12,418 matches
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > O, TU MINĂ ZEITATE! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O, TU MINĂ ZEITATE O, tu mină zeitate nesătulă Cu multe capete de galerii Tu îți devori fără vreo milă Ai pământului copii. Nu ții cont de sentimente, De ceea ce rămâne în urma ta Îți îngropi în sedimente, Pe cei ce te-au creat așa. Zeiță, tu ne dai doar bogății Argint, aur, diamante, Transformate
O, TU MINĂ ZEITATE! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361108_a_362437]
-
i s-a decernat o Stea pe ,,Aleea Celebrităților” din Mangalia... ș.a. Toate acestea au consacrat-o în pleiada strălucitorilor interpreți ai muzicii folclorice românești. Criticii muzicali, cronicarii, mass media, specialiștii în folclor i-au itinerat întotdeauna favorabil drumul spre galeria interpreților de folclor din toate timpurile (artista a abordat de-a lungul carierei sale pe lângă muzica folclorică dobrogeană și genul clasic, muzica bizantină, muzica ușoară internațională, muzica de divertisment, nu în mai mică măsură a râvnei și mai palidă strălucire
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
în fiecare zi studenții mă luau de mână, mă duceau la Universitate - la cursuri sau la examene - și mă aduceau acasă. Uitându-mă la acele ființe înfometate, înfrigurate, deprimate moral, uneori mi se părea că vorbesc unor statui, într-o galerie de artă. Când le ascultam lecțiile, vedeam cum le-au înghețat buzele, în temperatura camerei . Totuși, lumina privirii lor mi-a dat puterea să rezist.“ Iată ce scria Amita Bhose în 1991, cu un an înainte de a muri. E inutil
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
darurilor”, “Sămănătorul” etc.). ,,Iorga a considerat că forța motrice a dezvoltării societății o constituie, în ultimă instanță, conștiința socială, întemeiată în principal pe educație și instruire, pe ridicarea nivelului cultural'' Forța marelui istoric și om politic român îl înscrie în galeria geniilor, a acelor oameni care fac epocă, rămânând în conștiința generațiilor viitoare ca un vulcan, ca un erou, ca un model demn de urmat, dar greu, aproape imposibil de atins. ,,Activitatea politică a lui Iorga nu era concepută ca parte
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
de cultură limassoniene mărturisesc că am trăit un sentiment aparte, cum la fel mi s-a întâmplat ratăcind printre ruine, așteptând parcă să aud șoaptele zeilor și miturilor lor. Limassolul este un important centru cultural, deținând instituții remarcabile (muzee, teatre, galerii de artă, etc) și fiind gazda a numeroase festivaluri tradiționale, naționale și internaționale. Muzeul Medieval din incinta Castelului Lemessos impresionează prin relicvele sale, obiecte de tezaur și artefacte, exponate medievale și bizantine, multe dintre ele transferate aici de la Muzeul Medieval
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
ușor participând la sărbătorile tradiționale cipriote, unde sunt purtate cu fast de către localnici. Anul acesta sper să reușesc să ajung la Festivalul Internațional de Folclor de la Limassol, unde participă, în fiecare an mai multe țări, cu precădere cele din Balcani. Galeria Municipală de Artă găzduiește în permanență o colecție impresionantă de artă cipriotă, scopul ei fiind promovarea artiștilor locali și expunerea creațiilor celor consacrați. Picturi, lucrări de grafică executate în cele mai variate stiluri te poartă pe rând prin toate curentele
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
cam ce știm și din teorie. Chiar din prima zi am fost selectat să intru în mină care nu era departe de sala de apel. De fapt la diferite nivele erau săpate în coasta dealului mici guri de mină, denumite galerii, armate cu lemn sub formă hexagonală. Distanța de la gura minei până la fronturile de lucru nu depășea câteva zeci de metri , rareori ajungând la suta de metri. La această mină se exploata minereu de mercur, acel cinabru roșu, un fel de
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
termometru. Primul miner cu care am luat contact direct a fost un tip foarte deschis care ne-a luat drept copiii lui și se numea Mertan, însă toți îi ziceau ,,Mârtan’’. Ajunși la frontul de lucru, după ce am mers prin galeria întunecoasă luminași fiind doar de lampa cu carbid, am urcat câteva scări de lemn până în abataj de unde trebuia să extragem minereul. Echipa era formată de obicei din trei persoane, un miner care era șeful de echipă, un ajutor miner și
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
prefațată cu acribia creatorului care înnobilează metafora, poetul Theodor Răpan, care mărturisește: „Mi-e drag să-l știu pe Mihai Rădoi poet al suferinței înaripate, bancher care vorbește cu sine prin cărți, pe ploi și pe stele ... [ ... ] Insensibil la reacția „galeriei” literare (și bine face, căci el nu scrie din vanitate, ci pur și simplu pentru bucuria de a-și ferici inima proprie și prietenii apropiați), Mihai Rădoi își filigranează „jurnalul liric” într-un chip miraculous, cu gingășia bijutierului elvețian, cu
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
sale inconfundabile trăsături naționale. În acest sens, între cărțile fundamentale ale literaturii române, romanul ,, Moromeții”, de Marin Preda, capodopera prozei contemporane, ilustrează imaginea satului românesc din Câmpia Dunării, la răscrucea drumurilor istoriei. Scriitor de profundă vocație realistă, Marin Preda îmbogățește galeria personalităților literare, pentru care specificul național constituie coordonata fundamentală a atitudinii estetice în fața realității. ,,Talentul este un dar, scrisul este o responsabilitate” mărturisea Marin Preda, scriitorul care avea sa rămână fidel toată viața acestui crez . ,, Eu nu mă gândesc niciodată
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
de mirifica strălucire a bogățiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat un imperiu care să râvnească la aurul moților, întotdeauna s-a purtat o luptă. După 50 de ani de comunism, un alt imperiu vine să scormonească în munții brăzdați de galerii, să exploateze ceea ce a mai rămas, dar de data asta, definitiv. Din acest paradis nu va mai rămâne nimic, decât un deșert otrăvit cu cianură de potasiu și un crater cu aspect selenar care va lua locul satelor răspândite prin
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
aici, devenind vedeta Atelierului Fest '92 și a altor reuniuni atît din Germania, cît și din Italia. Criticii de specialitate l-au receptat elogios, scriind despre expozițiile sale prilejuite de "Eurocon '82" Munchengladbach, "Eurocon '84" Bringhton, ori cele deschise la Galeria HartmannStrasse din Ludwigshafen (1991), Salonul de toamnă al Grupului artiștilor din Heidelberg (1992), cînd a expus alături de chinezul Yang Qi, AtelierFest '92 din Edinladung ș.a. Retras într-o mansarda insalubra de pe Aleea Parcului, măcinat de o boală incurabilă, George Aaron
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
poate fi analizată in concreto, în dependență de existența imaterială a curentului electric. Un singur electron de curent electric poate fi tezaurierul civilizației mai mult decât o statuie monumentală de aur, de bronz, de ametist, sidef sau marmură. Ce magnifică galerie statuară a electronilor gestionează într-o singură secundă, acest om!... Atent în jurul său, să nu deranjeze, să fie modest, liniștit, amabil, inginerul Constantin Romică Grigoriu rostește cuvinte echilibrate și făptuiește la conducerea instituției, în serviciul oamenilor, eliberarea spre oameni a
CORELAŢIONARE ÎN TERMENI DE EDUCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360969_a_362298]
-
Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A II-A Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas - Partea a II-a (contnuare) Când s-a trezit și-a ascuns mantaua în galerie și s-a pregătit să-și facă apariția pe străzile orașului. Era deja în plină zi. Tragodas își propusese să înceapă treaba dintr-o parte a orașului în care știa că se afla un șir de căsuțe sărăcăcioase. Dar nu
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
pentru a spori jalea și tristețea poveștii sale. Povesti cu de-amănuntul, felul în care reușise să treacă pe sub zidul cetății asediate. Regina chemă la ea un slujitor poruncindu-i, în șoaptă, să cerceteze dacă era adevărat că există o galerie prin care se poate ieși din cetate. Și, în timp ce slujitorul se dusese să verifice, regina îl descusea înainte pe Tragodas, punându-i fel de fel de întrebări. Dacă se dovedea că Tragodas nu mințea, și era un om de ispravă
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
punându-i fel de fel de întrebări. Dacă se dovedea că Tragodas nu mințea, și era un om de ispravă, regina intenționa să-i încredințeze o misiune deosebit de importantă. Iată că s-a întors și slujitorul trimis să cerceteze existența galeriei pe sub zidul cetății. Între timp, Tragodas fusese invitat la masă și înfuleca lacom din bunătățile care i se puseseră cu generozitate în față. Slujitorul anunță că galeria aceea există cu adevărat, doar că e atât de îngustă și de întunecoasă
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
deosebit de importantă. Iată că s-a întors și slujitorul trimis să cerceteze existența galeriei pe sub zidul cetății. Între timp, Tragodas fusese invitat la masă și înfuleca lacom din bunătățile care i se puseseră cu generozitate în față. Slujitorul anunță că galeria aceea există cu adevărat, doar că e atât de îngustă și de întunecoasă, că nimeni n-ar cuteza să se strecoare prin ea. Regina consideră totuși că bietul Tragodas nu mințise, după ce constată repede cât era de slab și de
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
și cred că voi fi în fața regelui Lycaoniei! Prea fericit de importanța misiunii sale, Tragodas își potrivi traista grea în spate și plecă vioi să-și îndeplinească solia. Câțiva oșteni l-au însoțit până la zidul cetății, unde acesta dispăru în galeria întunecată ce ducea în afara orașului. - Nemaipomenită șansă am avut găsindu-l pe acest umil, dar inimos, cerșetor! își zise regina, răsuflând ușurată în urma plecării lui. Se sădea astfel în inimile tuturor o nouă și neșteptată nădejde. (va urma) Referință Bibliografică
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
Monografia Școlii Generale Denta (1976), Monografia comunei Denta (1978), Monografia comunei Denta, județul Timiș, din cele mai vechi timpuri până în anul 1918 (1998), Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii (1996), Geto-dacii de neam valac-pelasg (1997), Destin, om, nume (1998), Din galeria oamenilor de seamă (2002), O școală a Fabricului (2002), Etnonimul valac și macro-toponimul Valachia (2002), Din fața Altarului (2003), Studii și articole pentru «Al IV-lea Congres Internațional de Dacologie: Tărtăria 2003», Geto-dacii de neam valac/pelasg - Ediția a II-a
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Iar zidurile cetății din acea parte îi erau cunoscute. Reușise cu adevărat! Dintr-un salt a ajuns pe malul celălalt al șanțului, acolo unde știa că există o intrare tainică, printr-o adâncitură precum o vizuină, care ducea într-o galerie întortochiată pe sub pământ și ajungea dincolo de zidul cetății. Ca orice cerșetor care se respectă, mai folosise și în vremurile bune acest drum ca să ajungă în cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici și alungat, așa cum se întâmpla cu orice cerșetor care încerca să se pripășească pe acolo. Pătrunzând în vizuina adăpostită sub mal, Tragodas regăsi imediat gura galeriei care pornea de acolo și începu să se târâie prin hruba subterană în plină beznă. Trudi mult prin lutul umed, mai-mai să se înăbușe. Dar își știa bine drumul și își folosea toate simțurile până când se trezi că izbuti să
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
se târâie prin hruba subterană în plină beznă. Trudi mult prin lutul umed, mai-mai să se înăbușe. Dar își știa bine drumul și își folosea toate simțurile până când se trezi că izbuti să ajungă. Se pomeni la capătul celălalt al galeriei, într-un șanț, din adâncimea căruia zări pe cer din nou strălucitorul disc rumenit al lunii. Răsuflă fericit. Încotro ar trebui să se îndrepte acum, în miez de noapte? Cine va catadicsi să se trezească din somn pentru el, ca să
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
catadicsi să se trezească din somn pentru el, ca să-i dea ceva de-ale gurii? Hotărât lucru, cel mai înțelept era să aștepte zorii zilei pentru a-și începe treaba pentru care făcuse atâta drum! S-a întors înapoi, în galeria cea întunecoasă, acolo unde mai știa el și alte cotloane mai largi ca să poată să doarmă. Și-a pus căpătâi mantaua împăturită, dobândită în viroagă iar oboseala și pericolele prin care trecuse l-au făcut să ațipească repede. (va urma
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
roman captivant pe care cititorul nu-l poate lăsa din mână, o frescă puternic colorată, cu personaje complexe și vii, cu o mare capacitate de a recrea viața (...) Îndeosebi Eva Diamant este un personaj absolut memorabil care va rămâne în galeria portretelor de femei ale literaturii române. Fără îndoială, romanul Casa Diamant va avea succesul pe care îl merită pe deplin”. *** Alexandru Mihalcea (jurnalist la Ziarul Timpul) - Despre romanul Casa Diamant Romanul Casa Diamant este saga unei familii de intelectuali sefarzi
CASA DIAMANT – CEREREA ÎN CĂSĂTORIE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364131_a_365460]
-
Orizont > Selectii > PROMISIUNEA DE JOI (XX) Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 925 din 13 iulie 2013 Toate Articolele Autorului În casa de la Zăvoia domnea liniștea. Toamna se așezase comod pe răbojul vremii, iar tabloul arămiu te invita la galeriile naturii, unde odihna stărilor începuse să capete contur. Mihai și Ilona deveniseră gazde bune. Erau de invidiat pentru talentul lor de a crea o atmosferă impecabilă ori de câte ori cineva drag le trecea pragul. Acolo se adunau, deseori, toți prietenii care se
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]