3,450 matches
-
alunecări, stabilizate, reci, cu rezistență mare la tracțiune, specifice pajiștilor; soluri aluviale medii, profund carbonatice, fertile, specifice teraselor de pe Culuarul Someșului; soluri aluvo-coluviale, puternic erodate, specifice văilor colaterale. Pentru prevenirea eroziunii solului, s-au făcut terase în livezile de pomi fructiferi și pe suprafețele cultivate cu viță de vie. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Apele de suprafață sânt reprezentate de văile Văcăreț și Sărături aparținătoare bazinului hidrografic al Someșului. Toate
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care se pretează la irigat din bazinul cu apă de la Ciurgău, legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea naturală a satului, respectiv monumentele istorice și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Solul brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape la fel de bune ca solurile de cernoziom în ceea ce privește cultura cerealelor. Coastele orientate către sud ale dealurilor din comună sunt favorabile culturii celor mai bune soiuri de viță de vie, iar părțile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale sălbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cârtițe, șerpi, șopârle și dihori. În componența etnică și religioasă a populației, în afară de cetățenii autodeclarați români, un procent de 99,15%, au mai fost înregistrați reprezentanții a două
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995 fiind plantați 1180 de pomi fructiferi. După anul 1995 s-au înființat ferme paticulare de creștere a pocinelor și taurinelor, unele reușind să țină pasul cu timpul, altele dispărând din economia de piață. Trebuie amintit că în comuna Mischii există sonde pentru extragerea țițeiului, industria combustibililor
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
și Mârșani - la Răsărit. Nisipurile din partea de Nord-Est au fost strunite în trecut doar prin munca grea a unor ogoare care nu primeau decât secară și lubenițe. Metodele noi de exploatare a pământului au adus vii îngropate, livezi de pomi fructiferi și lanuri cu spice bogate, sisteme de irigații și îngrășăminte naturale și chimice și au ridicat pe ambițioșii locuitori ai acestor meleaguri, la nivelul vecinilor din prosperele localități de peste Jiu. Primele începuturi ale acestui sat, ne duc în timpul domniei lui
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
se teme că gutuiul său cel „mare și aplecat” este pe cale să se dărâme din cauza unui porc al său devenit imens care crescuse de mic împreună cu găinile și se obișnuise a se culca noaptea alături ele în vârful prețiosului pom fructifer. Se pare că, din cauza aceste minciuni, mitomanului i s-a interzis de către comunitate „să mai calce vreodată prin vale”. La o privire superficială s-ar părea că practica brașoavelor este patologică. În realitate, mitomanii dobridoreni sunt oameni foarte normali și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și lemn bun mai ales pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori. Localitatea a avut o bază economică agrara, fiind cultivate cereale, legume, vită de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a fost creșterea animalelor. După cel de-al 2-lea război mondial a început un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
lunii ianuarie este de -3 °C, iar cea a lunii iulie este de 16 °C, deci cu amplitudine relativ mică și fără schimbări bruște. Brumele târzii de primăvară apar rar, datorită efectului de adăpostire, permițând înflorirea fără riscuri a pomilor fructiferi. Dovadă climatului blând fiind și prezența castanului în unele sate. Precipitațiile au o medie anuală de circa 870 mm, fiind mai mare în anii ploioși, iar uneori scade în anii mai secetoși. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade în
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
mărci locale 5 Asociația Crescătorilor de bovine-taurine Băcița Handolescu Viorel Creșterea animalelor; Spijinirea directă a crescătorilor de bovine 6. Asociația Crescătorilor de bovine Codruța Anica Dumitru- președinte Creșterea animalelor Spijinirea membrilor asociației 7. Asociația cultivatorilor de căpșuni, arbuști și pomi fructiferi sat Cerna, com.Vaideeni țel. 0766 244515 Pătruț Sorinel - președinte Cultivarea căpșunilor și pomilor fructiferi; Demersuri pentru o valorificare cât mai eficientă a producției • Obști (pentru fiecare din obștile înregistrate în localitate) (Vezi tabelele cu Obștile) Numele An Înființare ( și
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
crescătorilor de bovine 6. Asociația Crescătorilor de bovine Codruța Anica Dumitru- președinte Creșterea animalelor Spijinirea membrilor asociației 7. Asociația cultivatorilor de căpșuni, arbuști și pomi fructiferi sat Cerna, com.Vaideeni țel. 0766 244515 Pătruț Sorinel - președinte Cultivarea căpșunilor și pomilor fructiferi; Demersuri pentru o valorificare cât mai eficientă a producției • Obști (pentru fiecare din obștile înregistrate în localitate) (Vezi tabelele cu Obștile) Numele An Înființare ( și reinfințare) Administratori - numele reprezentanților legali (președinte, secretar, membri consiliul de administrație, adresa, telefon, fax) Nr.
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
Defrișarea Făgimacului este din plin resimțită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra acțiunea pădurii Chevereș asupra norilor aducători ai ploilor de vară. Arborele nativ în Chevereș este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca și în urmă cu 250 de ani, prunul. Râul Timiș constituie frontiera de nord a comunei. Satul Chevereșu Mare este străbătut de râulețul canalizat numit de localnici Șorcan, iar oficial Șurgani. Acesta izvorăște la
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
un loc în altul, dar, cu toate acestea, îndeletnicirile nu au lipsit. Principala preocupare a locuitorilor acestei zone a fost agricultura. S-au cultivat cereale: porumb, secară, orz, grâu, dar și viță de vie, in, cânepă, legume, livezi cu pomi fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
mai înalte dar acestea nu sunt verticale realitatea era filtrată cu grijă evenimente dispar și sunt înlocuite cu expresii și cuvinte doctrinare plate cu limbă de lemn uneori apar înghețuri târzii de primăvară care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți pierderile mari de vieți omenești de pe fronturile primului război mondial erau încă proaspete în memoria americanilor scopul zonei sterling a fost cel de a proteja valoarea externă a lirei afazia globală este forma cea mai gravă de afazie ulna
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
peste, băuturi, alimentația oamenilor din cadrul civilizației cerealiere a rămas dependentă în proporție de 70-80 % de cereale, consumate sub formă de fierturi sau pâine. În Europa apuseană mai erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citricele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
arabil. Unitatea de exploatare agricolă purta atunci denumirea de ""mansa"" în documente, în funcție de zona și de calitatea solului, având între 5-30 hectare. Țăranii puteau avea dreptul la exploatarea pădurii și pășunilor prin plata, să cultive viță de vie și pomi fructiferi. Obligațiile lor față de seniori erau în muncă sau în produse. Prin intermediul creșterii populației, tehnicile pentru cultivarea pământului sunt îmbunătățite. Plugul greu permite lucrări calitativ mai bune, și este răspândit pe arii tot mai mari, contribuind la creșterea randamentelor. Potcovirea și
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
altele. Totuși</spân><spân style="font-size: medium;">,</spân><spân style="font-size: medium;"> scrisul de mână, în amintirea trecutului, nu va dispărea!</spân></p> DOROTEA WEISSBUCH: Locuința viitorului: comoditate maximă, cheltuieli minime, aspect arhitectonic original. Casele, în mijlocul naturii, înconjurate de pomi fructiferi, brazi, verdeața, flori, grădini de legume. Locuința se va putea roți după soare. Ferestre multe. Ar fi bine să aibă un spațiu mărginit în care să crească păsări comestibile, dar și alt spațiu adecvat pentru animale: vaci, oi, capre. În
Locuințe în viitor imaginate de rezidentele și rezidenții Căminului Rosen () [Corola-website/Science/296101_a_297430]
-
casa bătrânească păstrată pe curte, în ea locuind de multe ori bătrânii, părinții. Acolo unde au rămas numai familiile tinere căsuța preia rolul bucătăriei și locuinței de vară. Gospodăria este continuată cu grădina de legume, urmată de livada de pomi fructiferi. Curtea este închisă aproape ca o cetate, cu poartă înaltă din blană de brad sau stejar și zid de piatră. Ferestrele sunt ferecate cu obloane de lemn gros cu balamale metalice. La începutul sec. al XX-lea gospodăriile locuitorilor din
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
muncitorilor din crama. În anul 1890 locuiau în Rishon Letzion 359 persoane. În 1895 erau 380, iar în 1900 - 526 locuitori. În 1911 400 ha erau plantate cu viță-de-vie, iar 25,4 ha cu livezi de citrice și alți pomi fructiferi. În 1900 așezarea a trecut în tutela companiei JCA care a micșorat sprijinul economic ,obligandu-i pe locuitori să și dirijeze singuri afacerile. La începutul secolului al XX-lea au început să fie plantați și migdali și, mai ales din
Rișon Le-Țion () [Corola-website/Science/307768_a_309097]
-
dinastiei Zengide. Totuși, Conrad, Ludovic și Baldwin au insistat să fie atacat Damascul, iar în iulie a fost concentrată o armată aliată la Tiberias . Cruciații au hotărât să atace orașul dinspre vest, în zona apuseană aflându-se plantații de pomi fructiferi, care le-ar fi asigurat o sursă importantă de hrană. Cruciații au ajuns la Damasc pe 23 iulie, avându-i pe militarii din Ierusalim în avantgardă și pe cei ai lui Conrad în ariergardă. Musulamanii au atacat armatele creștine pe
Cruciada a doua () [Corola-website/Science/306567_a_307896]
-
prin descântece și vrăji. Totuși, pot fi menționate lucrările savantului arab "Ibn al Avam Ibn" "Sina" ("lat". "Avicenna"). El a scris circa 300 de lucrări în domeniul botanicii și agriculturii, în care a descris bolile viței de vie, bolile pomilor fructiferi. A recomandat și unele măsuri de protecție a acestor culturi. În era premodernă, timp de circa 500 de ani, a predominat dogma creaționistă și concepția "autogenitistă" despre originea bolilor plantelor. Conform acestei concepții, microorganismele de pe plantele bolnave erau considerate ca
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
elaborării unor măsuri eficiente de combatere a bolilor. Savantul francez "Millardet" a recomandat pentru prima dată tratamente chimice împotriva manei viței de vie cu zeamă bordeleză. "Viala "publică tratatul “"Les maladies de la vigne"”, iar "Prillioux" un tratat despre bolile pomilor fructiferi. În anii 1880-1884 savantul american "Burrill "a descoperit prima bacterioză la plante - arsura bacteriană a merilor și perilor - Erwinia amylovora. Apare o nouă ramură a patologiei vegetale, numită fitobacteriologia. Dezvoltarea de mai departe a bacteriologiei vegetale se datorește lucrărilor unor
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]