3,883 matches
-
pereți și adun păpușile. Pregătesc prânzul, servesc, spăl vasele, îmi fac o altă cafea și la 14.30 (după ceas) mă odihnesc. Stau în pat până pe la 15.30, apoi mai vorbesc cu bătrânii, ies pe afară, scriu, cos, pre gătesc cina, mă uit la televizor... În țară eram în picioare de la 5 dimineața până la 18, când veneam acasă încărcată cu sacoșe, obosită și înfrigurată. Urma să gătesc, să verific teme, să... să... Efortul meu fizic aici este la jumătate. Plata
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
15.30, apoi mai vorbesc cu bătrânii, ies pe afară, scriu, cos, pre gătesc cina, mă uit la televizor... În țară eram în picioare de la 5 dimineața până la 18, când veneam acasă încărcată cu sacoșe, obosită și înfrigurată. Urma să gătesc, să verific teme, să... să... Efortul meu fizic aici este la jumătate. Plata este de trei ori mai mare. Citesc câte două cărți odată (în funcție de starea de spirit), am enciclo pedii și dicționare de tot felul, calculator în cameră, satisfacția
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
dimineața mă trezeam devreme, îmi beam ca feaua în tihnă, fără să mă uit la ceas ca și cum ar trebui să plec la muncă repede repede. Mergeam la piața plină de verdețuri proaspete, cumpăram de toate, mă întorceam și până la prânz găteam 3-4 feluri de mâncare, să fie toată săptămâna. Ciorbă de vită, tocăniță, friptură cu sos... La masă priveam cu drag cum mănâncă fetele mele și capătă culoare în obraji. Cum să-ți explic... Mamele din România muncesc de dimineață până
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
duminica le vedeam că mănâncă bine, cu poftă. Într-o zi, R. mi-a spus: Nu te mai plânge că ai stat toată ziua în bucătărie, doar știi că asta-i bucuria ta, să ne vezi că ne place mâncarea gătită de tine. E adevărat. Ei, acum sunt aici. Știu ce face lumea în țară. Știu că eu nu mai am bucuria de a oferi o brânzoaică. Știu că vecinele stau de vorbă la o cafea, liniștite, în timp ce eu stau cu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
contenea să-mi zâmbească și să mă laude. Bocio, la insistențele mele, se suia pe bicicleta medicală și... adormea acolo. Mi se întâmpla să mă bag în pat lângă Maria, iar ea îmi pupa mâinile și eu pe ale ei. Găteam ce voiam, le făceam musaca, orez cu legume, orice rețetă românească credeam că s-ar potrivi sau se asemăna cu bucătăria italiană. Erau încântați. Nimeni nu le mai pregătise și altceva, deși avuseseră multe românce înaintea mea. Romeo făcea piața
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
bărbații români sunt niște incapabili. Trec de sub fusta mamei în poala nevestei și consi deră că ea trebuie să-i spele, să-i curețe, să le pună în geantă pachetul cu mâncare pentru muncă, să aibă grijă de copii, să gătească, să facă piața, să câștige bani... iar ei... Eh, na! Ei sunt bărbați! Nu trebuie să facă nimic sau, dimpotrivă, pot face ce vor. Salariul îl dau pe băutură, acasă ajung doar seara, pe trei cărări, când nu le convine
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
La un moment dat... crac! Lucra pentru o bătrână pisăloagă. O cunoșteam pe bătrână. Ne salutam câteodată și se văita mereu. Auzisem că din lipsă de ocupație începea de pe la ora 10 să încălzească apa pentru pastele ce urmau să se gătească la ora 13. Închidea aragazul, iar aprindea... E genul de bătrână drăguță, dar care ține biscuiții sub cheie și-i mai și numără. Alina e din Ucraina, are vreo 40 de ani și a înnebunit. A rupt lucrurile din camera
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
să vin în țară. Motive: - mi-e dor să fiu îmbrățișată și să glumesc cu puii mei - mi-e dor să zic: „fă-i și tu mamei o cafea” - mi-e dor să fac cumpărături, să decid singură ce să gătesc - mi-e dor de Băsescu - mi-e dor de revistele culinare cu rețete de tocănițe și gogoși - mi-e dor să am măcar o zi în care să nu mă trezesc după ceas - mi-e dor să muncesc normal, să
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
A fost o perioadă lungă în care era gelos până și pe aspi rator. Era mulțumit doar dacă mă vedea alături și era inutil să-i explic că mai trebuie și să mâncăm și că pentru asta cineva trebuie să gătească. După ce mă chema de 30 de ori, după ce mă înnegream de nervi, începea să-și ceară iertare. Faza a doua dura cel puțin o oră. Aceleași cuvinte. Aceleași explicații. Trebuia să-l conving că nu sunt supărată, că-mi este
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
se va întoarce și în favoarea ta. Este colega mea de muncă și prietena mea de aici. A început acum opt ani să-i ajute pe bătrâneii mei. Îi ducea la spital, la biserică, făceau cumpărături împreună, îi ajuta la curățenie, gătea împreună cu Ana și mâncau împreună la masa din grădină. Când lucrurile s-au înrăutățit, au jurat să nu se despartă niciodată. Are peste 50 de ani, este italiancă și a muncit toată viața așa cum am făcut și eu. Știe ce
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
50 de ani, slăbuț și fără șme cherii în cap. A muncit câteva luni în Roma, cu banii și-a cumpărat albume de artă și a văzut toate muzeele și toate expozițiile de artă. Se gospodărise în baraca lui, își gătea, citea, dar avea nostalgia Brăilei. La un moment dat au început atacurile împotriva românilor, barăcile au fost distruse, mulți s-au întors speriați în țară. L-am rugat să se întoarcă, să renunțe la mândrie și să plece. Apoi n-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
suficient să-l anunți că ești într-un anumit loc și vine în întâmpinarea ta. Din întreaga sa casă mai are o cameră în adevăratul sens al cuvântului, restul e ocupat de românce. Și e o forfotă! În bucătărie se gătește mereu pentru cel puțin zece persoane (se face chetă, se adună ban cu ban, cine are pune mai mult, cine n-are nu se simte umilit); într-altă cameră se servește masa, toată lumea împreună, după rugăciunea părin telui. În altă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Terrasson), venind într-o zi să se invite la masă, Domnul de Fontenelle i-a spus că îi făcea marele sacrificiu de a-i ceda jumătate din porția lui de sparanghel și a dat ordin ca această jumătate să fie gătită cu unt. Puțin înainte de a se așeza la masă, abatelui i se face rău și face neîntârziat un atac de apoplexie. Domnul de Fontenelle se ridică în grabă, dă fuga până la bucătărie și strigă: „Totul cu ulei, totul cu ulei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
către spate. Privirea ei este studiată; ea este când tandră, când disprețuitoare, mândră sau distrată; se vede bine că nu este expresia nici unei stări interioare, ci doar o afectare, pentru a fi mai emoționantă, mai impozantă etc. Ora când se gătește, când mănâncă, ora vizitelor sale, totul poartă pecetea bizareriei și a capriciului, fără deferență față de cei care îi sunt superiori, fără considerație sau politețe pentru egalii săi, fără blândețe sau omenie pentru servitori. E temută și urâtă de toți cei
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
înainte de ora cinci și am plecat cu el. Când ne-am aflat în trăsură, Rousseau mi-a spus, zâmbind, că eram prea bine coafată pentru a rămâne într-o lojă cu grilaj. I-am răspuns pe același ton că mă gătisem pentru el. De altfel, această toaletă a capului consta din a fi coa fată ca o femeie tânără: aveam flori în păr; în rest, eram îmbrăcată foarte simplu. Insist asupra acestui mic amănunt, căruia urmarea acestei relatări îi va da
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o bună zi, Damian Marinescu a apărut acasă. Era acolo, îl auzeam vorbind cu nevastă-sa. A fost politicos cu noi, ba chiar slugarnic, uneori insinuant, sugerând un fel de complicitate secretă și ezoterică între noi și el. Vorbeam în timp ce găteam, noi pe aragazul nostru și ei pe reșoul lor, în mica bucătărie comună la care aveam cu toții acces. Bătrânul Marinescu - mi se părea bătrân pe atunci: să tot fi avut cincizeci de ani - dădea impresia că nu-i este prea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
miri și părinți, sărutări între cuscri. Gătirea (înhorbotarea) miresei și gătirea mirelui Miresei i se pune voalul pe cap de către nasă, iar mirele este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a fost mai drag. De la flori de lămâiță De la sat, de la uliță
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ortodocși. Azi de Crăciun, încărcat cu jucării și daruri, e prezent în fiece casă, deși nu este folclor pur românesc, ci de import. Înainte vreme, zice cu năduf un folclorist într-o carte (P. Miloșescu), se cerea ca, în jurul pomului gătit cu lumânări, să se cânte în limba germană "O, Tannenbaum!" (O, brad frumos!). dar astăzi se cântă poezia bradului, de origine nemțească, în ... românește. O, brad frumos! O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești copacul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
a ochiului, lacrimile pe care ți le-a smuls frumusețea izvorăsc din adâncul răscolit de bucurii negrăite al sufletului. Asemenea lacrimi sunt cele despre care ne vorbește George Coșbuc, contemplând peisajul paradisiac al verii românești: Cât de frumoasa te-ai gătit, Naturo, tu, ca o virgină... Aș vrea să plâng de fericit Că simt suflarea ta divină, Că pot să văd ce-ai plăsmuit! Să schimbăm acum peisajul și din luminoasa lui plinătate, să ne mutăm cu același mare poet într
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
miri și părinți, sărutări între cuscri. Gătirea (înhorbotarea) miresei și gătirea mirelui Miresei i se pune voalul pe cap de către nasă, iar mirele este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
este pieptănat de naș și i se pune în piept, în partea dreaptă o floare. Mirii sunt gătiți în fața unei oglinzi mari ținută de un flăcău și o domnișoară (druștele). Se cântă și se joacă în jurul mirilor, în timp ce nașii îi gătesc. Pentru mireasă se cântă: “Ia-ți mireasă ziua bună De la tată, de la mumă, De la frați, de la surori. De la grădina cu flori. De la flori de liliac De la ce ți-a fost mai drag. De la flori de lămâiță De la sat, de la uliță
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu drag la fete! Văd că aveți mândre costume Păstrați și datini străbune Transmise chiar de la daci Strămoșii adevărați
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ortodocși. Azi de Crăciun, încărcat cu jucării și daruri, e prezent în fiece casă, deși nu este folclor pur românesc, ci de import. Înainte vreme, zice cu năduf un folclorist într-o carte (P. Miloșescu), se cerea ca, în jurul pomului gătit cu lumânări, să se cânte în limba germană "O, Tannenbaum!" (O, brad frumos!). dar astăzi se cântă poezia bradului, de origine nemțească, în ... românește. O, brad frumos! O, brad frumos, o brad frumos, Cu cetina tot verde. Tu ești copacul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]