3,537 matches
-
mama s-a ocupat de grădinărit și creșterea păsărilor de curte și a vitelor, mai exact a vacilor pentru lapte. Avea abonați la lapte, de aceea străbătea toată zona pe jos, cu bidoanele de lapte în spate, de multe ori flămândă. Astfel în toamna anului următor, mama s-a îmbolnăvit de o boală nemiloasă, tifos exantematic. În perioada în care a fost internată la spital, presimțind că i se apropie sfârșitul, i-a cerut surorii mele, HenrietteSieglinde, ca după moartea ei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o realizam, având și un fond muzical ce putea fi auzit foarte bine în zonă, scârțâitul scrânciobului. Nu mai era nimeni în parc, doar noi doi și un câine, ce s-a cam învârtit în jurul nostru un timp. Obosiți și flămânzi am urcat în acceleratul de Iași, săturându-ne de a ne da huța în scrânciob. Cred că toată copilăria mea nu am stat într-un parc de copii cât am stat în Oradea cu Boancă în așteptarea trenului. Drumul de la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. IOV, DIMITRIE (1888-1959) POET, PROZATOR și PUBLICIST Poet și prozator, Dimitrie Iov a fost un mare patriot și prieten al Basarabiei. S-a născut la 22 martie 1888, în satul Uricani (astăzi, Nicolae Bălcescu), comuna Flămânzi, județul Botoșani. A urmat cursurile școlii primare din comuna Flămânzi, jud. Botoșani (1896-1900). A absolvit Școala Comercială Superioară din Iași (1907), apoi a fost, o vreme, funcționar bancar în București. La Regimentul 27 Infanterie din Botoșani și-a făcut stagiul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și PUBLICIST Poet și prozator, Dimitrie Iov a fost un mare patriot și prieten al Basarabiei. S-a născut la 22 martie 1888, în satul Uricani (astăzi, Nicolae Bălcescu), comuna Flămânzi, județul Botoșani. A urmat cursurile școlii primare din comuna Flămânzi, jud. Botoșani (1896-1900). A absolvit Școala Comercială Superioară din Iași (1907), apoi a fost, o vreme, funcționar bancar în București. La Regimentul 27 Infanterie din Botoșani și-a făcut stagiul militar. După războiul din 1916-1918 (la care a participat ca
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în mine de nestematele iubirilor trecute s-a ofilit, așa cum obrazul tău de magnolie s-a ofilit sub răceala surîsului trist, cînd ți-ai dat seama cine-i Brîndușa. Nu-s un iepuraș speriat, cum crezi, Cristina. Acum sînt lupul flămînd care te pîndește, pe tine, căprioara istovită de drum. Singură ți-ai ales soarta, Cristina; nu trebuia să mă strigi cînd am trecut pe lîngă tine. Tocmai mă lepădasem de literatură, mă lepădasem de ceea ce vibra în mine cu sinceritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
exclam în gîndul meu, infiorîndu-mă. Dacă mai stătea puțin, o luam la bătaie... Să fie asta numai răutate, ori este și dorința de-a echilibra balanța dreptății?!..." Mă întorc și plec spre alimentara, s-o mai prind deschisă, altfel rămîn flămînd. Îmi voi cumpăra ceva de mîncare, apoi mă voi întoarce la farmacie, să mai discut cu Anișoara, să aflu cît mai multe despre profesoara de Istorie. Dar, oare, ce altceva mai mult aș putea afla?! Va fi numită în locul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lucrarea lui Tonegaru? [...] Îți dai seama, mi se întâmplă ceva extraordinar: aș vrea să mă hrănesc cu himere, cu speranțe, dar și cu o afecțiune numai a mea, nu cu frânturi minuscule ca resturile care i se aruncă unui câine flămând. Himere, himere. Te iubesc, fetița mea, sper ca următoarea scrisoare să fie mai luminoasă; îmi întind către tine biata mea față boțită, ochii triști, gura cu colțurile lăsate: învață-mă să zâmbesc, să trăiesc. II 8 septembrie [1948], miercuri dimineață
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
600 de mii de soldați ruși. Autorul mai semnalase și „...agitația unor comercianți care au fost trimiși judecății pentru neafișare de prețuri sau afișare puțin vizibilă”. Nu era vorba decât despre specula ce Începuse să muște adânc din buzunarele cetățenilor flămânzi, umflându-le saltelele cu bani celor cu un oarecare fond de mărfuri deficitare, În speță comercianților de origine evreiască. Terdiman se lăudase cu „...combaterea acestor nemulțumiri ce nu au fost Îndreptate contra Guvernului ci contra unor persoane din administrația locală
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dacă sunt Înscriși În listele electorale”. Din atitudinea conciliantă a prefectului Florescu se desprinde ideea, indubitabilă, că acesta a dat frățește mâna cu speculanții care, În condițiile lipsurilor de tot felul de atunci, au făcut munți de bani pe spinările flămânzilor de ambele nații. Amintindu-și și de ieșirile „...necontrolate” ale primarului comunei Epureni „...cu ocazia spectacolului prezentat de muncitorii dela CFR Nicolina Iași”, Gutman precizase că, „...deși cazul a fost reclamat nu s’a luat nici o măsură Împotriva acestuia”. Trebuie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bunicul actualului nebun de legat Kim Jong Un, declanșase o imensă teroare În țărișoara sa prin aplicarea așa-zisei „revoluții culturale” care nu a fost altceva decât un furt calificat și oficializat a diverse bunuri deținute de amărâta, obosita și flămânda populație nord-coreeană care a fost nevoită să suporte toanele unor criminali de profesie. Nea’ Nicu s-a gândit să o aplice și pe moșioara sa În suprafață de vreo 238.391 de km. pătrați dar, cum Începuseră pupăturile pe bot
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
JURIST Juristul Octavian Davideanu a luptat în al doilea război mondial, fiind rănit de trei ori și a fost timp de patru decenii secretar șef al Universității Al. I. Cuza Iași. S-a născut la 12 februarie 1916, în comuna Flămânzi, județul Botoșani. Rămas din 1923 orfan de război, a urmat la Iași școala primară, gimnaziul și Liceul de Aplicații. Din 1934, Octavian Davideanu a călcat pe același drum cu cel al Universității Al. I. Cuza Iași, de care nu s-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Celor care s-au rugat, au lucrat, au sperat și duminică 18 august 2013 au văzut împlinindu-se credința lor. Centrul medico - social de la Viziru nu este altceva decât împlinirea cuvintelor din Isaia 58:7: “împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost, dacă vezi un om gol, acoperă-l și nu întoarce spatele semenului tău” A fost o zi frumoasă cu oaspeți deosebiți.Au fost prezente și oficialitățile,reprezentate de domnul primar și
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
această treabă, cât mergem pe drum până la Cursești-Vale, dacă vreți să știți. Putem de acum să mergem către casă; - Bine, atunci hai să ne pregătim de plecare. - Ba mai întâi să stăm la masă, spuse Maria,doar n-o să plecați flămânzi la drum; avem, slavă Domnului, cu ce să vă potolim foamea; − Apăi, Marie, crezi tu că acolo am stat cu gura uscată? spuse, cu subînțeles, moș Negruș; − Lasă, domnule Negruș, intervine Costache, ceam luat la han a fost o începătură
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întâlniți pe islaz și mare îi fu bucuria când în turma lui Costache Lavric a găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de îndelunga căutare, mână spre casă cârdul cu doar cei șase miei găsiți. Ajunsă acasă băgă cârdul în ocol, le dădu un braț de iarbă proaspătă apoi se gândi cum să-i povestească pățania lui mamă-sa, așteptându-se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu nimic. N-am bani să merg la el să-l văd, să-l laud că este un ostaș vrednic care și-a făcut datoria. Cine se face vinovat că soldații acestei țări sunt prost îmbrăcați și încălțați, luptă adeseori flămânzi în timp ce alții se ghiftuiesc și nici nu le pasă de soarta noastră, a celor săraci și umiliți?” * Au tot așteptat Costache și Maria și ceilalți din casă vești despre Gheorghiță, au sperat să primească vreo scrisoare de la el, să știe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca piese de schimb pentru repararea celor ce se mai puteau folosi. Săndel a fost repartizat la un atelier de recuperat acumulatoare unde se recondiționau cele ce se puteau refolosi. Hrana ce o primeau era foarte puțină, Săndel era mereu flămând, ochii îi fugeau după fiecare bucățică de pâine sau chiar de mămăligă care era primită în loc de pâine. Efectele secetei se simțeau și acolo la Sibiu, deși nu fusese atât de grea precum cea din Moldova. Răspunsurile la scrisorile trimise acasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
adus mâncare. Dă-i, servește-l cu gamela, aprovizionează cu apă, dă-le schimburi. Echipamentele erau rupte, salopetele murdare, iar noi puțeam. S. B.: De ce, totuși, s-a pornit atât de greu aprovizionarea? Spuneați că vreo două zile ați stat flămânzi. M. M.: Ce se întâmplă, era foarte periculos pentru că situația era incertă în zonă. Nu știai ce se întâmplă. Și atunci, decât să avem pierderi inutile, inclusiv aprovizionarea cu muniție (fiindcă am adus camioane întregi de muniție pe urmă, să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
atunci erau o avere. Cu desaga într-un cărucior încropit de frații mai mari, mergeam cu mama în Târgușorul Copou, la moară. Ne sculam pe la 4 dimineața, ca să apucăm rând "mai în față", și pe înserat ne întorceam acasă osteniți, flămânzi, dar cu câteva kile de făină și tărâță, care ne promiteau pentru zilele următoare pâinea cea din Tatăl nostru al rugăciunilor. Pentru a ne mai potoli foamea, atât de cruntă și agresivă, împreună cu sora mai mică, mergeam de câteva ori pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un diplomat cu multă experiență, care a aranjat telefonic o cina în restaurantul hotelului. Ce a urmat pentru amic nu vă mai spun, vă dau doar un sfat nimic nu poate fi mai dăunător unei cariere profesionale decât un șef flămând! Cu ajutorul colegului, însărcinat cu afaceri, am reușit să văd câte ceva din oraș și pe cont propriu într-o zi am luat autobuzul și am făcut o deplasare la Punta del Este, vestita stațiune care atrăgea și atrage și astăzi toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dreptate, după 1989 majoritatea "importurilor și exporturilor" cultural-științifice naționale se direcționau către Europa în special spațiul UE și SUA. Oamenii de cultură și știință români fuseseră privați ani îndelungați de dialogul benefic, pozitiv cu colegii lor din occident și erau "flămânzi" să cunoască și să se facă știuți și cunoscuți în occident. (Apropo de această "foame", îmi vine să zâmbesc la amintirea primei participări a României la Târgul internațional de carte de la Paris, imediat după "revoluție". A plecat o delegație la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
afla ferma La Vallée, a cărei proprietară era doamna Vallin, o fermieră robustă și plină de bună dispoziție, care nu numai că Întreținea proprietatea destul de vastă, dar și gătea zilnic pentru treizeci și ceva de actori, gălăgioși și mai ales flămânzi, plus copii și animale. Câinele meu labrador Io (pe care l-am găsit vagabondând Într-un parking downtown și numit Io după vaca rătăcitoare din Prometeu) zburda vesel pe câmpia bretonă, după Încorsetarea din apartamentul newyorkez. Trupa internațională pestriță, instalată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
îi stâmpără Țamblac avântul eroic punându-i mâna pe umăr. Totuși, puțină măsură nu strică. Când ești tânăr, te arunci cu capul înainte: ori-ori! Îl încoronezi; ori îl pierzi! Este adevărat, când îmbătrânești și prea numeri boabele din ciorbă, rămâi flămând, dar și cu capul pe umeri... Îndrăznește Alexandre, dar nu uita că Isac e sub oblăduirea turcilor. Mahomed e un mare vulpoi. Și, va veni într-o zi... Să nu uiți!... Visul lui Mahomed e să transforme Marea Neagră într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am caldă... o încălzesc? Și rece! Cum o fi! Adă-mi-o! Repede! Stai! Și la cuhne, vezi de mâncare! Să pregătească repede! A venit Domnul! strigă și, agitată, aruncă cartea de pe măsuță. Punem masa aici! Trebuie să fie tare flămând! Și nu uita de vin! Să fie din cel ce-i place. Să fie rece și... și cât mai tare! Ce stai?! se răsti la Haricleea, copleșită de porunci. Dă fuga! Stai! Vezi și de niște lumânări! Cât mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mea din Scaunul Moldovei. Și a scăpat șobolanul? se repede Alexandru speriat. Nu mi-am aflat odihna până nu l-am scos din bârlogul de la Buda. I-am întins o cursă, dându-i pe la nas cu "Scaunul" mult visat. Prea flămând de putere, a mușcat momeala: chipurile "se pusese la cale un complot împotriva mea, și marii boieri îl pohteau iarăși în Scaun." Alexandru bate din palme cu bucurie, cu înfrigurare: Șobolanu' a mușcat!? L-ai tăiat! Așa-i?! L-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan respiră adânc... Într-un târziu, spune încetișor: ...Vezi tu, Alexandre, eu n-am fost niciodată prințișorul fericit. Soarta nu mi-a prea cătat în coarne, m-a lovit de cum am deschis ochii. Născut în pribegie, mereu fugar, orfan, umilit, flămând și singur, ca un câine al nimănui. Soarta mi-a hărăzit puține bucurii și... și, arareori când mi le-a dat, s-a grăbit să mi le ia. Și nu eram decât un copilandru... De mic a trebuit să învăț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]