordonat numai LUI, care să-i respecte drepturile, libertățile și, mai ales, să le reprezinte în fața tuturor, INTERESELE. De aici confuzia atâtor „filosofi” și „prooroci” care au considerat că poporul român este un „stupid peuple”. Alții au considerat că democrația românească este „originală”, ghilimelele dându-i un sens peiorativ. Greu de priceput poporul român, dacă nu-i cunoști istoria! Din păcate, nu se
FENOMENUL 16 NOIEMBRIE SAU TREZIREA LA DEMOCRAŢIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382080_a_383409]
-
oarecare entuziasm - Aha, de sigur, am înțeles !!! Se pare că acest schimb de cuvinte este un fel de armă universală, existând în toate societățile civilizate, necesară terminării onorabile unei dispute, dialog în contradictoriu sau lămurirea unor mase de oameni. Desigur, filosofii, lingviștii sau savanții au observat importanța ÎNȚELEGERII, fapt ce l-a făcut pe celebrul fizician Albert Einstein să precizeze Orice prost poate să știe, dar important este să și înțeleagă ! Într-adevăr, importanța înțelegerii începe din școală, când tocilarii, care
ÎNȚELEGEREA ESTE MAI PRESUS DE CUNOAȘTERE de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382084_a_383413]
-
mai departe firesc și ciupește bolovanii adunați de niciunde în această autolaudă care nu ajută la nimic. Ciuperca se vede mereu ascunsă printre ierburile pădurii. Râd. Din colțul de taină, Victor îmi șoptește ghiduș: "Si tacuisses, philosophus mansisses." ("Dacă tăceai, filosof rămâneai.") - fragment din romanul în lucru "Victor, clovnul din mine" - Anne Marie Bejliu, 22-24 februarie 2017
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
lor socială, locație, vârsta, sex, culoare, religie, naționalitate și grad de cunoștințe. 14. Respectarea prezumției de nevinovăție până la hotărârea finală a completului de judecată. 15. Producțiile industriale și digitale (nano și picotehnologice), agricolă, turistică și intelectuală (arte, științe, matematici și filosofii) să fie pilonii evoluției și dezvoltării civilizației poporului. Comerțul interior și exterior să se bazeze pe cel mai mare nivel de inteligență creativă implementată în obiectul de schimb. 16. Stabilitatea circuitului monetar și al valutei naționale. Funcționarea unei economii reale
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
Dar, suntem obligați a întrevedea. Provocați de întâmplările vieții pe care o trăim, întâmplări care ne mișcă ființa și care nu permit lovirea demnității ei, vorbim din nou despre frică, nuanțat diferită de teamă, căutând să înțelegem provocările ființei omenești. Filosoful german Martin Heidegger (1889-1976), spunea în cartea sa „Introducere în metafizică”, că ființa omenească este necesar a fi înțeleasă: „Fără o atare deschidere a ființei, noi nu am putea de fapt să fim oameni”. Dacă teama este emoția specifică presimțirii
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
normalitate; necesită sau chiar declanșează o reacție de apărare în prezența pericolului care atentează la integritatea, demnitatea noastră. Prin urmare, este firesc să ne fie teamă sau frică când simțim o primejdie, pentru că altfel n-am reuși să supraviețuim. Aristotel, filosof al Greciei Antice, avea dreptate când spunea că teama este anticiparea unei suferințe. Cred că teama fiind o stare de neliniște și de tulburare provocată de un pericol care ne amenință, este un sentiment ce apare într-un moment al
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
este inoculată multor locuitori din multe țări considerate a fi dușmanii cuceririlor islamice. Putem spune că este un altfel de război, un război emoțional, la care trebuie căutate și găsite metode de apărare și chiar de înfrângere adecvate, fiindcă, spunea filosoful german Arthur Schopenhauer (1778-1860): „voința de a trăi este singura expresie a existenței însăși a universului”. Trăim într-o lume a fricii și singura posibilă protecție, pe care și-o doresc oamenii, pentru altă cale considerând că este prea târziu
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
când se eliberează de păcat. Această eliberare se poate produce doar prin acceptarea lui Dumnezeu ca Domn al nostru”, afirmă Emil Brunner, în studiul său, intitulat “ Temeiurile credinței creștine”. Lev Șestov, citat în cartea Părintelui Matei Popovici, îl explică pe filosoful creștin Blaise Pascal astfel (în lucrarea sa, numită “Noaptea din Grădina Ghetsimani”): “Judecătorul suprem, în toate diferendele, nu este omul, ci Acela care este deasupra oamenilor. Și, prin urmare, pentru a găsi adevărul, trebuie să te eliberezi de ceea ce oamenii
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
postdecembriști Adrian Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei „Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380632_a_381961]