4,656 matches
-
fim lucizi, să înțelegem necesitatea... Vera: Păi tocmai asta e, că tu nu înțelegi necesitatea! Ilie: (superior) Vera, cred că n-ai înțeles bine ce-am vrut să spun... Vera: Se poate... Eu te înțeleg din ce în ce mai puțin. Ilie: Nu te frămînta, că nu ești singurul om care nu mă înțelege. Ștefan: Iliuță, cumnate. Eu nu mă prea amestec în ale altora sau dacă o fac, o fac atunci cînd mi se cere părerea. Ilie: Eu ți-am cerat părerea în legătură cu cavoul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ea 2: Da... așa e... la asta nici nu mă gîndisem... știe toată lumea... eu credeam, ha, că numai eu știi Ce prostie! Ai dreptate, sigur că da. Nici eu nu știu să fac. El n: Întîi și-ntîi, nu te mai frămînta atît. Fii calmă, pentru că numai așa o să știi ce să faci. Și, la nevoie, dacă vrei, o să-ți mai spun și eu ce să faci... Înțelegi? Dar numai dacă vrei. (Ea 2 îl privește din nou cu surprindere) Mie nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
perna pe care zace" (Bucovina) 266. După ce și-a dat duhul, se deschid ușile și ferestrele odăii, "ca să aibă pe unde ieși moartea cu sufletul" 267. Potrivit unei legende bogomilice, pământul s-a făcut din "turtița" pe care Dumnezeu a frământat-o din "apa începutului" și din nisipul pe care Dracul l-a adus din străfundurile mării 268. Așa, când moare un om, Dracul se apropie de el pentru a-i lua trupul, fiindcă se ține de pământ și pământul e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când e mare secetă. Fetele și femeile frământă lut și fac un om în miniatură pe care îl botează Caloian sau Scaloian, îl pun într-un sicriu, îl plâng ca pe mort, îl tămâiază și îl îngroapă la o fântână sau la puțul satului, cântând: "Caloiene, Iene, Caloiene
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne se frământă cu sare, se amestecă și se dă de leac oilor și vacilor.247 Renașterea simbolică a timpului și a spațiului se desfășoară în cadrul ceremonialului pascal, prin jertfa divinității simbolizate de ou, oul fiind considerat arhetipul începutului tuturor lucrurilor, al originii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pleacă într-o parte și el se ridică în sus și se duce în nouri. Acolo ei rânduiesc cu tunul și cu fulgerul, cu ploaia și cu piatra. Când se aud în cer bubuituri de tunete, hurducături și nourii se frământă, sunt ei. Ei umblă să omoare pe dracul și unde-l văd că se ascunde, sub vită, sub om, îl trăsnesc..."356 Hierofanii ale spiritului universal, zmeul și balaurul țin frâiele semnelor vremii, construind un spațiu tabu sau dezlegând timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Tecuci. Ea o ajuta pe mama mea la treburile gospodăriei, mai ales la pregătirea mâncării pentru oamenii care munceau la câmp. Mama mea trebuia să facă de trei ori pe zi mâncare gătită pentru acești oamenii. Mesteca la mămăligi și frământa la pâine de avea bătături la mâini. Țața Ioana îmi făcea poftele legate de mâncărurile preferate întrucât eram slăbuță și voia să mă mai întremez. Tot ea mă spăla când veneam de la joacă, seara înainte de culcare și mă culca. Peste
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nimeni în afara îngerilor/ Dumneata însuți ești un înger spunea Filozoful" ("De unde vine umbra"). Întreaga poezie se concentrează în jurul ideii de sacrificiu, precum și a câștigării încrederii marelui public: să fie ascultat și atunci poate să moară " Pe aceste izvoare ce-mi frământă închipuirea". Universul "pustiei" devine universul spiritual al poetului, univers supus trecerii peste care veghează cel căruia poetul îi înalță "imne". "Un imn trebuie spus noaptea și numai celui/ Care singur veghează trecerea". Confundarea poetului cu absolutul în sensul atingerii unei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de copilărie: Îmi pare rău, copile, că trebuie să pleci/ așa curând din gesturile mele."/ Contactul cu marea dezvăluie altfel lumea, și versurile populare în contextul cărora poetul dă sens meditației ne amintesc de Eminescu: "Mare neagră, mare albastră/ Ce frămânți gândirea noastră/ Noapte, de când te-am văzut/ Sunt mai grav și mai tăcut,/ fața mi-e mai tulbure,/ buzele în murmure,/ și de-ncerc să te înțeleg/ Mai neînțeles m-aleg./ Mare, vis de Prometeu,/ Ce mă-nhumi în somn mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în multe din celelalte volume, totul se topește în scopul alimentării energiei și proliferării: "Pieptul pietroiului ciocănește/ Să se lipească fata de fecior/ cum se freacă pește pe pește/ când și-amestecă semințele lor". Ideea se repetă în "Descântec de frământat pâinea", în "Asupra plămadei: "nimicule/ atotputernice nimicule/ purtător de sămânța curentului divin/ aștri pulsând la tine în testicule/ rațiunile lui seminale te prefac în destin". Actul împreunării este identificat în dimensiuni cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Poetul îi stăpânește limbajul: "Boarfo! Nu ți-a fost șucar/ Să bagi mâna-n buzunar?". Întoarcerea poeziei la istorie, la tradiție o sesizează Marin Sorescu la câțiva poeți printre care și A. E. Baconsky, intuind în același timp tipul abisal, frământat de întrebări: "în mine-un scit se căuta pe sine,/ având drept torță marile neliniști". Pe Ion Horea îl parodiază pentru nota ostentativ pășunistă: "Chiar în minuta asta pe-al șesului porthart/ a mai căzut o nucă și-un turchestan
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
departe înfățișarea unei ființe sortite să fie înșelate, iar în ce mă privește pe mine, mi-aș străpunge inima cu o mie de cuțite, la gândul doar că te-aș putea necinsti... CHARLOTTE: Spui drept, ori mă păcălești?... Degeaba mă frământ, fiindcă n-am încotro trebuie să te cred. DON JUAN: Trebuie să mă crezi, fiindcă altminteri prea ai fi neîndurătoare cu mine și, ca încheiere, te întreb încă o dată dacă vrei să-mi fii soție. Primești sau nu primești să
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mediul înconjurător. (Paulcescu Victoria) Diferența dintre adaptarea măștii în natură / în societate. (Flueraș Janina) Considerați că această întâlnire v-a folosit? Cu siguranță am mai așezat o cărămidă la ceea ce știam până acum. (Circa Camelia) Da, de mult m-a frământat problema încălzirii globale și chiar mă bucur că în sfârșit acest subiect primește atenția cuvenită. (Hălmăgean Ioana) Consider că această întâlnire a constituit un pas către dezvoltarea spirituală, cât și pentru găsirea adevăratului "eu". (Bucur Roxana) Toate întâlnirile mi-au
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
într-un dialog artistic provocat de scenariul cehovian, încrucișat cu marile culmi de încercare ale textelor shakespeariene. Cât dramatism și ce frumusețe sunt adunate în marea poezie a acestor texte, ce cu migală, răbdare și aplomb (ca în tinerețe), le frământă cu cei doi magicieni ai scenei românești. Scriu aceste gânduri pentru o carte ce va fi mărturie a autorității artistice a lui Alexa Visarion, remarcă pe care am făcut-o de la început. Am avut bucuria să pornesc în câteva "călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Pintilie, Ciulei. Nu-i poți separa... nu-i poți imagina decât împreună... Mulțumesc domnule Profesor pentru direcția pe care mi-ați arătat-o. Mulți spun că e foarte bună. Toată dragostea mea! Răzvan VASILESCU Pereții... cu fire verzi Mă tot frământ de ceva timp încercând să aștern în câteva rânduri ce a însemnat pentru noi, cei din Teatrul Odeon astăzi, "Giulești" de atunci, întâlnirea cu Alexa Visarion. În profesia noastră cred că de mare importanță e să ai noroc! Poți să
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
am întrebat totuși dacă aceasta este adevărata problemă. Poate că mijloacele mele s-au consumat deoarece am jucat mult în aproape toate teatrele din țara. Ce mai aduc nou? Ce mai pot inventa? Ce nu am înțeles? Întrebari care ma frământau. Aceasta era starea mea când am ajuns la Sibiu. Fusesem invitat să particip la repetițiile scenariului Noaptea Bufonilor în regia lui Alexa Visarion. Nu mai lucrasem niciodată pe scenă împreună. Câteva tentative de a ne întâlni mai avuseseră loc în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de oportunitatea translării ei cinematografice. Fără a fi ecranizări, unele din filmele noastre se apropie totuși de zona de interes pe care o discutăm. Ați citat Croaziera care e, în felul său, un roman cinematografic. Da, fiindcă regizorii care se frământă și vor să "puncteze" în conflicte, în tensiunea unei epoci cum e epoca noastră contemporană, care este tensionată pentru om și pentru întreaga umanitate încearcă să existe cu lucruri foarte, foarte personale. Câteodată, această dorință de a fi foarte, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ecranului, colective teatrale și instituții de învățământ artistic superior, școli naționale de teatru din Europa și din Statele Unite. Cu ce imprresii ai rămas în urma acestor contacte umane și profesionale? Până a începe să lucrez în străinătate tot timpul m-a frământat gândul cum ar trebui să lucrez, cum ar trebui să arate reprezentațiile mele în al context existențial. Înspăimântat de necunoscut, mi-am dat seama că singura soluție este să rămân eu însumi și să-mi fac spectacolele așa cum simt. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
European. Lucrarea se adresează, în primul rând, studenților, dar și tuturor acelora care sunt interesați de problematica devenirii construcției economico-sociale și politice europene. Capitolul I. Etapele extinderii europene. De le Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului la Uniunea Europeană (1952- 2007) Frământat de multe conflicte, continentul european a cunoscut mai multe inițiative vizând unificarea Europei. Spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial pentru Europa s-a deschis epoca realizărilor efective pe planul unei construcții care să reunească, măcar în parte, țările
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de zile după Paști] se duc flăcăi și fete mari prin alunișuri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
broaște, a cărui mamă este deja moartă. Cînd ai călca o broască de iarbă, e un mare rău. Cine omoară broasca îi stîrpește vaca. Să nu omori broască, că plouă. Să nu omori broaște, că atunci pînea ce o vei frămînta nu va dospi după mîna ta. Cînd broaștele cîntă întîi primăvara, e bine să te dai de trei ori de-a „curu-n cap“ dacă voiești să fii sănătos peste an. Cînd cîntă broaștele, zice că are să ploaie. Cînd cîntă broaștele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun față-n față și, apucînd amîndoi de un colac, îl frîng în două, apoi se sărută - și astfel sînt frați de cruce. Fratele de cruce și cu sora de cruce nu se pot lua în căsătorie. Frămîntat Să nu frămînți pînea cu mîna stîngă, că nu se face grîul. Frig Cine va umbla măcar cu boandă* vara va suferi iarna de frig. Copiii care se nasc vara sînt friguroși. Friguri Se crede că frigurile îl apucă pe om dacă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de păr neîmpletite, ca să vadă Dumnezeu că e lăuză și să-i ierte păcatele. Femeia lăuză, dacă se uită la soare, îl spurcă. (Gh.F.C.) Lăuza seacă izvorul dacă merge după apă. Nu iese din casă, nu merge la biserică, nu frămîntă pîne patruzeci de zile. Dacă mulge vaca, vaca își pierde laptele. Lăuza care suie scara se îmbolnăvește de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd cîntă cucoșul, căci, temîndu se a nu fi luați drept evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult, se roagă și pentru pierirea celor ce le au. Pită Ca să dospească pita după ce s-a frămîntat, se zice: „Așa să-și aducă pita mea aminte de dospit, cum și-aduc aminte fetele de măritat.“ Pitpalac Un pitpalac să se țină închis în colivie numai trei ani, apoi să i se dea drumul, că ci, ținîndu-l mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]