3,215 matches
-
noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire De morți fără cruce și fără de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ai de servi steluțele mele, și să fii însuți pătruns de lumină ca o stea strălucitoare. Atunci auzi doina lor. Doina răsună atât de dulce și ca din depărtare mare. Iar ele întindeau spre dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din toate părțile. Ionel însă clătea numai din cap " Nu ne urî!" strigă una. Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru vecie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
schimbare de "mină", de personalitate. Cu privire la Jean Lorrain, criticul francez sugerează efectul terapeutic al schimbării locuinței-muzeu, a mediului decadent cu unul mai puțin încărcat artistic, fără a renunța însă la numitorul comun al celor două spații: recluziunea. De la "azilul de flăcău" cu Boticelli, Watteau, Burne-Jones și Moreau, "în cadre dulcege", la saloanele burgheze ale locuinței din Auteuil, păstrând totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din Auteuil, păstrând totuși ca pe o relicvă capul Sfântului Ioan în ghips, sângerând pe talerul Herodiadei, pasul făcut nu este considerabil, însă de efect, sugerând o convalescență estetică. "Nu mai era nimic din acel straniu și delicios asil de flăcău, plin de artă, unde Boticelli, Watteau, BurneJones, Moreau, în cadre dulcege, puneau pe pereți gestul naiv și pervers, angelismul efebilor primitivi, indiferența ascultătoare a mondenelor și oglinda legendelor. Acolo, în strada Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Este Înzestrat cu arta de a-și face prieteni. Este mereu condus, sfătuit și ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui, reușind să treacă unele-probe, altele sunt depășite de prieteni săi, personaje fabuloase. Pe de altă parte, Harap-Alb este flăcăul supus inițierii În experiența vieții către maturizare; el trebuie să devină apt de a-și Întemeia o familie, de a conduce o Împărăție, de a păstra un secret și de a-și ține cuvântul dat, adică de a se putea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
maturizare; el trebuie să devină apt de a-și Întemeia o familie, de a conduce o Împărăție, de a păstra un secret și de a-și ține cuvântul dat, adică de a se putea integra În viața colectivității. Trecând probele, flăcăul se Înscrie În codul civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o familie, valorificând tradițiile moștenite de la străbuni (hainele, armele și calul tatălui său). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă, deoarece ele definesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ion nu știe acest lucru, de aceea, speculând neștiința lor, preotul Vasile Belciug Îi angajează În scris, ca după moarte, cei doi să lase averea bisericii. Ion se Întoarce Între timp la Florica, fata pe care o iubea de când era flăcău, măritată Între timp cu George Bulbuc, cel care dorea să se căsătorească cu Ana. Ajuns În curtea lui George Bulbuc, Într-o noapte, Încredințat fiind de Florica de faptul că acesta era plecat la pădure, Ion este pândit de George
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uimit, l-a obsedat și a fost fixată În desfășurarea epică a romanului. Liviu Rebreanu a mai reținut și o Întâmplare petrecută În sat: un țăran Înstărit și-a bătut unica fiică, Rodovica, pentru că a greșit cu cel mai becisnic flăcău din sat. Dacă fata ar fi greșit cu un băiat Înstărit, țăranul ar fi găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
găsit mijlocul să Împace lucrurile. Așa Însă rușinea lui era mai amară, pentru că trebuia să se Încuscrească, fruntaș al satului fiind, cu cineva din pleava satului, cum erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
erau socotiți cei săraci, și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău, care nu iubea pământul. Întâmplarea cu Rodovica va constitui, pentru Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând acțiunea Într-o realitate autentică. Din discuțiile purtate cu acest flăcău, se simțea o dragoste pentru pământ aproape maladivă. Pronunța cuvântul pământ cu atâta sete, cu atâta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Început, subiectul nuvelei Rușinea. Tot la vremea aceea, Liviu Rebreanu a stat de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, dar foarte sărac, Ion Pop al Glanetașului, asta trimițând acțiunea Într-o realitate autentică. Din discuțiile purtate cu acest flăcău, se simțea o dragoste pentru pământ aproape maladivă. Pronunța cuvântul pământ cu atâta sete, cu atâta lăcomie și pasiune, de parcă ar fi fost vorba despre o ființă vie și adorată. Și acest fapt l-a impresionat. Combinând aceste date, imaginând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
descrierea horei, scenă antologică, prin care autorul realizează mai multe obiective: prezentarea unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui joc popular specific zonei, someșana, și introducerea treptată a personajelor și sugerarea viitoarelor conflicte. Romancierul Înregistrează pe rând lăutarii, cântând sub șopron, ritmul Îndrăcit al someșanei, gesturile flăcăilor, ciocnind cizmele: „Zecile de perechi bat Someșana cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se Învâltorește, se așează În starturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire. Cu cât Briceag iuțește cântecul, cu atât flăcăii se Îndârjesc, Își Înfloresc jocul, trec fetele pe subt mână, le dau drumul să se Învârtească singure, țopăie pe loc ridicând tălpile, Își ciocnesc zgomotos călcâiele, Își pleznesc tureacii cizmelor cu palmele nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]