15,024 matches
-
care vorbim devine posibilă pe temeiul unor operații logice ce-și au originea în condiția de ființă rațională; de aici aspectul formal al conceptului kantian al finalității. Așadar extinderea (posibilă și valabilă numai pentru un subiect rațional) constituie doar aspectul formal al finalității naturii, căci e gândită în funcție de operațiile logic-formale ale omului ca ființă rațională căreia îi este proprie finalitatea. Concepută astfel, finalitatea naturală reprezintă (poate fi) un principiu de ordine a naturii (natura trebuie înțeleasă, în primul rând, ca "lume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nefiind dat în experiență, neexistând un obiect al acestui concept (sau Idei). În prima Critică, el argumentase "imposibilitatea dovezii fizico-teologice" a existenței lui Dumnezeu, dovadă ce viza însăși imposibilitatea existenței divine ca Arhitect Suprem.83 Trebuie să refacem acum structura formală a conceptului kantian al finalității. Premisa necesară a acestui demers este ideea că, în genere, structura formală a unui concept reprezintă: a) schema logică alcătuită din forme și operații logice în care îi este așezat (turnat) înțelesul; b) condiția necesară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
imposibilitatea dovezii fizico-teologice" a existenței lui Dumnezeu, dovadă ce viza însăși imposibilitatea existenței divine ca Arhitect Suprem.83 Trebuie să refacem acum structura formală a conceptului kantian al finalității. Premisa necesară a acestui demers este ideea că, în genere, structura formală a unui concept reprezintă: a) schema logică alcătuită din forme și operații logice în care îi este așezat (turnat) înțelesul; b) condiția necesară sub care poate fi dat, pentru înțelegere, acel concept. Am putea gândi, desigur, împreună aceste sensuri, căci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alcătuită din forme și operații logice în care îi este așezat (turnat) înțelesul; b) condiția necesară sub care poate fi dat, pentru înțelegere, acel concept. Am putea gândi, desigur, împreună aceste sensuri, căci tocmai operațiile logic-formale care fac posibilă structura formală a unui concept reprezintă și condiția sub care poate fi el dat pentru înțelegere, fără a fi vorba aici, la propriu, despre un a priori. Structura formală angajează subiectul cunoașterii, care este omul (în context kantian, omul ca ființa rațională
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
gândi, desigur, împreună aceste sensuri, căci tocmai operațiile logic-formale care fac posibilă structura formală a unui concept reprezintă și condiția sub care poate fi el dat pentru înțelegere, fără a fi vorba aici, la propriu, despre un a priori. Structura formală angajează subiectul cunoașterii, care este omul (în context kantian, omul ca ființa rațională), cu operațiile proprii facultății sale de cunoaștere, care reprezintă o "logică", operații logice care primesc, conservă și reactualizează un înțeles. Nu trebuie însă confundat între "logic" și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale de cunoaștere, care reprezintă o "logică", operații logice care primesc, conservă și reactualizează un înțeles. Nu trebuie însă confundat între "logic" și "formal", căci aceste două determinări semnifică diferit în spațiul filosofiei kantiene.84 În contextul de față, termenul "formal" desemnează condițiile logice minime care oferă cadrul de înțelegere pentru conceptul finalității (nu sensurile lui, acestea alcătuind împreună structura "materială", semantica sa). Susțineam mai sus că structura formală a conceptului prekantian al finalității este construită prin analogie cu atitudinea teleologică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnifică diferit în spațiul filosofiei kantiene.84 În contextul de față, termenul "formal" desemnează condițiile logice minime care oferă cadrul de înțelegere pentru conceptul finalității (nu sensurile lui, acestea alcătuind împreună structura "materială", semantica sa). Susțineam mai sus că structura formală a conceptului prekantian al finalității este construită prin analogie cu atitudinea teleologică a omului, cu toate că agentul "finalizator" nu este omul. De aici două consecințe: a) accentul ei antropomorfic; b) ideea intervenției în lume a Arhitectului divin. Tocmai experiența este sursa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care se ajunge prin extinderea celei dintâi de la om la natură) nu denumește o "realitate"; ea este proprie ordinii lui "ca și cum". Diferența de origine dintre conceptul prekantian al finalității și cel kantian constituie un temei pentru înțelegerea diferenței dintre structurile formale în care sunt așezate aceste două concepte. În filosofia prekantiană se opera distincția între o finalitate externă (scopul este exterior celui ce suportă scopul, celui care este supus necesității înfăptuirii unui plan; tocmai acest concept este implicat în structura "dovezii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe această "linie" de facultatea de cunoaștere aparținând unui subiect rațional, ce face obiect din motivația, scopul, mijlocul etc. acțiunilor sale); iar cel de-al doilea o gândește în modalitatea lui "ca și cum" (fiind aparentă). În privința posibilității de a gândi structura formală a finalității, ceea ce presupune legătura sa cu o facultate a unei ființe raționale, găsim un punct de vedere la Lucian Blaga. Filosoful român găsește expresiile potrivite pentru acest concept și, de asemenea, îl caracterizează. Ideea "finalității relative", "finalita-tea fără scop
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
structură logic-formală a sa. Astfel, putem afirma producerea unor corelații de ordine la nivelul organismului, a unor "potriveli", cum spune Blaga, dar nu ne vom putea explica proveniența, rostul, "rațiunea" lor. Tocmai în vederea depășirii acestei limitări este necesară, în structura formală a conceptului prekantian al finalității, ideea Arhitectului divin. Precaritatea semantică a conceptului, faptul că spațiul său semantic trebuie completat cu ipoteze din afara sensurilor sale directe, vine nu din prezența ca atare în structura sa a acestei idei (despre Arhitectul divin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturii trebuie extins la tot ceea ce există ca produs al ei, chiar dacă acea unitate a ideii trebuie să servească drept principiu de determinare a priori a unei legi a naturii pentru cauzalitatea unei astfel de forme a compusului."93 Structura formală a conceptului finalității, în reconstrucție kantiană, constă în condițiile logice minime care fac inteligibilă extinderea referențialității sale asupra naturii. Nu poate fi vorba, în această extindere, de reantropomor-fizarea conceptului, deoarece operația kantiană nu semnifică un transfer de conținut de la om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
transfer de conținut de la om, ca ființă teleologică, la natură, nici nu oferă o "formă" nouă naturii. Prin conceptul finalității putem observa, cerceta, gândi fenomenele naturii, fără a le determina prin cunoaștere și, prin urmare, fără a le explica. Structura formală a conceptului kantian al finalității poate fi judecată numai în măsura în care sunt determinate aceste operații logice. Ca atare, admiterea în schema finalității a ideii unei Inteligențe a cărei rațiune suficientă, în privința planului ei, nu poate fi pătrunsă, anulează posibilitatea unei structuri
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a conceptului kantian al finalității poate fi judecată numai în măsura în care sunt determinate aceste operații logice. Ca atare, admiterea în schema finalității a ideii unei Inteligențe a cărei rațiune suficientă, în privința planului ei, nu poate fi pătrunsă, anulează posibilitatea unei structuri formale omogene a acestui concept. Conceptul însuși ar fi anulat, dacă ființa rațională nu ar fi și ființă morală (liberă) și, prin aceasta, scop final al creației (al existenței lumii), în alte cuvinte, dacă ar fi doar existență naturală, primind ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu acest scop condiționat (relativ). E drept, nu s-ar întâmpla astfel dacă Inteligența și-ar dezvălui temeiurile planului său, adică rațiunea suficientă care îl face posibil și, apoi, activ în lume. Dar o asemenea dezvăluire este imposibilă. Așadar structura formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine de idei, finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îl face posibil și, apoi, activ în lume. Dar o asemenea dezvăluire este imposibilă. Așadar structura formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine de idei, finalitatea pare a introduce, dacă exprimăm prin ea intervenția plănuită (predeterminată, prestabilită), un cerc vicios. Sugestia aparține lui Kant și se susține mai ales dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asemenea dezvăluire este imposibilă. Așadar structura formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine de idei, finalitatea pare a introduce, dacă exprimăm prin ea intervenția plănuită (predeterminată, prestabilită), un cerc vicios. Sugestia aparține lui Kant și se susține mai ales dacă luăm în seamă principiile propriei sale filosofii (în legătură cu critica argumentelor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al existenței lumii, la obiectul scopului său suprem, Binele Suveran și, de aici, mai departe, la Divinitate. Această succesiune de idei alcătuiește "dovada morală" a existenței lui Dumnezeu. În privința finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului ca scop în sine, capabil prin facultatea de judecare să "impună" norma de finalitate naturii, atunci finalitatea fără Intelectul arhitectonic dătător de sens pentru aceasta potrivit structurii conceptului său din filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin facultatea de judecare să "impună" norma de finalitate naturii, atunci finalitatea fără Intelectul arhitectonic dătător de sens pentru aceasta potrivit structurii conceptului său din filosofia prekantiană își are sensul legat de structura "operațională" a ființei raționale; așadar, structura sa formală este legată de această schemă operațională. Aici se află concentrată semnificația extinderii legiferării prin finalitate de la existența proprie ființei raționale (omului) la natură. O operație necesară, socotește Kant, pentru orientarea cunoașterii naturii (nu pentru creșterea și adâncirea acestei cu-noașteri) și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și faptul că relația finală se referă la noi, oamenii, ca "ființe ale lumii" legate de obiectele naturii pe care le apreciem ca scopuri sau la care ne raportăm din poziția scopului final. Putem detașa două condiții care susțin structura formală a conceptului finalității kantiene: 1) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; 2) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Ambele condiții sunt posibile printr-o facultate a ființei raționale, independent de orice conținut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; 2) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Ambele condiții sunt posibile printr-o facultate a ființei raționale, independent de orice conținut determinat: de aici aspectul "formal" al structurii conceptului finalității. Dar, cum s-a precizat, finalitatea nu este o categorie a intelectului și, astfel, rolul ei nu este constitutiv, ci regulativ: ea nu determină cunoașterea, dar exprimă faptul că alcătuirea intelectului și a rațiunii impune conceperea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru că ea dă sens extinderii asupra naturii a unui principiu al facultății de judecare reflexive și pentru că semnalează, în modul cel mai direct, absența din această structură a ideii acțiunii unei Inteligențe supreme care își realizează scopurile în lume. Structura formală a finalității kantiene (formală, deoarece este posibilă exclusiv pe temeiul unei facultăți a ființei raționale și pe baza unor operații logic-formale ale acesteia), dincolo de orice condiționare din perspectiva cunoașterii, face posibilă o "știință", teleologia, căreia Kant îi dă statutul de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
extinderii asupra naturii a unui principiu al facultății de judecare reflexive și pentru că semnalează, în modul cel mai direct, absența din această structură a ideii acțiunii unei Inteligențe supreme care își realizează scopurile în lume. Structura formală a finalității kantiene (formală, deoarece este posibilă exclusiv pe temeiul unei facultăți a ființei raționale și pe baza unor operații logic-formale ale acesteia), dincolo de orice condiționare din perspectiva cunoașterii, face posibilă o "știință", teleologia, căreia Kant îi dă statutul de critică a facultății de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
facultăți a ființei raționale și pe baza unor operații logic-formale ale acesteia), dincolo de orice condiționare din perspectiva cunoașterii, face posibilă o "știință", teleologia, căreia Kant îi dă statutul de critică a facultății de judecare (teleologice). Operațiile logice determinate în structura formală a finalității într-un mod necesar fac posibilă regândirea acesteia ca o schemă în analogie cu schemele imaginației care mijlocesc intelectul în determinarea unui conținut adecvat pentru categoriile sale (schemele în discuție sunt prezentate de Kant în Critica rațiunii pure
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-un mod necesar fac posibilă regândirea acesteia ca o schemă în analogie cu schemele imaginației care mijlocesc intelectul în determinarea unui conținut adecvat pentru categoriile sale (schemele în discuție sunt prezentate de Kant în Critica rațiunii pure). Astfel, structura formală a finalității mijlocește determinarea unui conținut adecvat principiului moralității, posibil și necesar numai într-un univers al scopurilor. Ea cuprinde două operații legate de cele două condiții ale posibilității sale "logice", formulate mai sus: a) afirmarea identității de sine a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scopurilor. Ea cuprinde două operații legate de cele două condiții ale posibilității sale "logice", formulate mai sus: a) afirmarea identității de sine a umanului (pe temeiul ideii potrivit căreia omul este scop final al existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu antropologia; b) negarea specificului "esențial" al omului, respecificarea lui prin extinderea asupra naturii a unui principiu (finalitatea) care-i determină atributul său esențial: faptul de a fi scop final al existenței lumii; de aici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]