9,041 matches
-
informaționale pentru conducere (MIS) pleacă de la TPS și sintetizează informațiile sub formă de rapoarte periodice într-un format predefinit și greu de modificat. De obicei, aceste rapoarte sunt destinate frecvent, dar nu exclusiv, nivelurilor intermediare de conducere și au ca finalitate controlul. Sistemele informaționale pentru conducere au apărut la începutul anilor ’60 pentru a servi activităților de luare a deciziilor administrative dintr-o întreprindere, de supraveghere și control. Informațiile necesare pot fi din trecut, prezent și viitor, din mediul intern și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
capacitate a autorului de a creiona și a crea tipuri caracterologice și personaje viabile, de a pune accentul pe elementele alerte ale acțiunii și chiar de a construi convingător o narațiune fluentă. O proză, totuși, destul de întârziată ca tendințe și finalitate față de preocupările epocii când a fost pusă în circulație, dar în care Mircea Eliade era înclinat să descopere nuanțe „existențialiste”, în pas cu moda. În 1981, tot multiplicate, B. și-a adunat între copertele unui volum, în colecția revistei „Drum
BUMBESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285947_a_287276]
-
levitația proprie fiecărui anotimp, chiar și atunci când se definește în funcție de un loc anume, de căderea luminii, a ploilor, a amurgului, a nisipurilor, mortuare sau sărbătorești, este un peisaj moral, mai mult, o arhitectură labirintică de emoții, cu sens exorcizant și finalitate autoscopică. Efluviile naturiste, captate de energiile puberale, stau alături de motivul romantic-baroc al „marelui mim îndoială”, dar măștile și tentațiile de cuprindere a ordinii terestre într-o viziune carnavalescă sunt părăsite în numele rigorii sapiențiale. Lirismul sărbătoresc, încărcând versul cu lumini, adieri
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
apare primul volum. REPORTAJUL LITERAR: 1949-1953 Imaginea literaturii militante din această perioadă ar fi cu totul incompletă dacă n-am pomeni, fie chiar și numai în linii foarte generale, despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad condiției reflectării grandioase și grandilocvente
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
câte o pagină sunt înfățișate „realist” dar și „literar”, prin reportaj, aspectele esențiale ale societății: întovărășirile agricole, gospodăriile agricole colective, șantiere, canal, hidrocentrale, uzine, comuniști, stahanoviști etc. Prioritățile tematice ale reportajului erau aceleași ca și ale literaturii noi; exigențele: aceleași; finalitatea, așijderea: armă de luptă, efect mobilizator, educativ. Dar literatura nouă și reportajul mai aveau ceva în comun, ceva esențial și obligatoriu: cunoașterea realității, documentarea pe teren. Reporterii sunt, mai toți, scriitori; alții au devenit scriitori, practicând reportajul. Dintre reporterii fruntași
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se numea, inițial, „Adevărul de duminică”. După cum rezultă dintr-un Cuvânt către cititori (semnat „Adevărul”), era menită să umple Duminicile (cu d mare) celor mai diverse categorii de cititori - și sumarul revistei, rubricile din numerele ce vor urma susțin această finalitate, deconcertând chiar, printr-o prea mare varietate: apar reportaje, note și însemnări, memorialistică, documente, literatură propriu-zisă, cronici literare, de film, de teatru și muzicale, articole pe teme sociale, științifice, rubrici de sport, de umor și divertisment, horoscopul și programul TV
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
grec-ortodox ce stă la baza „marii idei” comunitare pe care avea să o îmbrățișeze Iluminismul modern. Sunt pe deplin conștient de importanța studiilor parțiale, de rezultatelor investigării nemijlocite a textelor literare, istoriografice, filosofice, religioase, a documentelor de arhivă, precum și de finalitatea contemplării marilor monumente de artă. Prin urmare, nu voi cădea într-o continuă generalizare din care s-ar putea deduce, mai mult sau mai puțin, europenitatea culturii acestei zone, ci voi aborda întregul prin intermediul izvoarelor ori al surselor bibliografice de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
exemplar din opera lui Augustin, poartă numerele de inventar din vechiul catalog; ele nu mai corespund actualei dispuneri a cărților, fondul fiind în curs de recatalogare, operațiune pe care și-a asumat-o Muzeul Județean din Arad, dar a cărei finalitate se lasă așteptată de mai mulți ani. În aceste condiții, identificările noastre au fost făcute înfruntând necunoscutul, iar trimiterile documentar-bibliografice au devenit aproape imposibile. Am sperat însă că și în acest mod putem contribui la semnalarea și popularizarea unei importante
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Există și o a doua serie de factori (care interacționează cu primii) în legătură cu luarea deciziei: elemente specifice subiectului, rezultând din aproprierea de către acesta a acțiunii și a mediului. Vom da ca exemplu dorința ca motiv selector al acțiunii, având ca finalitate plăcerea. Pentru că ne-a făcut plăcere să dormim și ne-am apropriat plăcerea, avem tendința de a dori să repetăm experiența. Este important să luăm în considerație faptul că, dincolo de partea preponderentă a determinismelor biologice, există și alți factori care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ar fi calitățile sale, articolul nu are nici o altă rațiune să supraviețuiască misiunii sale [aceea de a informa, n. n.]. Am putea spune că articolul moare chiar în clipa în care este citit. Nu este cazul textului literar, ce pretinde ca finalitate chiar eternitatea.” (Husson și Robert, 1990, p. 92) De aici poate să provină disprețul nerostit niciodată al scriitorului față de ziaristică și gelozia (de asemenea, nerostită vreodată) a jurnalistului față de scriitor. E vorba de prejudecăți bine fixate în mentalul colectiv (literatura
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
clasă de acte de vorbire în care propoziția dependentă se folosește în sensul unei susțineri, constatări, împărtășiri etc. (J. Habermas, 1983, pp. 192-193). Dubla dependență (vorbitor/ascultător) a unui enunț reprezintă, de fapt, fundamentul textului jurnalistic, un text cu o finalitate clară și precisă de comunicare. Strâns legat de realitatea concretă de lectură, textul jurnalistic se va disocia de cel literar printr-o anume dinamică discursivă. Prin atac, de pildă. Motivul e simplu și lesne de ghicit - obosit, grăbit, indispus, cititorul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
figurilor stilistice, forma suportului tipografic, decupajul, titrarea, chenarele etc. Media se comunică pe ea însăși. Puterea presei stă în ea însăși și nu în conținutul textelor, spune McLuhan. Și are multă dreptate. În acest caz, apăsat iconic și lipsit de finalitate estetică, discursul jurnalistic iese de sub tirania poeticului, câștigându-și un statut și o anume identitate. (8) NOTE (1) Este foarte greu să faci un portret complet al ziaristului. Grăbit și mereu în priză, el trebuie să probeze câteva calități esențiale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
declarație (conferință de presă, discurs oficial, extras dintr-un interviu), pe identificarea actorilor implicați (victime sau beneficiari, aliați sau opozanți) sau pe circumstanțele materiale (în spațiu și timp). Explicativ. Descrierea se concentrează pe întrebările: cum și de ce. Prin urmare, contează finalitatea evenimentelor și consecințele lor, motivele și intențiile celui care a provocat evenimentul. Scopul principal îl reprezintă acea explicație oferită de ziarist, prin care evenimentele lumii pot deveni inteligibile pentru cititor (vezi P. Charaudeau, 1997, p. 45). Ar fi o mare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
real nemanifest, latent, iar realizarea corespunde apariției unui posibil predefinit. Actualul este acel ceva care se manifestă hic et nunc drept o soluție concretă, creativă la o problemă dată, iar virtualul apare ca o configurare dinamică de forțe și de finalități. Virtualizarea transformă actualitatea inițială în soluție a unei problematici mai generale. Se pot degaja mai multe înțelesuri ale realității virtuale (vezi Nifle, 2002), cu ipostaze subiacente. Într-o primă accepțiune, realitatea virtuală este o simulare a lumii, obținută prin manipularea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
că și lumea aceasta va trebui să fie ghidată de coduri clare de ordin deontologic și chiar juridic (acestea din urmă se înfiripă deja). 1.3. Aspecte ale virtualizării educației Educația, ca proces, a mizat și a implicat dintotdeauna potențialitatea. Finalitatea formării viza nu individul actual, ci pe cel virtual, așa cum era el prefigurat la un moment dat. Nu starea prezentă interesa (cu toate că și ceea ce este individul la un moment dat trebuie știut, aceasta fiind o premisă a reușitei educației), ci
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dimensiune explicită, care se referă la conținuturile informaționale directe, manifeste, cât și una implicită, bazată pe presupozițiile indirecte, abilitățile ascunse, activate în procesul acaparării și semnificării cunoașterii. Se pare că această a doua componentă devine din ce în ce mai pregnantă - ca premisă și finalitate - în practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta, de a ghida mersul persoanei nu spre explicitul, ci către implicitul cultural. Structurarea societății cunoașterii ridică și noi probleme de ordin etic. Reglementările deontologice vor avea mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informațională enormă, a da dovadă de spirit critic și competență valorizatoare; a învăța să concretizezi principiul schimbării și să trăiești într-un mediu ce se modifică fără încetare; a învăța să cooperezi cu alții în realizarea unor sarcini intelectuale cu finalitate colectivă. După unii analiști, introducerea noilor tehnologii informaționale în învățământ are în subsidiar ideologii ascunse, menite să poziționeze într-un anumit fel actorii sociali față de lumea actuală. Valorizarea NTIC în câmpul educativ vizează mai puțin o modernizare a școlii, cât
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în învățământ are în subsidiar ideologii ascunse, menite să poziționeze într-un anumit fel actorii sociali față de lumea actuală. Valorizarea NTIC în câmpul educativ vizează mai puțin o modernizare a școlii, cât producerea unei noi concepții a instituției în care finalitățile nu ar mai consta în emanciparea socială a subiecților, ci incorporarea lor în complexul tehnico-economic capitalist. (Thellen, 2002) Prin sistemele de codificare și standardizare, prin politicile de promovare și strategiile publicitare, prin concurența fățișă, prin cadrele juridice subsecvente, promotorii NTIC
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
clasic, vrând să iasă în față, să pozeze și să epateze. „Dandy-ul informațional colectează informația nu pentru a o transmite mai departe, ci pentru a o face pe grozavul” (Lovink, 2004, p. 50). Adunarea de informație nu are o finalitate constructivă. Folosește monitorul asemenea unei oglinzi pentru a vedea ce frumos și deștept este. Și la ce performanțe a ajuns mașinăria pe care o manevrează. Învăluit în cele mai rafinate evenimente și cele mai aiurite dispozitive, noul dandy de-reglează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
având o funcționalitate specifică (vezi Mingasson, 2002, p. 214): o componentă strategică, legată de nevoi foarte concrete precum nevoile permanente de formare, antrenarea resurselor, direcționarea investițiilor etc.; o componentă pedagogică, incluzând o serie de strategii de intervenție ce au ca finalitate formarea individualizată în conformitate cu anumite strategii de intervenție; o componentă organizațională, ce permite sistemului să funcționeze judicios și eficace (alternări și compuneri de activități care să genereze o formare autentică); o componentă tehnică, realizată prin adecvarea noilor tehnologii informaționale și de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pe care le ) are practicarea exercițiilor fizice, după alte tipuri de acțiuni). Activitatea reprezintă o succesiune de acțiuni, cu o arhitectură specifică, organizată ierarhic în acte și acțiuni motricei. Orice conduită (motrică sau de altă natură) se îndreaptă către o finalitate spre care converg toate acțiunile componente. Activitățile integrează, unifică, organizează elementele ierarhic inferioare care îi asigură substanța. Elementele comune ale unei activități sunt acțiunile sau procesele comportamentale. Structura unei activități vizează stabilirea diferențiată a rolului acțiunilor componente, în așa fel
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
sunt structurile mai mult sau mai puțin spontane care aparțin prezentului și care se desfășoară sub ochii noștri. Acestea fac parte din ansamblul final care se va desăvârși într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. "Secvența motorie a finalității este pregătită și cu ajutorul a numeroase componente intelectuale ce țin organizarea percepției, dirijarea prin limbaj sau rezolvarea algoritmică și euristică a sarcinilor motrice" (Epuran, Horghidan, 1994). Apare deci evident că explorarea activității motrice trebuie realizată cu necesitate atât din perspectiva
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
energie consumată în vederea realizării funcției respective și atingerii unui scop. Eficiența are în vedere întotdeauna atingerea scopului cu un consum cât mai redus de energie, mijloace și informații. Eficiența este și condiție a activității de reglare și, alături de întindere și finalitate, reprezintă elementele ce trebuie luate în discuție pentru aprecierea sa.. Noțiunile de act, acțiune și activitate înlesnesc înțelegerea deplasărilor în spațiu, a motricității în general, ca formă de exprimare a conștiintei sau a activității psihice. În acest context putem atribui
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în termenii domeniului respectiv. Astfel, o definiție simplă ar fi, după Edmond Nicolau și Al. Popovici: „se identifică existența unui sistem ori de câte ori se pune în evidență o relație între minimum două mărimi sau obiecte.” Jacques Popper definește sistemul insistând asupra finalității acestuia văzut ca o cauzalitate dirijată : „un sistem este o mulțime de elemente distincte grupate între ele, cu o anumită finalitate “ observând , în context cu definițiile anterioare, că : oricât de mare ar fi complexitatea organizării elementelor sistemului, există o structură
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ori de câte ori se pune în evidență o relație între minimum două mărimi sau obiecte.” Jacques Popper definește sistemul insistând asupra finalității acestuia văzut ca o cauzalitate dirijată : „un sistem este o mulțime de elemente distincte grupate între ele, cu o anumită finalitate “ observând , în context cu definițiile anterioare, că : oricât de mare ar fi complexitatea organizării elementelor sistemului, există o structură care definește explicit interacțiunile existente ; deoarece oricărui sistem îi este proprie o anumită finalitate, interacțiunile între elementele sale sunt concepute în funcție de
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]