3,717 matches
-
apucă mâna respectivă, o duse În dreptul genunchiului, ca pe un vreasc, i-o puse de-a curmezișul, și, proptindu-i-o, În ambele mâini, apăsă, cu toată puterea lui, genunchiul piciorului drept. Mâna trosni și se frânse ca o vărguță fragedă. Celălalt Îi veni, prietenului, În ajutor. Scoase un cuțit și i-l Întinse. Na! Apără-te! Cocuz Cocuz lovi cuțitul cu sacoșa, cuțitul sări cât colo, ăla se repezi după cuțit, iar Cocuz Cocuz, după el. Îl apucă de un
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și de un farmec înfiorător de dulce. Dar în fiecare anotimp, grădina Cișmigiu este răsfățată de sumedenie de flori, unele născute de pământul roditor al țării noastre, iar altele aduse de la mari depărtări și aclimatizate aci. Numele lor atât de fragede și pitorești, țâșnite din seva plaiurilor românești, le statornicește pentru vecie pe covorul nomenclaturii horticole: tufănele, brândușe, crăițe,dalii, pansele, mixandre, cimbnrișor, dediței, părăluțe, stânjenei, romanite, ciuboțica cucului, lăcrămioare, bujori, albăstrele, rurneneală și câte altele, pe care numai văzîndu-le îți
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
că ne aflam în clasa a VIII-a, la sfârșitul căreia ne aștepta bacalaureatul! Venise primăvara în Cișmigiu pentru a opta oară de când îmi toceam coatele pe băncile liceului Lazăr, și parcă în acest an, 1926, era mai tânără, mai fragedă și mai frumoasă ca niciodată! Și nicicând nu ne atrăsese Cișmigiul mai puternic ca acum. Poate și pentru că primăvara asta avea în ea chemări pline de un farmec necunoscut, poate pentru că ne dădeam seama că este ultima primăvară pe care
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
absolut necesare... - Absolut necesare, murmură În sinea ei Mașa. Mai bine v-ați ocupa de treburi serioase, bodogăni ea. După revoluție, satul Îmbătrânise neașteptat. Îmbătrâniseră nu numai oamenii, ci copacii și casele. Nici iarba parcă nu mai era atât de fragedă și verde ca altădată. Chiar și primăvara avea o strălucire pală. Iar vara, În loc de rouă, picura rugină. Frunzele copacilor Începeau să Îngălbenească Încă din luna mai. Cireșii și vișinii aveau viermi Încă din floare, iar legumele se mănau de la ploile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
le făcea, instinctul o Împingea să aibă o rețetă proprie. Indiferent dacă le punea din vară sau din toamnă, castraveciorii se păstrau verzi și pătlăgelele aveau o culoare proaspătă. Ele nici nu se chifligeau, nici nu se Îngălbeneau, dimpotrivă, erau fragede, ușor acrișoare și foarte plăcute la gust. Castraveciorii rămâneau crocanți, Îți crănțăneau printre dinți, nu erau nici cine știe ce iuți, nici cine știe ce sărați, ci numai buni de stârnit setea. Mâncai unul și imediat simțeai nevoia să-l stingi cu un păhărel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
colindul. Făceau o echipă aleasă pe sprânceană. Tonul Îl dădea prietenul ei Gligori, poreclit și Bostănelul, din cauza capului său enorm, cu tâmplele bombate, și a urechilor ușor clăpăuge, cu vârfurile Înroșite de ger, care fusese uns, după cum bodogănea babulea, din „fragedă pruncie“ ca ajutor de pălimar. Gligori prinsese câte ceva din orânduielile bisericești: ștergea pânzele de păianjeni care acopereau icoanele și prapurii, punea la locul lor ceasloavele, ștergea de praf Sfânta Evanghelie, cântând pe nas un „Doamne miluiește“ lung cât o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ca o colivă galbenă, ornată cu bomboane, iar În jur, linguri de lemn și lumânări aprinse arzând În hăul cosmic... Auzind cuvântul „hău“, femeia simți cum părul i se zburlește-n vârful capului. Luna o Înspăimântase pe Mașa Încă din fragedă copilărie. Când o privea, i se făcea pielea ca de găină. Pe lună locuiau, după cum Îi povestise babulea, spiritele morților, ospătându-se cu lumina selenară ce izvora din ea. - Dar dumneavoastră cum o vedeți? - Tot ca pe-o colivă, râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
FEMEIA LA O CONSUMABILĂ, DISPONIBILĂ ORICÂND PENTRU A I SE FRECA SEXUL ÎN GOL, PENTRU AI PRODUCE PLĂCERE BĂRBATULUI. Frecarea sexului femeii în gol, pentru produs plăcere bărbatului, este o modă, o practică devenită tradiție, impusă tuturor femeilor, de la vârste fragede, de către societate. Societatea nu mai asigură securitatea femeii. Pe toate căile, în special la T.V., oamenii sunt sugestionați să facă sex. Dar în orice femeie care face sex, se activează programul pentru perpetuarea speciei. Dacă femeia aplică oricare din metodele
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
de tată de la vârsta de doi ani, cu o mamă văduvă și un bunic pe post de tată, bunul dar și săracul preot Petre Istrati din Lupești, Covurlui. O a doua căsătorie a mamei, o nouă încercare pentru toate sufletele fragede ale fami liei, de acum trei, și iarăși acasă, la preotul bătrân. Apoi școala, peregrinări de ici colo și iat-o aici, la Tabacu, ca învățătoare titulară. Aici lipsesc multe cuvinte, inclusiv cele așezate într-o propunere de căsătorie...De ce
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pe câmp. Și câmpul se năpustea În fața lui, intrând sub roți... Pistoanele locomotivei și roțile trenului se acopereau de iarbă. Iarba se urca În tren și năpădea vagoanele. Creșetea Înăuntrul și În afara lui. Compartiemente Întregi fură potopite de o iarbă fragedă și verde. Îmbrăcat Într-un costum alb, cu coatele sprijinite pe geam, Noimann privea cu gândurile duse cîmpul ce se rotea mereu În dreapta și În stânga lui. În minte Îi răsuna acum un alt catren al lui Khayyam: „Pulberea de sub piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mergi să vezi care-i treaba, dacă în schimb ți s-a spus că arăți bine, atunci mintea ta va crea scenariul și actorii care au contribuit la starea actuală și merge în analizări, p=nă la vârsta cea mai fragedă. Dumnezeule ... este imposibil de analizat mintea umană și potența ei infinită. Din două vorbe recepționate, mintea poate crea N scenarii posibile pentru acele vorbe. Două vorbe pot aduce iadul sau pacea în viața noastră. OF ... mintea și gândurile astea ale
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Cu eunucul lui bătrân, Veni s-o-mbie, cu dulceață: - Enigel, Enigel,Ți-am adus dulceață, iacă. Uite fragi, ție dragi, Ia-i și toarnă-i în puiacă. - Rigă spân, de la sân, Mulțumesc Dumitale. Eu mă duc să culeg Fragii fragezi, mai la vale. - Enigel, Enigel, Scade noaptea, ies lumine, Dacă pleci să culegi, Începi, rogu-te, cu mine. - Te-aș culege, rigă blând... Zorile încep să joace Și ești umed și plăpînd: Teamă mi-e, te frângi curând, Lasă. - Așteaptă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
te frângi curând, Lasă. - Așteaptă de te coace. - Să mă coc, Enigel, Mult aș vrea, dar vezi, de soare, Visuri sute, de măcel, Mă despart. E roșu, mare, Pete are fel de fel; Lasă-l, uită-l, Enigel, În somn fraged și răcoare. - Rigă Crypto, rigă Crypto, Ca o lamă de blestem Vorba-n inimă-ai înfipt-o! Eu de umbră mult mă tem, Că dacă-n iarnă sunt făcută, Și ursul alb mi-e vărul drept, Din umbra deasă, desfăcută
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dimineață, De zăvozii mari din piață În trei locuri sângerat, Îl lipește de macat, Ochii-ntoarce, a mirare, Din piept mare: Ce lătrat! Pomi golași și zori de roșuri! (E aprilie, nu mai) Forfotă de fulgi pe coșuri, În cuib fraged: Cir-li-lai. - Fox al meu, îți place, hai? Cir-li-lai, cir-li-lai, Precum stropi de apă rece În copaie când te lai; Vir-o-con-go-eo-lig, Oase-nchise-afară-n frig Lir-liu-gean, lir-liu-gean, Ca trei pietre date dura Pe dulci lespezi de mărgean. Te-ai sculat cu noaptea-n
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
roate pline; Bați prundișul, spinteci unda, intri toată în noroi! Și ce lucruri minunate!... Sălcii, slujnice netoate, Au pitit prin scorburi multe pâini de iască și lipii. Tu te-agăți, întins, pe trunchi, scotocești în sân la toate, Mlădioasă: șoldul fraged încă n-a purtat copii. Zbârnâit de piatră, însă, vâjâia... Nici gând să tacă... Din ce praștie scăpată stăruiește în auz? Silnic, ochi deschizi la soare și-n văzduh zărești buimacă Urâciunea cu aripe prăfuite, de sacâz. Un zigzag mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fi știut că așa ceva nu era posibil, legea gravitației l-ar fi împiedicat, nu știa dacă această lege funcționează și în vis, acolo orice este posibil, aștepta cu nerăbdare cașcavalul, era tăiat în jumătate, se vedeau găurile mari și pulpa fragedă, Doamne, de nu s-ar întoarce din drum, cașcavalul devenea din ce în ce mai mare, era din ce în ce mai aproape, găurile deveniseră imense, nici nu mai vedea altceva, pătrunsese în una din ele ca într-un tunel, îl înghițea cașcavalul. Azi-noapte a fost Revoluție în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se zice pepeni), falnici harbuji de smalț albastru, care încep să capete nume nou, de pepene verde, galbeni și gingași cantalupi, numiții pepeni galbeni, mofturoși în zile de văpăi, în stare să explodeze ca bomba și să-și reverse mațele fragede, dacă nu-i culegi înainte de a se ridica soarele în cruce. Pe când Petrea Păun ieșea, cu lipițanii lui cuminți, din Goldana și din grijile humei, Nicanor Galan apăru din întuneric, pășind pe cărarea de alături de drum, cu pălăria dată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
alunecoși și negri, ajunseră cu gândul la Fata-Împăratului din basm, exemplarul unic, hipertrofiat și intangibil, Pepenoaica: Dacă acești dolofani de duzină au acest gust de miere, cum, oare, o fi fiind Mama-Pepenilor? precuvântă Natalia, șefa bucătăreselor. În răstimp, parfumurile miezului fraged mâlul roșu, ca steagul Partidului difuzaseră în fiecare, astfel încât, cu toate că soarele scăpăta spre apus, poftele mesenilor de la Goldana se întețiră și mai aprig. Primul care dădu semnalul insatisfacției a fost Chirpic de la Kotonoaga, care evocă parcimonia chiaburilor, trăitori în Goldana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mic cu mare, de cum se înroșea pleoapa răsăritului, până ce obrazul livid al lunii văruia, vinețiu, prispele caselor solitare. Tărășenia cu Pepenoaica lui Nicanor Galan deveni apanajul soboarelor de bătrâne guralive din Goldana, care, de cum din cochilii de stele odrăsleau cornițe fragede de raze, se adunau la gura sobei și începeau să o toarcă în patru, dându-i explicații sibilinice. Din ele, se putea înțelege oculta răzbunare a Pepenoaicei, pentru deturnarea de funcție, suferită din partea goldăneștenilor: existența ei, deși evident vegetală, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de seamă că are puterea economică la îndemână și-a strecurat mâna în traistă, cu repezeala îndrăcirii și a lăcomiei, scoțând o bucată de slănină de casă, roșie toată de câtă boia de ardei iute avea presărată pe ea și fragedă ca roua, de cât fusese ținută la fum de lemn de prun Ținând-o el strâns în pumnul lui de apucător, îi ieșea osânza roșie și afumată printre degetele încordate, precum aluatul cel de grâu, ce crește în albia gospodinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fost condamnat pentru tot restul vieții. Am muncit 4 ani. Am început ca necalificat, apoi cu un curs, m-am calificat. Am lucrat la întreținerea căii ferate de metrou. Sincer nu mi-a plăcut să muncesc de la o vârstă așa fragedă. M-am apucat așa tânăr că asta a fost condiția care mi s-a pus dacă vreau să părăsesc căminul. Mama a intervenit pe lângă tatăl meu vitreg ca să mă ia acasă. Dădeam jumătate de bani pe întreținerea casei. Aveam propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nu aibă o slăbiciune pentru propriul ei bărbat, nu? Și până la urmă va căuta să-l ierte. Cel puțin în această privință, o soră era cu totul altfel. Din experiența lui Takamori, sora lui a însemnat pentru el, încă din fragedă copilărie, un adevărat tartor. Ochiului ei vigilent nu-i scăpa nici o greșeală, mai cu seamă când a ajuns la vârsta de paisprezece-cincisprezece ani și s-a mai obrăznicit puțin. — Te spun lui tata, amenința ea, cu ochii ei negri sclipitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
moarte. Gaston s-a luat după ei, zâmbind prietenos. — Sun la poliție, spuse Tomoe. — Să nu faci asta. Nu știm unde-i duc. Tomoe tăcu pentru moment. Se făcu palidă de furie și nările îi fremătau. Takamori știa încă din fragedă copilărie că nici o amenințare, oricât de violentă, n-o putea opri când se-nfuria. Mă duc cu ei, spuse ea hotărâtă. Haide! Nu ne lăsăm noi intimidați atât de ușor. Și cum Takamori nu răspunse imediat, adăugă: — Ți-e frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
am luat-o cu mine. Acum m-am relaxat. - Uite, ca să nu mă crezi toantă de-a binelea... Ridică bărbia - parcă s-a mai ascuțit nițel - și-și ia un aer transpus: - „Prin decolteul adânc al bluzei, îi ghiceam sânii fragezi, palpitând. Aș fi putut să jur că dinspre ea venea un miros amărui, de frunze de nuc strivite-ntre degete și fum. Când respira, nările ei arcuite îi fremătau ca la o sălbăticiune, iar pleoapele se lăsau ușor, încețoșându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
compara. Reușisem să-mi fac o idee despre personalitatea unui tip ca directorul casei de producție video care mă angajase: un copil de bani gata, un pic șmecheraș, un răzgâiat de Tokio obișnuit să meargă cu un Morgan Încă din fragedă copilărie. Înțelegeam psihologia și evoluția lui Monkey, care Îmi dăduse să gust cocaină În New York. Dar nu-i puteam Înțelege nici pe vagabond, nici pe femeia de la telefon, nici pe Porcușor. Nu pentru că-mi lipseau informațiile, existența lor nu mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]